OUG nr. 123/2007 - masuri pentru consolidarea cooperarii judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene

Avand in vedere obiectivul Uniunii Europene de a fi un spatiu al libertatii, securitatii si al justitiei si de a asigura tuturor cetatenilor ei un nivel ridicat de siguranta,
tinand seama de faptul ca, pe langa numeroasele ei beneficii, libertatea de circulatie favorizeaza fenomenul infractional transeuropean, astfel incat se impune o cooperare judiciara, indeosebi in materie penala, tot mai stransa intre statele membre ale Uniunii Europene,
intrucat Romania si-a propus sa contribuie la dezvoltarea spatiului de securitate si de justitie al Uniunii Europene, constient de faptul ca activitatea infractionala desfasurata de unii cetateni romani pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene este de natura sa afecteze siguranta tuturor cetatenilor Uniunii Europene si sa determine inclusiv consecinte negative pentru imensa majoritate a cetatenilor romani care locuiesc si muncesc legal in alte state membre si isi aduc o contributie activa la prosperitatea economiilor acelor state si la dezvoltarea economica a Romaniei,
avand in vedere evenimentele recente din unele state membre, care impun o reactie ferma si neintarziata a autoritatilor romane si in domeniul cooperarii judiciare in materie penala,
considerand ca situatia extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amanata, a fost creata de necesitatea intaririi mecanismului institutional al Romaniei pentru a raspunde eficient noilor provocari ale criminalitatii fara frontiere,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

TITLUL I
 Dispozitii pentru reglementarea procedurii de trimitere
in statele membre ale Uniunii Europene sau in state terte
a unor magistrati de legatura, in aplicarea Actiunii
comune din 22 aprilie 1996, adoptata de Consiliu
in temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana,
privind crearea unui cadru pentru schimbul
de magistrati de legatura, in scopul imbunatatirii
cooperarii judiciare intre statele membre
ale Uniunii Europene

ARTICOLUL 1
Scop 

Prezentul titlu creeaza cadrul juridic pentru trimiterea, pe baza unor acorduri bilaterale sau multilaterale, a unor magistrati de legatura in state membre ale Uniunii Europene sau, daca este cazul, si in state terte, in aplicarea Actiunii comune din 22 aprilie 1996, adoptata de Consiliu in temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind crearea unui cadru pentru schimbul de magistrati de legatura, in scopul imbunatatirii cooperarii judiciare intre statele membre ale Uniunii Europene, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 105 din 27 aprilie 1996.

ARTICOLUL 2
Definitie 

(1) In sensul prezentului titlu, in conformitate cu Actiunea comuna din 22 aprilie 1996, adoptata de Consiliu in temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind crearea unui cadru pentru schimbul de magistrati de legatura, in scopul imbunatatirii cooperarii judiciare intre statele membre ale Uniunii Europene, prin magistrat de legatura se intelege un judecator, procuror sau o persoana de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, asimilata judecatorilor si procurorilor, cu experienta in domeniul cooperarii judiciare internationale in materie penala si civila, trimisi intr-un stat membru al Uniunii Europene sau, daca este cazul, intr-un stat tert, pentru facilitarea si imbunatatirea
cooperarii in domeniu cu acel stat, pe baza unor acorduri bilaterale sau multilaterale.
(2) Judecatorii sau procurorii care urmeaza a fi trimisi ca magistrati de legatura sunt detasati la directia care indeplineste atributiile Ministerului Justitiei de autoritate centrala in domeniul cooperarii judiciare internationale, denumita in continuare directia de specialitate, pe posturi create special in acest scop.
(3) Numarul maxim de posturi alocate directiei de specialitate a Ministerului Justitiei in scopul trimiterii unor magistrati de legatura se aproba prin ordin al ministrului justitiei.

ARTICOLUL 3
Functiile si atributiile magistratului de legatura 


(1) Magistratul de legatura indeplineste orice activitate menita sa favorizeze si sa accelereze, in special prin stabilirea de contacte directe cu serviciile competente si cu autoritatile judiciare ale statului gazda, toate formele de cooperare judiciara in materie penala si civila, dupa caz.
(2) Pe baza acordului incheiat cu statul membru gazda, magistratul de legatura roman poate desfasura si activitati destinate sa asigure functiile de schimb de informatii si de date statistice, cu scopul de a favoriza cunoasterea reciproca a sistemelor juridice, a bancilor de date juridice, precum si relatiile dintre profesiile juridice din cele doua state.

ARTICOLUL 4
Procedura de trimitere a magistratilor de legatura 

(1) Directia de specialitate a Ministerului Justitiei analizeaza anual stadiul cooperarii judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene si cu statele terte si poate propune ministrului justitiei, motivat, trimiterea unor magistrati de legatura in acele state membre ale Uniunii Europene sau, daca este cazul, in state terte, in relatia cu care se inregistreaza constant un numar foarte mare de cazuri in domeniul cooperarii judiciare in materie penala si civila ori probleme deosebite care nu pot fi solutionate fara un contact direct permanent, la fata locului,cu autoritatile competente din statul respectiv.
(2) Magistratii de legatura sunt trimisi pe baza unui acord la nivel guvernamental ori departamental, bilateral sau multilateral.
(3) Magistratii de legatura sunt selectati pe baza unui concurs de dosare, care sa ateste o bogata experienta practica in domeniul cooperarii judiciare internationale, si a unui interviu.
(4) Magistratul de legatura este numit prin ordin al ministrului justitiei, in cazul judecatorilor si procurorilor fiind necesara si o hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea detasarii la Ministerul Justitiei.
(5) In cazul in care un consilier juridic de la directia de specialitate a Ministerului Justitiei este trimis ca magistrat de legatura, acesta este transferat pe unul dintre posturile create cu acest scop, pe postul sau urmand a fi numit temporar un alt consilier juridic din Ministerul Justitiei.

ARTICOLUL 5
Drepturi si obligatii 

(1) Magistratii de legatura beneficiaza in statul in care sunt trimisi de drepturile salariale si de alte drepturi banesti corespunzatoare functiei diplomatice de ministru consilier, potrivit legislatiei de salarizare in vigoare pentru personalul trimis in misiune permanenta in strainatate.
(2) Pe perioada desfasurarii misiunii in strainatate, magistratul de legatura beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege pentru judecatori, procurori si asimilatii acestora, cu
exceptia drepturilor salariale pe care le-ar fi avut in cazul desfasurarii activitatii de judecator, procuror sau consilier juridic in tara, care sunt inlocuite de cele prevazute la alin. (1). In cazul in care drepturile salariale specifice functiei de judecator, procuror sau asimilat al acestora, de care ar fi beneficiat in tara magistratul de legatura in cauza, sunt mai mari decat cele prevazute la alin. (1), acesta isi va pastra drepturile salariale mai
favorabile.
(3) Durata mandatului magistratului de legatura se stabileste prin ordin al ministrului justitiei, fara a putea fi mai mica de 1 an si mai mare de 3 ani.
(4) Magistratul de legatura elaboreaza anual un raport de activitate pe care il prezinta directorului directiei de specialitate a Ministerului Justitiei pana la sfarsitul primei luni a anului urmator. Rapoartele de activitate ale magistratilor de legatura se prezinta ministrului justitiei de catre directorul directiei de specialitate, insotite de evaluarea acestuia cu privire la activitatea desfasurata de fiecare magistrat de legatura, precum si cu privire la stadiul cooperarii judiciare cu statul respectiv, in functie de care formuleaza propunerile care se impun.

TITLUL II
Dispozitii pentru facilitarea aplicarii Deciziei 2002/187/JAI
a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust
in scopul consolidarii luptei impotriva formelor grave
de criminalitate

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

ARTICOLUL 1
Membrul national roman al Eurojust 

(1) Membrul national roman al Eurojust este reprezentantul Romaniei in Unitatea europeana de cooperare judiciara — Eurojust si are competentele pe care i le atribuie Uniunea Europeana, in conformitate cu Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust in scopul consolidarii luptei impotriva formelor grave de criminalitate, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 63 din 6 martie 2002, denumita in continuare Decizia Eurojust, in conditiile stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta.
(2) Membrul national al Eurojust isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei.

ARTICOLUL 2
Numirea 

(1) Membrul national roman al Eurojust este numit prin ordin al ministrului justitiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Membrul national roman al Eurojust este selectat de ministrul justitiei dintre procurorii cu experienta in combaterea formelor grave ale criminalitatii transnationale organizate, a coruptiei sau a terorismului.
(3) Mandatul membrului national roman al Eurojust este de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

ARTICOLUL 3
Statut 

Membrul national roman al Eurojust este detasat la sediul Eurojust de la Haga, Regatul Tarilor de Jos, in conditiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si beneficiaza de drepturile salariale si de alte drepturi banesti corespunzatoare functiei diplomatice de ministru consilier, potrivit legislatiei de salarizare in vigoare pentru personalul trimis in misiune permanenta in strainatate.

ARTICOLUL 4
Incetarea mandatului membrului national roman al Eurojust 


(1) Mandatul membrului national roman al Eurojust inceteaza:
a) la expirarea perioadei pe care a fost numit;
b) prin renuntare;
c) prin incetarea functiei de procuror, in conditiile legii;
d) prin eliberare din functie.
(2) Incetarea mandatului se constata prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Guvernul va notifica incetarea mandatului Eurojust si Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
(4) Membrul national roman al Eurojust caruia i-a incetat activitatea la expirarea termenului prevazut va continua functia respectiva pana la inlocuirea sa cu noul membru desemnat.

ARTICOLUL 5
Raport anual 

(1) Membrul national roman al Eurojust prezinta ministrului justitiei un raport anual referitor la activitatile desfasurate.
(2) Membrul national roman al Eurojust poate fi chemat pentru a informa comisiile juridice si comisiile pentru afaceri europene ale Camerei Deputatilor si Senatului despre activitatea desfasurata. Ministrul justitiei transmite o copie a raportului de activitate al membrului national roman al Eurojust celor doua Camere ale Parlamentului.
#PAGEBREAK#
ARTICOLUL 6
Asistentul membrului national al Eurojust 

(1) Ministrul justitiei poate numi, prin ordin, un asistent al membrului national roman al Eurojust.
(2) Asistentul membrului national al Eurojust exercita functiile prevazute in Decizia Eurojust si il asista pe membrul national in exercitiul functiilor sale.
(3) Asistentul va putea actiona ca membru national in caz de absenta, boala, abtinere sau vacanta a postului membrului national al Eurojust. Daca sunt numiti mai multi asistenti, acestia isi vor exercita suplinirea in ordinea vechimii in functie.
(4) Asistentul care actioneaza ca membru national are aceleasi atributii pe care legea i le atribuie acestuia.

ARTICOLUL 7
Corespondenti nationali ai Eurojust 

(1) Ministrul justitiei numeste, prin ordin, corespondenti nationali ai Eurojust, pentru problemele legate de terorism, criminalitate organizata si coruptie, dintre procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Guvernul notifica Eurojust si Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, numirea corespondentilor nationali ai Eurojust.
(3) Numirea in calitate de corespondent national al Eurojust nu aduce atingere statutului procurorilor respectivi.

ARTICOLUL 8
Functiile corespondentilor nationali 

(1) La solicitarea membrului national al Eurojust, corespondentii nationali trebuie sa transmita organelor judiciare cererile de asistenta. De asemenea, corespondentii nationali ofera membrului national sprijinul tehnic necesar pentru indeplinirea misiunii. Relatiile dintre membrul national si corespondentii nationali nu exclud relatiile directe intre membrul national si autoritatile competente.
(2) Corespondentul national al Eurojust pentru probleme de terorism exercita atributiile prevazute in Decizia Eurojust. In acest scop, corespondentul are acces la orice informatie, pe care o transmite catre Eurojust, referitor la existenta oricarei proceduri judiciare privind infractiuni de terorism si cel putin:
a) identificarea persoanelor care fac obiectul acestor proceduri;
b) actiunile care fac obiectul procedurii si circumstantele specifice;
c) relatia cu alte cazuri privind acte de terorism.

CAPITOLUL II
Despre atributiile membrului national roman al Eurojust
ARTICOLUL 9
Atributiile de cooperare judiciara 

(1) Membrul national roman al Eurojust poate primi si transmite cereri de asistenta judiciara formulate de autoritatile judiciare romane sau adresate acestora de autoritati judiciare din alte state membre ale Uniunii Europene.
(2) Atributia prevazuta la alin. (1) se exercita cu respectarea dispozitiilor legale privind autoritatile nationale competente pentru transmiterea si primirea cererilor de asistenta judiciara si in conformitate cu conventiile si acordurile in vigoare si cu dreptul Uniunii Europene.

ARTICOLUL 10
Accesul la informatie 

In exercitarea functiilor sale, membrul national roman al Eurojust poate:
a) sa aiba acces la Registrul cazierului judiciar si la celelalte baze de date, in aceleasi conditii cu celelalte organe judiciare;
b) sa solicite sau sa schimbe cu autoritatile judiciare ori administrative romane orice informatie necesara pentru indeplinirea functiilor sale;
c) sa obtina de la organele de ordine publica si siguranta nationala orice informatie necesara pentru indeplinirea functiilor sale, in aceleasi conditii prevazute pentru organele judiciare;
d) sa primeasca informatii din partea Oficiului European de Lupta Anti-Frauda (OLAF);
e) sa aiba acces la Sistemul de Informare Schengen in termenii stabiliti in Conventia din data de 19 iunie 1990, de aplicare a Acordului Schengen din data de 14 iunie 1985, sau in dispozitiile prin care se modifica, precum si la alte sisteme de informare ale Uniunii Europene, conform dispozitiilor specifice;
f) sa aiba acces la informatia centralizata obtinuta de Reteaua Judiciara Europeana.

ARTICOLUL 11
Protectia datelor 

(1) Transmiterea de date personale ca o consecinta a exercitarii atributiilor membrului national al Eurojust se face cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.
(2) Membrul national al Eurojust are acces la datele cu caracter personal in conditiile prevazute de lege pentru judecatori si procurori.

CAPITOLUL III
Relatiile dintre Eurojust si autoritatile romane

ARTICOLUL 12
Obligatia de colaborare cu Eurojust 


Judecatorii si procurorii, organele de politie, functionarii publici si toate autoritatile si institutiile publice au obligatia de a colabora cu Eurojust fie prin Colegiu, fie prin intermediul membrului national sau al asistentului acestuia, precum si prin corespondentii nationali, in zona competentei acestora, in conditiile legii.

ARTICOLUL 13
Solicitarile Eurojust
 
(1) De regula, Eurojust comunica in mod direct cu organul judiciar roman competent.
(2) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este competent sa primeasca solicitarile Eurojust, atunci cand se refera la:
a) inceperea urmaririi penale;
b) constatarea faptului ca autoritatile unui alt stat membru al Uniunii Europene sunt mai bine plasate pentru a urmari o anumita fapta penala pentru care ar fi fost competente si autoritatile romane, potrivit regulilor de aplicare a legii penale in spatiu stabilite de Codul penal roman;
c) constituirea unei echipe comune de ancheta.
(3) Daca autoritatile romane competente refuza sa dea curs unei solicitari a Eurojust, refuzul trebuie motivat. Daca indicarea exacta a motivelor de respingere prejudiciaza interesele nationale esentiale in materie de siguranta nationala sau compromit desfasurarea corecta a unei anchete in curs ori siguranta persoanelor, este suficient sa se indice existenta unor asemenea circumstante.

ARTICOLUL 14
Solicitari de interventie a Eurojust 

(1) Autoritatile judiciare romane si Ministerul Justitiei pot solicita interventia Eurojust, potrivit atributiilor acestuia, in conditiile legii.
(2) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie informeaza Eurojust despre existenta unor cauze penale aflate in faza de cercetare sau urmarire penala in Romania, care ar avea repercusiuni asupra Uniunii Europene sau ar putea afecta un alt stat membru al Uniunii Europene. Cu toate acestea, aceasta informare poate sa nu fie facuta atat timp cat este necesar pentru a nu compromite rezultatul actiunilor organelor judiciare romane.
(3) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie informeaza Eurojust despre crearea si functionarea pe teritoriul Romaniei a unor echipe comune de ancheta.
(4) Solicitarile si informatiile prevazute la alin. (1)—(3) se transmit prin intermediul membrului national al Eurojust.
(5) Membrul national al Eurojust comunica procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie orice informatie pe care o detine si care poate fi de interes pentru cercetarile ori pentru procedurile penale ce se pot desfasura de catre autoritatile romane sau pentru coordonarea cu cele ce se desfasoara in alt stat membru al Uniunii Europene.

ARTICOLUL 15
Preluarea procedurilor penale initiate in alt stat membru
al Uniunii Europene 

La solicitarea Colegiului Eurojust sau a membrului national al Eurojust, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate cere curtii de apel competente sa preia, in conditiile legii, urmarirea penala initiata in alt stat membru al Uniunii Europene.

ARTICOLUL 16
Membrul roman in Autoritatea comuna de supraveghere 

(1) Reprezentarea Romaniei in Autoritatea comuna de supraveghere a Eurojust se asigura de un judecator care ofera toate garantiile de independenta si care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, numit de ministrul justitiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Guvernul va notifica numirea si incetarea mandatului acestuia Eurojust si Secretariatului General al Consiliului, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
#PAGEBREAK#
CAPITOLUL IV
Dispozitii finale

ARTICOLUL 17
Abrogare 

Art. 2—9 din Legea nr. 58/2006 pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre Romania si Eurojust, semnat la Bruxelles, la 2 decembrie 2005, si pentru reglementarea unor masuri referitoare la reprezentarea Romaniei la Eurojust, in perioada ce precede aderarii si dupa data aderarii la Uniunea Europeana, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 300 din 4 aprilie 2006, se abroga.

ARTICOLUL 18
Situatie tranzitorie 

(1) Mandatul actualului membru national roman al Eurojust continua pana la ajungerea la termen, cu exceptia cazului in care intervine unul dintre cazurile de incetare prevazute la
art. 4 alin. (1) lit. b)—d).
(2) Membrul national roman al Eurojust aflat in functie la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta are toate drepturile si obligatiile prevazute de aceasta.

TITLUL III
Punctele de contact ale Romaniei pentru retelele judiciare
europene si retelele judiciare romane

ARTICOLUL 1
Punctele nationale de contact pentru retelele judiciare europene 

(1) In conditiile stabilite de normele Uniunii Europene relevante, ministrul justitiei numeste, prin ordin, punctele nationale de contact ale retelelor judiciare europene existente sau care s-ar putea crea in Uniunea Europeana in domeniul
cooperarii judiciare in materie penala si civila.
(2) La desemnarea punctelor nationale de contact se va tine seama de necesitatea reprezentarii atat a autoritatii judecatoresti, cat si a Ministerului Justitiei. Judecatorii sau procurorii sunt numiti in calitatea de punct national de contact al retelelor judiciare europene cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

ARTICOLUL 2
Retelele judiciare romane 

(1) Ministrul justitiei poate constitui, prin ordin, retele judiciare romane in domeniul cooperarii judiciare romane in materie penala si civila, formate din judecatori si procurori si din personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor din cadrul directiei de specialitate a Ministerului Justitiei. Judecatorii si procurorii sunt numiti in retelele judiciare romane cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Rolul, functiile si organizarea retelelor judiciare romane, corespondente pe plan national ale retelelor judiciare europene, se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul justitiei,
Tudor-Alexandru Chiuariu
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Ministrul economiei si finantelor,
Varujan Vosganian 

Bucuresti, 5 noiembrie 2007.
Nr. 123.