Avizul privind piata interna a serviciilor - cerinte cu privire la piata muncii

La 29 septembrie 2005, Comitetul Economic si Social European, in conformitate cu articolul 29 alineatul (5) din Regulamentul de procedura, a hotarat sa elaboreze un aviz din proprie initiativa cu privire la Piata interna a serviciilor — cerinte cu privire la piata muncii si protectia consumatorilor.

Sectiunea pentru piata unica, productie si consum, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 3 mai 2007. Raportor: dna Alleweldt.

In cea de-a 436-a sesiune plenara, care a avut loc la 30 si 31 mai 2007 (sedinta din 30 mai), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 110 voturi pentru, 2 voturi impotriva si 2 abtineri.

1. Obiectiv

1.1 Directiva privind serviciile in cadrul pietei interne [1] trebuie sa promoveze, in conformitate cu Strategia Lisabona, competitivitatea, cresterea economica si ocuparea fortei de munca. Aceasta directiva a declansat totodata o intensa dezbatere cu privire la organizarea libertatii de a presta servicii. Un punct controversat a fost si ramane impactul propunerii asupra pietelor nationale ale fortei de munca, a conditiilor sociale si a cerintelor de protectie a consumatorilor. In avizul sau din februarie 2005 [2], CESE si-a exprimat pe larg punctul de vedere cu privire la propunerea Comisiei si, din acest motiv, in prezentul aviz nu se dezbate textul juridic al directivei, ci impactul asupra ocuparii fortei de munca si intereselor consumatorilor, pe care il poate avea realizarea in acest mod a pietei interne a serviciilor.

1.2 Libera circulatie a serviciilor este una dintre cele patru libertati prevazute de Tratatul UE in cadrul pietei interne si constituie de mult timp o realitate politica. Strategia Comisiei expusa in directiva UE privind serviciile are ca obiectiv eliminarea oricarei restrictii cu privire la prestarea de servicii. In acest proces, in parte, nu este vorba in mod direct despre aspecte ale pietei fortei de munca sau ale protectiei consumatorilor. Cu toate acestea, cu cat se va aplica mai mult in practica libertatea de a presta servicii, cu atat mai mult vor fi resimtite si cu atat mai evidente vor deveni diferentele dintre diversele sisteme nationale. Totodata, exista relativ putine reglementari la nivel comunitar privind protectia intereselor salariatilor si ale consumatorilor. In aceste domenii predomina dispozitiile juridice, sociale si de ocupare a fortei de munca din dreptul intern, care sunt adesea foarte diferite. La aceasta se adauga valabilitatea paralela sau separata, prevazuta in directiva privind serviciile, a anumitor reglementari nationale ale tarii de origine si ale tarii in care sunt prestate aceste servicii, valabilitate ale carei efecte se vor arata in viitor in practica.

1.3 Stabilitatea sociala si increderea consumatorilor reprezinta o componenta esentiala a integrarii europene si, de asemenea, o premisa a succesului pietei interne a serviciilor. Absenta unor analize relevante cu privire la impactul la nivel national asupra conditiilor sociale, ocuparii fortei de munca si intereselor consumatorilor reprezinta o mare lacuna a dezbaterii cu privire la directiva UE privind serviciile. Lipsa unei baze statistice pentru cuantificarea circulatiei transfrontaliere a serviciilor ca rezultat al libertatii de a presta servicii si al libertatii de stabilire a constituit unul dintre punctele criticate de CESE [3]. Nu exista aproape deloc date fiabile cu privire la schimbarile structurale care sunt de asteptat la nivelul pietelor fortei de munca in statele membre. Exista un numar mic de evaluari statistice de impact foarte generale, in timp ce analiza unor cazuri individuale are adesea un caracter ilegal sau semilegal. Nici unele dintre acestea nu sunt suficiente pentru o evaluare de impact obiectiva.

1.4 Realizarea pietei interne a serviciilor este o componenta importanta a Strategiei Lisabona. Șansele de crestere economica din acest sector reprezinta un stimulent important pentru crearea de noi locuri de munca. Concurenta crescuta, rezultata din liberalizarea pietei interne a serviciilor, va avea un impact pozitiv, deoarece oferta de servicii va fi mai diversificata, iar preturile acestora mai reduse. Aceasta trebuie sa fie insotita de imbunatatirea permanenta a protectiei sociale a salariatilor si de un nivel corespunzator de protectie a consumatorilor. Acelasi lucru este valabil si pentru standardele actuale de calitate si securitate, inclusiv pentru standardele de protectia mediului, care sunt valabile in statele membre. Impactul asupra ocuparii fortei de munca va fi diferit in fiecare sector si in fiecare stat in parte. Efectele asupra intreprinderilor mici si mijlocii constituie, in acest context, un factor decisiv.

1.5 Obiectivul prezentului aviz din proprie initiativa este de a scoate in evidenta efectele strategiei actuale privind piata interna a serviciilor asupra pietelor fortei de munca, conditiilor de ocupare a fortei de munca si protectiei consumatorilor, oferind astfel avantaje practice partilor interesate si institutiilor UE. Aceste aspecte nu au constituit punctele principale ale audierilor precedente ale CESE cu privire la piata interna a serviciilor [4].

1.5.1 Pornind de la "libera circulatie a serviciilor", in sensul pe care i-l confera dreptul european, care include fiecare prestatie de servicii intre doi operatori economici din state membre diferite [5], se contureaza trei subiecte:

- informatii cu privire la efectele cantitative asupra ocuparii fortei de munca si schimbarile preconizate, la nivel sectorial si de tara, ca urmare a delocalizarii, transferului si importului anumitor servicii;

- noi provocari in domeniul conditiilor de ocupare a fortei de munca, care apar ca o consecinta a faptului ca, in contextul intensificarii circulatiei transfrontaliere a serviciilor, va creste intr-un ritm rapid si mobilitatea salariatilor detasati;

- interesele consumatorilor si luarea in considerare a acestora in strategia pietei interne a serviciilor;

- intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri), care sunt principalul furnizor de locuri de munca, le revine un rol important in acest context. 

Nota AvocatNet:
Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica.

#PAGEBREAK#
1.6 Prezentul aviz ar trebui inteles, pe de o parte, ca o introducere, iar pe de alta parte, ca o contributie la raportul final al Comisiei Europene privind revizuirea pietei interne [6] si la discutiile din cadrul CCPI [7]. Avizul se bazeaza pe datele disponibile in prezent si pe experientele practice si asteptarile expertilor si ale celor interesati. Acestea au fost colectate prin intermediul unei audieri in aprilie 2006 la Viena si, in toamna aceluiasi an, pe baza unui chestionar care a avut drept tinta aproximativ 6000 de experti din industrie, sindicate si alte domenii de activitate, precum si din domeniul stiintei si din ministere. Chestionarul a fost completat de peste 150 de persoane. Avizul nu are pretentia de a fi un studiu stiintific si nici nu poate inlocui un astfel de studiu, ci are mai degraba scopul de a furniza puncte de reper pentru abordarea problemelor actuale si a evolutiilor viitoare. Aceste puncte vor fi aprofundate in continuare in cadrul unui studiu pe termen lung al Observatorului Pietei Unice (OPU) al CESE si vor stimula institutiile UE si alte organisme in deciziile politice si cercetarile stiintifice ale acestora.

2. Dinamica economiei serviciilor in UE

2.1 Comisia isi argumenteaza strategia privind piata interna prin slaba dezvoltare a circulatiei transfrontaliere a serviciilor in cadrul UE. De la o piata interna mai dinamica a serviciilor se asteapta atat stimulente pentru ocuparea fortei de munca, cat si beneficii pentru consumatori si intreprinderi. Cum poate fi definita aceasta dinamica in mod concret?

2.2 O problema in continuare nerezolvata o constituie reprezentarea statistica a economiei serviciilor transfrontaliere. Pana in prezent, EuroStat si institutele nationale de statistica au utilizat asa-numita statistica a fluxurilor financiare, conform careia exportul sau importul de servicii are loc doar atunci cand genereaza o plata transfrontaliera corespunzatoare. In timp ce, in domeniul economiei serviciilor, pe de o parte, exista o intensa cooperare, au loc transferuri de cunostinte si schimburi de servicii, pe de alta, intre diferite departamente ale unei firme, intre parteneri de retea sau unitati economice independente din punct de vedere juridic din tarile respective, care desfasoara activitati comune pe termen lung, exista un proces extins de compensare. In cazul unor astfel de structuri in retea, partenerul in cauza considera transferul de cunostinte, de timp si prestatii in tara de origine ca pe o prestatie proprie catre clienti, care nu genereaza o plata transfrontaliera.

2.3 In opinia Comitetului, consecinta acestui fapt este ca economia serviciilor presupune un volum de schimburi considerabil mai ridicat, avand astfel un impact mai mare asupra pietei interne decat cel reflectat in prezent de statisticile oficiale. De aceea, CESE se pronunta cu fermitate in favoarea ideii ca Uniunea Europeana sa realizeze un studiu stiintific de baza cu privire la modul in care diferitele ramuri ale economiei serviciilor din statele membre isi organizeaza deja in prezent eforturile de cooperare cu intreprinderi din alte state. Pornind de la acest studiu si de la estimarile facute pe baza acestuia, ar trebui elaborata pe viitor o reprezentare fundamentata a volumului real al pietei serviciilor a Uniunii Europene. Acest proiect va fi sprijinit de eforturile corespunzatoare ale specialistilor europeni din domeniul statisticii, in vederea elaborarii unor indici de pret pentru toate serviciile si a introducerii acestora in toate statele membre.

2.4 Drept ilustrare, pornind de la informatiile existente in prezent, Comisia porneste de la premisa ca sectorul serviciilor reprezinta 56 % din PIB-ul Uniunii Europene, 70 % din ocuparea totala a fortei de munca, dar doar 20 % din volumul schimburilor comerciale in interiorul UE. In UE evolutia productivitatii in economia serviciilor este net inferioara celei din Statele Unite [8].

2.5 Pe piata internationala, aceasta slabiciune nu se poate observa, UE situandu-se pe primul loc in ceea ce priveste comertul cu servicii, cu o clara tendinta ascendenta. In 2003, contributia UE la piata serviciilor a fost de 26 %, in timp ce cea a SUA s-a ridicat putin peste 20 %. Nici partenerii comerciali cu o evolutie ascendenta, India si China, nu depasesc impreuna momentan ponderea de 5 %, in ciuda dinamismului lor considerabil. Intre 1997 si 2003, contributia UE a crescut cu 1,8 % si se situa si din acest punct de vedere pe o pozitie de varf.

2.6 S-a constatat ca acest punct vulnerabil afecteaza mai ales comertul in cadrul UE. Nici din acest punct de vedere, cifrele nu duc in mod necesar la aceasta concluzie. Intre 2000 si 2003 comertul cu servicii in interiorul Uniunii a crescut cu 10,8 %, iar cel cu partenerii din afara UE cu doar 6,4 %. Asadar, comparativ vorbind, dinamica pietei interne a fost foarte evidenta, cu atat mai mult cu cat in 2003 s-a inregistrat un regres economic general. Trebuie luata, de asemenea, in considerare si scaderea preturilor la servicii.

2.7 CESE invita Comisia sa realizeze o evaluare mai aprofundata a impactului realizarii in continuare a pietei interne a serviciilor. Ar putea fi utila o asa-numita analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats).
#PAGEBREAK#
3. Impactul unei piete interne mai eficiente a serviciilor asupra ocuparii fortei de munca

3.1 Aprecierea impactului asupra ocuparii fortei de munca este strans legata de prognozele privind cresterea economica. Una dintre primele analize de impact referitoare la directiva UE privind serviciile a fost realizata in octombrie 2004 de Biroul Central de Planificare din Țarile de Jos [9]. Aceasta urmeaza ipoteza curenta a OCDE, conform careia orice eliminare a unor reglementari determina o crestere economica, creand astfel noi locuri de munca. Este interesant ca acest studiu ajunge la concluzia ca nu reglementarile in sine sunt cele care reprezinta un obstacol, ci eterogenitatea lor. Conform estimarilor acestui studiu, directiva privind serviciile ar putea determina o crestere a comertului cu servicii de 15 % pana la 30 % si a procentului investitiilor straine directe in sectorul comercial de 20 % pana la 35 %.

3.2 In primavara anului 2005, Institutul Economic din Copenhaga a publicat, la cererea Comisiei, un studiu [10], care contine observatii explicite cu privire la impactul asupra ocuparii fortei de munca. Cresterea preconizata a consumului de 0,6 % din PIB-ul UE ar determina o crestere neta a locurilor de munca, pentru toate cele 25 de state membre, de aproximativ 600000. Se asteapta, de asemenea, o crestere a productivitatii si o crestere medie a salariilor de 0,4 %.

3.3 Concluziile studiului efectuat de Institutul din Copenhaga au provocat dezbateri controversate, in special deoarece sunt argumentate exclusiv din punctul de vedere al ofertei si se bazeaza numai pe efectul cresterii cererii in paralel cu scaderea preturilor, prin eliminarea unor reglementari. Acest studiu nu ia in considerare factorii care ar putea impiedica o crestere a cererii, ca de exemplu scaderea puterii de cumparare sau alte modificari legate de comportamentul consumatorilor. In afara de aceasta, a fost contestata si alegerea sectoarelor. Alte aprecieri ale impactului asupra ocuparii fortei de munca nu exista sau se bazeaza pe studiul de la Copenhaga si, prin urmare, ajung la aceleasi concluzii [11]. In acelasi timp, trebuie sa se acorde atentie impactului cercetarii si inovarii, al imbunatatirii nivelului calificarilor si al utilizarii tehnologiilor comunicarii asupra cresterii eficientei pietei interne a serviciilor.

3.4 Crearea unui numar suplimentar de 600000 de locuri de munca este cu siguranta un rezultat pozitiv, dar, in raport cu nivelul inalt al asteptarilor, acest rezultat pare mai degraba modest [12]. Mult mai important este insa ca o asemenea crestere a numarului de locuri de munca ar putea avea un impact extrem de diferit in functie de sectoarele, tarile sau diferitele grupuri de salariati. Nu exista pana acum nici un fel de informatii in acest sens. CESE intentioneaza sa schiteze, cu ajutorul Observatorului Pietei Unice si pe baza prezentei initiative, o imagine mai clara a schimbarilor structurale de pe piata muncii.

3.5 Chestionarul CESE dovedeste clar ca interesul deosebit pe care il trezesc astfel de constatari este foarte mare. 90 % dintre persoanele chestionate au considerat ca informatiile disponibile cu privire la impactul asupra ocuparii fortei de munca pe piata interna a serviciilor sunt insuficiente. Intrebarile din chestionar s-au referit in primul rand la sectoarele care ar fi deosebit de afectate de reducerea sau cresterea numarului de locuri de munca. 60 % dintre cei chestionati se asteapta, in general sau numai pentru anumite sectoare, la efecte pozitive asupra ocuparii fortei de munca. Sectoarele cele mai frecvent mentionate au fost consilierea comerciala si consilierea juridica, acestora urmandu-le: comertul, artizanatul si IMM-urile, serviciile de sanatate, agricultura si silvicultura, serviciile industriale, educatia, turismul, serviciile personalizate, constructiile si gestionarea cladirilor. La intrebarea daca sunt de asteptat pierderi ale locurilor de munca, 44 % dintre persoanele chestionate au raspuns afirmativ. In aceasta privinta cel mai des au fost mentionate pierderi in domeniul industriei. Alte sectoare in care sunt asteptate pierderi sunt: serviciile publice, constructiile si gestionarea cladirilor, agricultura si silvicultura, serviciile pentru intreprinderi, alimentele si bauturile, serviciile personalizate, comertul en-gros si en-detail, turismul si industria textila.

3.6 In ceea ce priveste problema beneficiilor acestui proces, s-au evidentiat o serie de contraste interesante. Se poate preconiza ca adaptarea la piata va juca un rol decisiv si ca vor avea de pierdut toate acele intreprinderi care nu reusesc sa se conformeze noilor conditii liberalizate si pietei transfrontaliere. Vor avea mai multe sanse lucratorii calificati decat cei necalificati, lucratorii tineri, specializati si mobili decat lucratorii mai in varsta si mai putin flexibili. Locurile de munca cu standarde sociale inalte vor avea de pierdut in raport cu locurile de munca neprotejate sau cu activitatile desfasurate independent, care vor juca un rol mai important in viitor. Vor avea de suferit atat calitatea in raport cu pretul, cat si standardele profesionale ridicate si tarile cu costuri sociale ridicate. Noile state membre vor avea cel mai mult de castigat, cele vechi cel mai putin. Intreprinderile mici si cele locale de prestare a serviciilor vor trebui sa faca fata presiunii exercitate de intreprinderile multinationale mari. Situatia consumatorilor apare oarecum incerta.
#PAGEBREAK#
3.7 Dezvoltarea IMM-urilor a constituit un punct deosebit de important. Se pune intrebarea daca cresterea circulatiei transfrontaliere a serviciilor va crea noi locuri de munca sau presiunea preturilor si a concurentei va elimina IMM–urile, provocand astfel pierderi ale locurilor de munca? O majoritate de 2/3 (66 %) se asteapta la perspective pozitive pentru ocuparea fortei de munca. In acelasi timp insa, 55 % prevad si eliminarea de pe piata a unor firme ca urmare a concurentei. In opinia unei majoritati clare (69 %), liberalizarea pietei interne a serviciilor nu ar avea insa un impact semnificativ asupra evolutiei IMM–urilor, aceasta depinzand in mai mare masura de alti factori de influenta. Concluzia este aceea ca predomina asteptarile pozitive, dar in ansamblu acestea ar putea ramane limitate. Este de asteptat insa ca factorii decisivi ai succesului si ai supravietuirii sa devina calificarea salariatilor, capacitatea de inovare si calitatea serviciilor prestate. De asemenea, vor creste presiunea si cerintele cu privire la un grad mai inalt de armonizare (calificari obtinute prin educatie si formare profesionala, aptitudini manageriale, preturi si salarii, contributiile la sistemele de asigurari sociale, impozite pentru intreprinderi, respectarea standardelor UE si a standardelor internationale in general). Se preconizeaza o scadere a standardelor sociale, precum si a gradului de protectie a consumatorilor si a mediului. Exista temerea ca ar putea fi afectata si specificitatea locala si culturala, in cazul in care pietele vor fi cucerite de marii prestatori de servicii.

3.8 84 % dintre persoanele chestionate au raspuns afirmativ la intrebarea daca lucratorii independenti vor avea pe viitor sanse mai mari de a deveni activi la nivel transfrontalier.

4. Noi provocari in ceea ce priveste conditiile de munca si de ocupare a fortei de munca

4.1 Serviciile transfrontaliere sunt legate aproape in toate cazurile de mobilitatea fortei de munca. Dat fiind gradul scazut de pana acum de armonizare in acest sens a conditiilor din UE, pe o singura piata nationala a muncii sau intr-o singura intreprindere se aplica reglementari sociale diferite. Directiva UE privind lucratorii detasati a introdus un numar minim de conditii esentiale privind tratamentul egal aplicabil lucratorilor detasati si celor autohtoni. In plus, problemele legate de dreptul muncii si dreptul social au fost excluse in principiu din directiva UE privind serviciile. Aceasta nu inlatura insa impactul cresterii pietei transfrontaliere a serviciilor. In ciuda directivei privind lucratorii detasati, continua sa existe reglementari nearmonizate privind contractele colective de munca. Excluderea dreptului muncii din directiva UE privind serviciile nu a dus la stabilirea unui "principiu al locului de munca" pentru lucratori; formularile juridice alese au fost contestate serios si sunt considerate destul de neclare. Trebuie asteptata transpunerea in dreptul national. In cele din urma, in cazul in care se presupune ca aprofundarea pietei interne a serviciilor va avea succes, cresterea frecventei si probabil si a duratei detasarilor va crea o noua dimensiune.

4.2 Transpunerea in practica a directivei privind lucratorii detasati nu poate fi si nu trebuie dezbatuta in prezentul aviz din proprie initiativa. Chestiunea esentiala este mai degraba: ce noi probleme vor aparea sau ce probleme existente vor fi amplificate de faptul ca, in viitor, va creste numarul, frecventa si, uneori, durata contractelor de angajare ale salariatilor din sectorul serviciilor din diferite state membre care lucreaza in acelasi loc, dar beneficiaza de conditii de munca partial diferite? Dar ar putea exista si sanse, daca se ia in considerare prognoza studiului de la Copenhaga referitoare la cresterea salariilor. In mod evident, scopul nu este de a atribui operatorilor prezenti pe piata si responsabililor politici o intentie generala de dumping social, ci de a oferi o imagine clara a realitatii.

4.3 82 % dintre cei chestionati au raspuns afirmativ la intrebarea daca, odata cu sporirea serviciilor transfrontaliere si, astfel, a activitatii salariatilor detasati in alta tara, este de asteptat si o modificare a conditiilor nationale de ocupare a fortei de munca in propria tara. 20 % se asteapta la imbunatatirea conditiilor de munca, comparativ cu 17 % care considera ca acestea se vor inrautati. Doar 7 % sunt de parere ca locurile de munca vor deveni mai sigure. 56 % pornesc de la premisa ca va creste flexibilitatea relatiilor de munca si numarul contractelor pe perioada determinata.

4.4 Acest aspect al cresterii flexibilitatii se regaseste si in raspunsurile la urmatoarele intrebari deschise. Multi se asteapta la reducerea locurilor de munca cu durata nedeterminata in favoarea celor cu frecventa de norma, a muncii in acord si a pseudo-activitatilor independente. Exista si asteptari pozitive cu privire la formarea in domeniul lingvistic, noi abordari si stimulente pentru obtinerea unei calificari; salarii mai mari si mai multe oferte de munca. Predomina insa temerile si se prevad: cresterea concurentei, conditii de munca mai putin satisfacatoare, program de lucru mai lung si mai flexibil, spoirea conflictelor sociale si a practicilor ilegale si scaderea salariilor. Sistemele de asigurari sociale vor avea de suportat o presiune mai mare. In viitor salariatii mai putin mobili, in special femeile, se vor confrunta cu mai multe dificultati, iar structura familiala va fi afectata de evolutia ascendenta a mobilitatii. Cu privire la impactul viitoarei liberalizari a pietei interne a serviciilor asupra evolutiei salariilor, 50 % dintre persoanele chestionate prevad o scadere, 43 % o crestere, iar 7 % nu intrevad nici un efect deosebit sau subliniaza ca aceasta depinde de fiecare sector in parte.

4.5 La intrebarea daca directiva privind lucratorii detasati este suficienta pentru protectia sociala, 48 % dintre persoanele chestionate au raspuns pozitiv, 52 % negativ. In cazul in care ar fi necesare noi reglementari, majoritatea (65 %) ar prefera o abordare la nivelul UE, o treime considera ca problemele se pot reglementa mai bine la nivel national, 2 % sunt de parere ca ambele modalitati de actiune sunt necesare. Raspunsurile la intrebarea deschisa cu privire la problemele asupra carora trebuie atras in mod deosebit atentia pot fi sintetizate astfel: lipsa armonizarii sociale (inclusiv accesul la diferite meserii si profesii) si inegalitatea de tratament cauzata de aceasta reprezinta problema cea mai des mentionata. Ca atare, unele dintre persoanele chestionate conchid ca este necesara extinderea domeniului de aplicabilitate a directivei privind lucratorii detasati in ceea ce priveste sectoarele si continutul reglementarilor. Aplicarea inadecvata a dispozitiilor privind detasarea, incertitudinile juridice si sporirea practicilor ilegale, precum si deficientele in materie de control si de urmarire penala ocupa, de asemenea, un loc important. La acestea se adauga problemele din domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca, al sistemelor de asigurari sociale si al combaterii pseudo-activitatilor independente. In cele din urma, sunt criticate excesul de birocratie, obstacolele inca existente la nivel national si tendinta de izolare nationala. Sunt mentionate, de asemenea, problemele aparute ca urmare a faptului ca diferentele lingvistice si culturale nu sunt suficient luate in considerare.
#PAGEBREAK#
4.6 Care este efectul acestor raporturi la nivelul intreprinderilor, daca, in cadrul contractelor de prestari de servicii, salariatii din alte tari lucreaza in conditii nationale partial diferite? 6 % dintre persoanele chestionate nu intrevad efecte deosebite, iar 23 % considera ca o evaluare este deocamdata imposibila. 24 % se asteapta la cresterea diferentelor in cadrul intreprinderilor in ceea ce priveste conditiile de munca, 34 % intrevad noi dificultati cu privire la respectarea conditiilor sociale si de munca, iar 13 % confirma ca drepturile nationale in materie de participare la procesul decizional al intreprinderii nu acopera in intregime lucratorii detasati. Raspunsurile deschise date in continuare la aceasta intrebare releva noi aspecte. Sub aspect salarial si social au aparut noi dificultati ca urmare a remunerarii inegale pentru aceeasi munca sau a reducerii prestatiilor sociale voluntare la nivel de intreprindere. La fel de des este exprimata speranta ca familiarizarea cu bunele practici ar putea oferi o sansa pentru imbunatatirea conditiilor de munca si pentru cresterea calitatii muncii. In acest sens, ar trebui stabilit un dialog social mai inteligent la nivelul intreprinderilor. Barierele de comunicare ar putea afecta negativ calitatea muncii si a lucrului in echipa si ar putea determina aparitia unei desolidarizari la nivelul salariatilor. Cunoasterea si revendicarea propriilor drepturi este in anumite circumstante mai dificila pentru lucratorii izolati. Inegalitati prea mari ar putea impiedica succesul intreprinderii (conflicte, cheltuieli administrative, calitatea muncii), iar respectarea dispozitiilor legale ar putea duce la suprasolicitare si sporirea abuzurilor. In cele din urma, se considera ca facilitarea libertatii de a presta servicii reprezinta, de asemenea, o sansa de a elimina problema lipsei de personal calificat.

4.7 Raspunsurile la intrebarea privind exemplele concrete sunt greu de rezumat, pentru ca acestea ar trebui sa contribuie prin continutul lor specific la o intelegere mai buna. De aceea, cu privire la aceasta, vor fi citate numai acele exemple concrete care clarifica problemele din domeniile care nu au fost mentionate. Se fac, astfel, referiri la reglementari si proceduri neclare in caz de accident de munca, probleme deosebite legate de detasarea in cadrul unui concern, modificarea contractelor de munca, aplicarea contractelor colective din alte tari si tratamentul aplicat migrantilor.

5. Interesele consumatorilor pe piata interna a serviciilor

5.1 Piata interna a serviciilor trebuie sa aduca beneficii si consumatorilor. Aceasta este o problema care priveste disponibilitatea (pret, accesibilitate, oferta), calitatea, transparenta (informatie, incredere) si certitudinea juridica (raspundere, protectia consumatorilor). Se reflecta aceste aspecte suficient in practica actuala? Vor fi ele promovate de propunerile privind realizarea pietei interne a serviciilor sau exista evolutii problematice din perspectiva consumatorilor? Al treilea punct important al chestionarului ar trebui sa clarifice, din perspectiva consumatorilor, experientele practice privind circulatia transfrontaliera a serviciilor.

5.2 Din punctul de vedere al protectiei consumatorilor, evaluarea directivei UE privind serviciile nu are un rezultat clar. La audierea CESE din aprilie 2006, au existat voci critice care au afirmat ca in domeniul protectiei consumatorilor exista deficiente inacceptabile. Exista si aprecieri pozitive care se refera mai ales la imbunatatirea aspectelor privitoare la oferta. In general, nu se pune suficient accent pe problemele privind protectia consumatorilor, care nu vor fi clarificate decat atunci cand se va examina impactul directivei la nivel national. Increderea consumatorilor este insa foarte importanta pentru succesul pietei interne UE a serviciilor.

5.3 Criteriile mentionate la punctul 5.1 pentru o piata interna a serviciilor favorabila consumatorilor (disponibilitate, calitate, transparenta si certitudine juridica) ar fi trebuit clasificate in cadrul chestionarului in ordinea prioritatilor, pe de o parte, din proprie perspectiva si, pe de alta parte, in functie de cat de mult sunt promovate aceste aspecte de directiva UE privind serviciile. In timp ce, din proprie perspectiva, calitatea si certitudinea juridica au fost apreciate cel mai mult (locul I si II), potrivit evaluarii directivei UE privind serviciile, se considera ca cel mai mult este promovata disponibilitatea, iar pe ultimul loc se afla certitudinea juridica. Numai 23 % dintre respondentii chestionarului sunt multumiti de nivelul actual de realizare a acestor aspecte, in timp ce 77 % considera ca sunt necesare imbunatatiri.

5.4 Cu toate ca directiva UE privind serviciile nu atinge in principiu valabilitatea dispozitiilor privind protectia consumatorilor in statul in care se presteaza serviciile, in cursul dezbaterii, s-au exprimat in mod repetat temeri ca aceste dispozitii nu ar fi fara lacune. 52 % au raspuns afirmativ la intrebarea daca cred ca in viitor reglementarile nationale privind protectia consumatorilor vor fi puse in pericol. Cel mai frecvent au fost mentionate inrautatiri cu privire la aplicarea legislatiei, in special in ceea ce priveste reclamatiile si drepturile la despagubire. Aceste raspunsuri sunt similare raspunsurilor la alta intrebare, in care 76 % dintre respondenti au spus ca intrevad probleme in legatura cu raspunderea si executia administrativa. 51 % se tem de o scadere generala a nivelului protectiei consumatorilor. Se considera in special ca sunt amenintate toate standardele nationale mai ridicate (peste nivelul minim al UE). Aceasta amenintare este valabila si pentru dispozitiile administrativ-juridice privind exercitarea meseriei, care sunt direct relevante pentru consumatori, deoarece in viitor vor fi reglementate dupa principiul tarii de origine, ca de exemplu protectia impotriva favorizarii abuzive sau conditiile pentru drepturile la despagubire. Exista temerea ca se vor limita serviciile de garantie si va scadea calitatea serviciilor prestate. In cele din urma, exista temeri cu privire la pierderea drepturilor la informare, de exemplu la informatii despre produs (daune aduse mediului, raspundere, transparenta generala), afisarea pretului, prestator de servicii (integritatea prestatorului, nivelul de calificare, garantiile necesare), servicii de garantie, raspundere etc.

5.5 O alta intrebare se refera la informatiile dorite si indispensabile pentru consumatori in cazul prestarilor transfrontaliere de servicii. Pe primul loc se plaseaza informatiile despre garantii legale, despagubiri si drepturi de reclamatie, in timp ce pe pozitiile urmatoare se afla informatiile privind identitatea prestatorului de servicii/provenienta, transparenta pretului si datele exacte despre calitatea serviciului, precum si despre securitatea produsului/garantia. Preocupati in mod evident de dezbaterea privind principiul tarii de origine, multi dintre respondenti solicita sa se indice ce legislatie se aplica si care este autoritatea de supraveghere competenta, respectiv instanta competenta pentru reclamatii.

5.6 Doar 25 % dintre cei chestionati au beneficiat de serviciile europene de asistenta pentru consumatori sau de colaborarea la nivelul UE in chestiuni privind protectia consumatorilor. Opinia acestora a fost in cele mai multe cazuri pozitiva, dar sunt mentionate si deficiente, de exemplu, cu privire la asistenta transfrontaliera in vederea aplicarii legislatiei sau gasirea persoanelor de contact competente la nivel national. Exista si voci critice care considera aceste proceduri prea birocratice si costisitoare, iar colaborarea cu privire la protectia consumatorilor prea slaba si ineficienta, in special in cazurile complexe. Impresia generala este aceea ca informatiile privind serviciile UE de asistenta pentru consumatori si posibilitatile de colaborare nu sunt foarte raspandite.

5.7 Pentru garantarea unei mai bune calitati a serviciilor, directiva UE privind serviciile recomanda introducerea unor standarde si certificari optionale. Aceasta propunere este primita foarte bine de 54 % dintre cei chestionati, in timp ce 46 % o considera mai degraba discutabila. Sustinatorii standardelor de calitate optionale considera ca acesta este un mijloc eficient, care trebuie sa se afirme pe piata si fata de clienti. Criticii sunt aproape in unanimitate de parere ca respectarea acestor standarde nu poate fi garantata fara controlul statului. De aceea este preferabila o reglementare juridica clara. Standardele optionale ar fi respectate de catre intreprinderile oneste, dar sunt inutile impotriva "oilor negre". Și tocmai acest lucru este extrem de important in circulatia transfrontaliera a serviciilor.
#PAGEBREAK#
5.8 Directiva UE privind serviciile introduce si un sistem de partajare a activitatilor de control intre autoritatile din statul de origine si cel in care se presteaza serviciile. S-a dorit sa se afle daca acest sistem sporeste increderea consumatorilor. 82 % au raspuns afirmativ, 18 % au mai putina incredere. In mod evident, una dintre obiectiile principale se refera la punerea in practica.

5.9 In cele din urma, s-a oferit inca o data ocazia de a aborda probleme nerezolvate privind protectia consumatorilor pe viitoarea piata interna a serviciilor. In acest context, punctul esential a fost din nou lipsa claritatii si a securitatii juridice in materia protectiei consumatorilor cu privire la garantii, raspundere (de exemplu in caz de insolventa), drepturi de garantie (armonizare insuficienta, probleme privind sarcina probei) si aplicarea drepturilor la despagubire (durata prea mare, procedura prea complexa, dorinta unui grad mai inalt de armonizare). Pe pozitia a doua se afla garantarea informatiei suficiente privind serviciul si prestatorul de servicii. Sunt considerate deficiente si absenta standardelor de calitate comune si imposibilitatea de a compara calificarile si formarea profesionala. In mult cazuri, dispozitiile privind protectia consumatorilor nu au fost aplicate corect, iar in anumite domenii lipsesc (de exemplu pensii private, servicii de sanatate). Chestiunile sociale joaca, de asemenea, un anumit rol (salarii inferioare salariului minim, munca la negru, migratia), precum si temerea cu privire la disparitia standardelor de securitate si de mediu. Ar trebui definit un nivel minim de servicii general accesibile care garanteaza participarea sociala. Alte temeri privesc denaturarea concurentei pentru prestatorii locali (de exemplu, costuri sociale diferite) si probleme legate de diferentele valutare.

6. Cele mai importante rezultate

6.1 Raspunsurile la chestionar arata ca exista un puternic interes pentru abordarea noilor provocari cu care se confrunta pietele fortei de munca, ocuparea fortei de munca si protectia consumatorilor pe piata interna a serviciilor. Sunt indicate multe evolutii problematice, dar si sanse pentru viitor. Ambele pozitii merita in general mai multa atentie si ar trebui sa inspire si transpunerea iminenta in practica a directivei UE privind serviciile.

6.2 O problema inca nerezolvata o constituie reprezentarea statistica a economiei serviciilor in UE in cadrul circulatiei transfrontaliere. O reprezentare realista reprezinta premisa evaluarii dinamicii ocuparii fortei de munca, care ar putea rezulta din aceasta. De aceea, CESE repeta solicitarea sa privind realizarea unei anchete de baza unice, singura modalitate de rezolvare a acestei probleme.

6.3 Informatiile cu privire la posibilele efecte ale noii strategii privind piata interna asupra ocuparii fortei de munca sunt insuficiente, afirma 90 % dintre respondenti. 60 % asteapta efecte pozitive asupra ocuparii fortei de munca. 44 % se asteapta, de asemenea, la reducerea numarului de locuri de munca. In general, se asteapta in special "transferuri de locuri de munca". Viitoarele studii ale OPU ar trebui sa adopte o abordare diferentiata, pe sectoare, ca de exemplu servicii pentru industrie, educatie, servicii publice liberalizate selectionate, servicii personalizate si artizanat. Referirile la cei care vor avea cel mai mult de castigat sunt concludente. Se recomanda examinarea atenta a aspectelor privind munca calificata/ necalificata si sansele fortei de munca specializate mobile in comparatie cu salariatii cu mobilitate mai redusa. In primul caz este vorba despre un proces care trebuie sa se desfasoare atat intre statele membre, cat si in interiorul fiecarui sector. In al doilea caz este vorba despre o provocare deosebita pentru pietele muncii si sistemele de asigurari sociale.

6.4 Evolutia intreprinderilor mici si mijlocii este vazuta in mod preponderent pozitiv, la fel ca si evolutia locurilor de munca, insa influenta directivei UE privind serviciile asupra acestei evolutii este apreciata ca fiind mai degraba redusa. Cu toate acestea, se asteapta noi provocari, care trebuie infruntate cu un plus de calitate si o mai buna calificare a salariatilor si cu capacitate de inovare. Unii considera ca noua presiune a concurentei trebuie infruntata printr-o mai buna armonizare a conditiilor-cadru. Exista temerea ca trasaturile locale si culturale specifice ar putea disparea, daca pietele vor fi cucerite de marii prestatori de servicii.

6.5 Cei mai multi (82 %) se asteapta ca viitoarea aprofundare a pietei interne a serviciilor sa determine schimbari ale conditiilor nationale de munca si de ocupare a fortei de munca. Aceasta asteptare nu este determinata de necunoasterea directivei UE privind serviciile, ci de faptul ca au fost luate in considerare lipsa armonizarii si noile influente de pe piata. Majoritatea prevede o crestere a numarului contractelor de munca pe perioada determinata si o flexibilizare a conditiilor de munca. Se asteapta oferte mai bune de munca, de formare in domeniul limbilor straine si de calificare in general.
#PAGEBREAK#
6.6 In acest context, dispozitiile in vigoare privind detasarea joaca un rol important. Multi considera ca punerea defectuoasa in aplicare a reglementarilor reprezinta o problema. Avand in vedere noile provocari, pentru jumatate din respondenti, dispozitiile actuale nu sunt suficiente pentru asigurarea protectiei sociale. Acest fapt este relevat de examinarea atenta a situatiei la nivelul intreprinderilor. Cu cat este mai extins domeniul nearmonizat, cu atat se lasa mai mult spatiu de manevra pentru tratamentul inegal in cazul unei munci identice. Acest fapt este privit partial si ca o sansa, in cazul in care contactul cu bunele practici se transforma intr-un stimulent pentru crearea unor conditii mai bune de munca in tara de origine. In ansamblu se poate constata ca diferentele cu privire la conditiile de munca si la dispozitiile juridice reprezinta o provocare si pentru intreprinderi. Directiva privind lucratorii detasati nu face obiectul prezentului aviz. Importanta este constatarea ca diferentele si, astfel, conflictele vor spori. Aceasta este misiunea Uniunii Europene si a organelor legislative nationale, in special in ceea ce priveste transpunerea iminenta in practica a directivei UE privind serviciile, dar reprezinta totodata si o provocare pentru dialogul social in cadrul UE.

6.7 O mobilitate mai mare a salariatilor in cadrul contractelor transfrontaliere de prestari de servicii si dificultatea tot mai mare de a-si cunoaste propriile drepturi determina o nevoie sporita de consultanta. Aceasta consultanta trebuie asigurata in intreaga UE. Activitatea Euroinfocenter si elaborarea unei baze de date privind problemele salariatilor, care este urmarita indeaproape si de catre CESE, reprezinta o importanta sursa de informatii.

6.8 Evaluarea directivei UE privind serviciile nu are un rezultat clar din punct de vedere al protectiei consumatorilor. Exista aprecieri atat critice, cat si pozitive. Rezultatele sondajului au aratat ca sunt evaluate pozitiv calitatea si certitudinea juridica, dar, in opinia celor chestionati, aceste aspecte nu sunt incurajate in mod corespunzator de directiva UE privind serviciile. Numai 23 % sunt multumiti de starea actuala a protectiei consumatorilor.

6.9 Preocuparea privind certitudinea juridica si aplicarea legislatiei se afla in prim plan. Cu toate ca directiva UE privind serviciile nu aduce, in principiu, atingere protectiei consumatorilor la nivel national, 52 % dintre persoanele chestionate considera ca reglementarile nationale vor fi periclitate in viitor. Se doresc reglementari clare privind serviciile de garantie, raspunderea si impunerea rapida a drepturilor la despagubire. Reglementarile existente par insuficiente in aceasta privinta sau se considera ca standardele nationale inalte vor fi periclitate in cadrul viitoarei concurente. La fel de importanta este asigurarea unor informatii suficiente cu privire la servicii si prestatori. Sunt, de asemenea, considerate probleme lipsa standardelor de calitate comune (certificarea optionala este aprobata numai de o parte a respondentilor), precum si imposibilitatea compararii calificarilor si a formarii profesionale. In multe cazuri, dispozitiile privind protectia consumatorilor nu au fost aplicate corect, iar in anumite domenii lipsesc (de exemplu in cazul pensiilor private si al serviciilor de sanatate).

6.10 Putini respondenti au beneficiat de serviciile europene de asistenta pentru consumatori si de colaborarea transfrontaliera. Initiativele existente sunt apreciate pozitiv in majoritatea cazurilor, dar sunt insuficiente. Acestea sunt prea slabe si nu sunt de mare ajutor la aplicarea legislatiei in cazuri complexe.

6.11 Preocuparile privind protectia consumatorilor trebuie sa joace un rol mai important pe piata interna. Nesiguranta care a fost constatata in legatura cu situatia juridica in cazul serviciilor transfrontaliere trebuie combatuta printr-o strategie de informare la nivel national si UE. Nu trebuie subestimata solicitarea unor date exacte cu privire la servicii si prestatori. Acest lucru trebuie avut in vedere si la transpunerea in practica a directivei UE privind serviciile.

6.12 CESE va continua sa examineze, in cadrul Observatorului Pietei Unice, in stransa colaborare cu Sectiunea SOC, impactul pietei interne a serviciilor asupra dezvoltarii comertului cu servicii intre statele membre, a ocuparii fortei de munca si a protectiei consumatorilor. Pe baza rezultatelor prezentului aviz, este recomandabil ca anumite sectoare sa fie observate mai indeaproape, aplicandu-se informatiile esentiale extrase din chestionar.


Bruxelles, 30 mai 2007.

Presedintele

Comitetului Economic si Social European

Dimitris Dimitriadis

[1] Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile in cadrul pietei interne.

[2] CESE 137/2005, JO C 221, 8.9.2005.

[3] A se vedea CESE 137/2005, capitolul 3.2 — JO C 221, 8.9.2005.

[4] CESE a organizat la 19 septembrie 2001 o audiere cu privire la strategia generala a pietei interne si la 24 mai 2004 o audiere in contextul avizului privind directiva UE privind serviciile cu privire la sase probleme principale, ca de exemplu raspunderea profesionala, ghiseele unice, metodele de colectare a datelor statistice etc.

[5] In temeiul articolului 50 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, un serviciu este orice activitate economica independenta furnizata in schimbul unei remuneratii.

[6] Acest raport este asteptat in timpul Presedintiei portugheze a Consiliului.

[7] Comitetul consultativ pentru piata interna.

[8] Sursa pentru cifrele acestea si pentru cele de la punctele 3.5 si 3.6: Comisia Europeana 2004 si 2005.

[9] The Free Movement of Services within the EU, Kox et al, CPB report no 69, octombrie 2004.

[10] Economic Assessment of the Barriers to the Internal Market for Services, Copenhagen Economics, ianuarie 2005.

[11] De exemplu studiul comandat de Ministerul Economiei si Muncii din Austria "Deepening the Lisbon Agenda: Studies on Productivity, Services and Technologies", Viena 2006.

[12] Conform anumitor critici, care ar trebui luate in serios, chiar si aceasta estimare este nerealista.

--------------------------------------------------