Programul Phare

Programul Phare a fost creat la inceputul anului 1989 pentru Polonia si Ungaria, primele doua tari din regiune care au renuntat la comunism si economia centralizata. Scopul sau era de a ajuta aceste doua tari in procesul de tranzitie de la regimul comunist la cel democratic (de aici si numele sau: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstructia Economiei).

In momentul de fata programul Phare este principalul instrument al Uniunii Europene de cooperare tehnic si financiara cu tarile din Europa Centrala si de Est (TECE). Din anul 2000, Phare sprijina tarile candidate in eforturile lor de adoptare a acquis-ului comunitar (legislatia Uniunii Europene) si de consolidare a institutiilor insarcinate cu aplicarea si urmarirea respectarii acestuia. Obiectivul final este de a intari institutiile democratice, administratia publica si organizatiile responsabile cu implementarea efectiva si eficienta a legislatiei comunitare.

Programul Phare se concentreaza pe trei domenii cheie:
1. dezvoltare institutionala;
2. investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare;
3. investitii in coeziune economica si sociala.

1. Dezvoltarea institutionala

Intarirea capacitatii institutionale si administrative a tarilor candidate este o cerinta cheie pentru a putea deveni membre ale Uniunii, situatie in care vor trebui sa adopte, sa aplice si sa urmareasca respectarea acquis-ului comunitar.

Scopul dezvoltarii institutionale este de a ajuta tarile candidate sa creeze bazele institutionale necesare aderarii. Acest tip de sprijin reprezinta aproximativ 30% din bugetul Phare in fiecare tara candidata. Dezvoltarea institutionala nu este legata numai de armonizarea legislatiei tarii candidate cu cea a Uniunii Europene. Se refera, de asemenea, si la modul in care legislatia este pusa in practica si respectata. Acesta implica pregatirea unui numar mare de funttionari publici, oficiali si experti, de la judecatori si inspectori financiari pana la inspectori de protectia mediului si statisticieni. Un instrument foarte important in acest sens este infratirea institutionala (“twinning”). Concentrata initial pe patru domenii cheie ale acquis-ului (agricultura, mediu, finante, justitie si afaceri interne), infratirea institutionala acopera acum intregul acquis.

Ea implica detasarea unor functionari publici din statele membre ale Uniunii Europene in cele candidate pentru o perioada de cel putin un an. Acestia sunt cunoscuti sub numele de consilieri de pre-aderare. in unele domenii cheie, ei sunt singura sursa de expertiza necesara. In alte cazuri, pe langa expertiza furnizata de consilierul de pre-aderare,sunt combinate o varietate de resurse, incluzand expertiza pe termen scurt, stagii de formare profesionala si furnizarea de servicii (ex: traducere si interpretare).

Proiectele twinning sunt realizate de administratiile publice sau organisme mandatate de acestea si nu fac obiectul procedurilor de licitatie comerciala. Administratiile statelor membre sunt invitate, prin intermediul unei retele de Puncte Nationale de Contact pentru Twinning, sa propuna oferte de asistenta care sa vina in intampinarea nevoilor identificate prin proiectele de acest tip. Ofertele sunt trimise statelor candidate si dupa consultari intre toate partile implicate, statul candidat alege oferta cea mai potrivita nevoilor sale.

In unele cazuri, isi pot uni fortele doua sau chiar trei state membre pentru a oferi acest tip de asistenta. Din 2001, twinning-ul clasic este completat de proiecte similare pe termen scurt (“twinning light”) de maxim 6 luni de zile. Spre deosebire de twinning-ul clasic, acesta nu presupune detasarea permanenta a unor experti din administratia statelor membre.

Dezvoltarea institutionala se poate realiza nu numai prin infratirea institutionala, ci si prin intermediul contractelor de servicii obtinute de pe piata de consultanta.
Alaturi de infratirea institutionala, alte doua mecanisme importante de consolidare institutionala sunt:
• furnizarea expertizei in domeniul acquis-ului prin TAIEX 2;
• reforma administratiei publice si a organismelor de reglementare prin programul SIGMA 3 (initiativa comuna Comisia Europeana - OCDE pentru a ajuta tarile din Europa Centrala si de Est in eforturile de a-si moderniza administratia publica).

2. Investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare

Adoptarea acquis-ului comunitar trebuie sa fie insotita de o aplicare adecvata a acestuia. Acest lucru inseamna ca administratiile statelor candidate trebuie sa dispuna de o infrastructura care sa le permita sa aplice legislatia la fel ca in Uniunea Europeana. Acest lucru necesita investitii destul de mari.

Cateva exemple de astfel de investitii sunt: achizitionarea de echipamente si software pentru dezvoltarea sistemelor informatice din ministere, agentii guvernamentale sau alte institutii publice, achizitionarea de echipamente necesare pentru organizarea de campanii publice de informare sau alte activitati de relatii publice, echiparea laboratoarelor de control sau a birourilor locale (ex: laboratoarele de control sanitar-veterinar, laboratoarele de control a calitatii vinului), achizitionarea de echipamente de supraveghere a traficului rutier si asigurare a securitatii acestuia, achizitionarea de echipamente pentru supravegherea si controlul frontierelor, si exemplele pot continua.

Acolo unde este vorba de investitii de anvergura, Phare nu poate furniza decat o mica parte din necesarul finantarii, dar poate juca un rol catalizator in mobilizarea co-finantarii impreuna cu tarile partenere si institutiile financiare internationale (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii, Banca Mondiala).

3.Investitii pentru coeziune economica si sociala

Nu in ultimul rand, aproximativ o treime din fonduri contribuie direct la dezvoltarea zonelor mai putin avansate. Sunt finantate proiecte de investitii in domenii cheie precum sustinerea sectorului privat, dezvoltarea resurselor umane, eficienta energetica, dezvoltarea infrastructurii locale si/sau regionale, servicii sociale, servicii turistice etc. Scopul acestor investitii este crearea de locuri de munca, cresterea nivelului competitivitatii si in general o mai buna calitate a vietii pentru locuitorii acestor regiuni. in Uniune exista, de altfel, o politica a solidaritatii cu regiunile mai putin dezvoltate si cu oamenii care traiesc acolo. Aceasta este o politica pe care Romania o va aplica si de care va beneficia dupa aderare. si pentru aceasta este nevoie de o perioada de pregatire.

Acesta este al doilea obiectiv al alocarii unor astfel de fonduri: familiarizarea cu procedurile pe baza carora se finanteaza proiecte prin intermediul Fondurilor Structurale.

Fondurile Phare pentru ultimele doua obiective sunt folosite pentru contracte de lucrari si de furnizare de bunuri. Alocarea acestora se face prin licitatii publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii si pe Internet. Firmele interesate trebuie sa urmareasca Jurnalul Oficial si paginile de Internet ale Comisiei Europene.