Individualizarea si aplicarea sanctiunii disciplinare

a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;
b) gradul de vinovatie a salariatului;
c) consecintele abaterii disciplinare;
d) comportarea generala la serviciu;
e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta (art. 266 din Codul muncii ¹ ).
Asadar, stabilirea sanctiunii disciplinare nu poate avea loc in mod arbitrar, ci, exclusiv, in functie de responsabilitatea riguroasa si cumulativa a criteriilor de mai sus.
„In toate cazurile, organul competent sa aplice sanctiunea va trebui sa se preocupe cu toata atentia de individualizarea acesteia, de dozarea ei, tinand seama de criteriile prevazute de lege, deoarece numai o corelare justa a sanctiunii cu gravitatea faptei este de natura sa asigure realizarea rolului educativ si preventiv al raspunderii” ² .
Rezulta din art. 264 alin. (1) al Codului muncii ca sanctiunile disciplinare se afla intr-o anumita ordine, de la cea mai usoara, constand in „avertisment scris”, pana la cea mai aspra, constand in desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. Prin urmare, sanctiunile se aplica gradual, in functie de fapta comisa si de gradul de vinovatie al salariatului ³ . Asadar, nivelul culpei reprezinta un element esential in stabilirea sanctiunii disciplinare ⁴.
Trebuie subliniat ca ordinea de aplicare a sanctiunilor disciplinare instituita de Codul muncii nu este una intamplatoare, in sensul ca o noua abatere trebuie sa determine o alta sanctiune mai severa. Angajatorul, de pilda, este indreptatit ca, in raport cu fapta savarsita, urmarile produse si vinovatia faptuitorului, sa aplice chiar direct sanctiunea concedierii, indiferent daca salariatul este sau nu la prima abatere disciplinara.
Art. 262 alin. (2) din Codul muncii instituie interdictia aplicarii mai multor sanctiuni pentru aceeasi abatere. Dar, atunci cand este nerespectat Codul deontologic al profesiei ori sunt savarsite abateri in legatura cu profesia, o asemenea fapta ilicita va atrage o dubla sanctionare disciplinara.
Precizam ca sanctiunea care consta in suspendarea exercitarii profesiei va determina suspendarea de drept a contractului individual de munca in temeiul art. 50 lit. i) din Codul muncii, coroborat cu textul din legea corpului profesional in baza caruia s-a dispus, cu titlu disciplinar, suspendarea respectiva, iar excluderea din profesie va conduce la incetarea de drept a contractului, in temeiul art. 56 lit. h) din acelasi cod ⁵ . 

NOTE:

1 Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
2 A. Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 782.
3 A se vedea dec. civ. nr. 310/2003 - Curtea de Apel Bucuresti, Sectia pentru conflicte de munca si litigii de munca.
4 A se vedea dec. civ. nr. 1063/1998 - Curtea de Apel Ploiesti, Sectia pentru conflicte de munca si litigii de munca.
5 A. Ticlea, op.cit., p. 782 - 783.