Cazul Dickmann vs. Romania

în Economie&Finante, 23 Iulie 2003

Timp de citire: 3 min.

Salvează articol Îl poți citi, ulterior, când ai timp.

Cazul Dickmann
contra Romaniei
     Ministerul Afacerilor Externe
     23 iulie 2003

   Curtea Europeanã a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-a pronunþat, marþi, 22 iulie, în cazul Dickmann contra României, constatând încãlcarea unui articol al Convenþiei Europene pentru Apãrarea Drepturilor Omului ºi a Libertãþilor Fundamentale ºi a unei prevederi din Protocolul nr. 1 la Convenþie. Cererea reclamantei Dora Dickmann, cetãþean român, locuind actualmente la Tel Aviv, a fost introdusã la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în noiembrie 1996.

Newsletter avocatnet.ro: 10 lucruri de știut astăzi!
Primești gratuit, zilnic, în căsuța ta de email, sinteza zilei avocatnet.ro cu cele mai importante noutăți, știri și analize de context.

Adresa de email este invalidă.

Mă abonez

Prin abonare, accepți să primești comunicări comerciale de la noi. Așa prelucrăm datele tale.

Articolul continuă mai jos

În vederea acordãrii unei reparaþii echitabile, statul român urmeazã sã achite, în termen de trei luni de la momentul în care hotãrârea va rãmâne definitivã, pe baza hotãrârii Curþii de la Strasbourg, despãgubiri în valoare de 130.000 Euro, reprezentând valoarea estimatã de Curte a pãrþii nerestituite a imobilului revendicat, în cazul în care aceasta nu va putea fi restituitã în naturã, la care se adaugã suma de 8 000 Euro cu titlu de daune morale.

În speþã, reclamantei i-a fost recunoscut, prin hotãrâre definitivã mai 1994, rãmasã definitivã în luna mai a aceluiaºi an, dreptul de proprietate asupra unui imobilul situat în Bucureºti, ce a aparþinut pãrinþilor sãi ºi care fusese trecut în proprietatea statului ca urmare a aplicãrii Decretului de naþionalizare nr. 92/1950, imobilul fiindu-i restituit la data de 28 noiembrie 1995.

Ulterior, ca urmare a introducerii recursului în anulare împotriva hotãrârii judecãtoreºti menþionate, invocându-se faptul cã instanþele nu sunt competente sã examineze legalitatea decretului de naþionalizare, în iunie 1996 Curtea Supremã de Justiþie a respins acþiunea în revendicare a reclamantei. Dupã admiterea recursului în anulare, o parte din imobil a fost vândut foºtilor chiriaºi, în virtutea dispoziþiilor Legii nr. 112/1995.

O a doua acþiune în revendicare a imobilului, introdusã de reclamantã în 1997, a fost admisã de Judecãtoria Sectorului 1 Bucureºti în aprilie 1997. Prin dispoziþie a Primarului General al municipiului Bucureºti, în iunie 1999, imobilul, cu excepþia pãrþii vândute, a fost restituit reclamantei, hotãrârea de astãzi a Curþii Europene a Drepturilor Omului privind partea de imobil nerestituitã.

Hotãrârea Curþii de la Strasbourg în cazul Dickmann contra României se înscrie în seria cazurilor deschisã de sentinþa Curþii din anul 1999 în speþa Brumãrescu, având ca obiect imobile naþionalizate ºi reprezentând o consecinþã a practicii instanþelor judecãtoreºti din România în perioada 1995-1998 ºi a legislaþiei existente la acel moment.

În prezent legislaþia ºi practica menþionate au fost aduse în conformitate cu prevederile Convenþiei Europene pentru Apãrarea Drepturilor Omului ºi a Libertãþilor Fundamentale ºi ale Protocoalelor la aceasta, precum ºi cu jurisprudenþa relevantã a Curþii Europene a Drepturilor Omului, prin aceea cã, în anul 1998, Curtea Supremã de Justiþie ºi-a schimbat practica în sensul admisibilitãþii acþiunilor în revendicare a imobilelor naþionalizate, respectiv prin modificarea Codului de Procedurã Civilã în sensul eliminãrii instituþiei recursului în anulare.

În plus, prin mecanismul administrativ prevãzut de Legea nr. 10/2001, se deschid noi cãi procedurale la dispoziþia cetãþenilor pentru restituirea imobilelor naþionalizate sau pentru obþinerea de despãgubiri în cazul imobilelor care nu pot fi restituite în naturã.

Identificarea ºi semnalarea, pe baza practicii Curþii Europene a Drepturilor Omului, a acelor aspecte privind drepturile ºi libertãþile fundamentale ale omului care fac necesarã modificarea legislaþiei române ºi reorientarea practicilor instituþiilor din România cu atribuþii în aplicarea legii, cu respectarea principiului echilibrului ºi separaþiei puterilor în stat, vor constitui unul din obiectivele prioritare ale Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, ce va fi urmãrit în colaborare cu celelalte instituþii competente.

Se va urmãri informarea tuturor instituþiilor interesate ºi a opiniei publice cu privire la jurisprudenþa Curþii Europene a Drepturilor Omului, îndeosebi în ceea ce priveºte hotãrârile pronunþate în cazurile care privesc statul român.

--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa office@avocatnet.ro.

Cazul Buzatu impotriva Romaniei, la CEDO
Știri & Revista presei
4 Iunie 2004

Hotarare CEDO in cauza Paul Ionescu impotriva Romaniei
Economie&Finante
11 Noiembrie 2005

Cazul Dickmann vs. Romania

Articole în legatură

Cazul Buzatu impotriva Romaniei, la CEDO Știri & Revista presei 4 Iunie 2004

Hotarare CEDO in cauza Paul Ionescu impotriva Romaniei Economie&Finante 11 Noiembrie 2005

Discuții relevante

Comentarii articol (0)

Cazul Buzatu impotriva Romaniei, la CEDO
Știri & Revista presei
4 Iunie 2004

Hotarare CEDO in cauza Paul Ionescu impotriva Romaniei
Economie&Finante
11 Noiembrie 2005