Bilantul functional (restructurat) - instrument de analiza economico-financiara

Autor: Cezar GOTCU


Potrivit unor autori se disting doua familii de bilanturi functionale: bilanturi functionale traditionale si bilanturile “pool de fonduri”.

Grafic aceste doua forme de bilanturi functionale (restructurate) sunt reprezentate astfel:

œ La bilanturile functionale traditionale, resursele stabile din partea superioara a pasivului sunt considerate a finanta cu prioritate alocarile stabile din partea superioara a activului; aceasta forma de bilanturi este denumita si orizontala.
œ La bilanturile “pool” de fonduri masele de resurse formeaza un ansamblu care finanteaza indistinct ansamblul alocarilor. Prin “pool” in limba engleza se intelege “fonduri comune” sau “masa comuna”. 

œ Caracteristica principala a bilantului traditional orizontal o constituie faptul ca are la baza diferentierea dintre ciclurile lungi si scurte. Corespunzator acestor doua cicluri, bilantul functional este impartit in patru mari mase:
- doua dintre ele corespund ciclurilor lungi; acestea sunt resursele stabile si alocarile stabile;
- alte doua corespund ciclului de exploatare; acestea sunt activul circulant si datoriile circulante.

Resursele si alocarile stabile 

Resursele stabile rezulta din deciziile de finantare care au angajat intreprinderea pe termen lung. Ele cuprind:
- resursele proprii (capitaluri proprii, amortismente si provizioane);
- datoriile financiare.

Resursele si alocarile stabile figureaza in partea superioara a pasivului bilantului functional. Alocarile stabile rezulta din deciziile de investitii. Ele corespund activului imobilizat brut si figureaza in partea superioara a activului bilantului functional.

Elementele circulante 

Elementele circulante rezulta din ciclul de exploatare. Se disting printre ele:
- activul circulant (valoarea bruta a stocurilor, creantelor si disponibilitatilor);
- datoriile pasivului care nu sunt financiare (datorii furnizori, datorii diverse). Se pot califica, eventual, drept “datorii circulante” in absenta unei denumiri oficiale.

Pornind de la bilantul normalizat, intocmit potrivit reglementarilor Ministerului Finantelor, se procedeaza la retratari ale conturilor, obtinandu-se bilantul functional restructurat. 

Societatile bancare procedeaza la analiza si prelucrarea acestor date, avand ca punct de plecare balanta de verificare lunara. Aceasta analiza permite determinarea valorii reale a patrimoniului societatii comerciale, precum si stabilirea cat mai exacta a marimii riscului asumat de client, in comparatie cu cel al bancii.

Pentru aceasta, elementele de activ si de pasiv ale bilantului se regrupeaza in trei mari capitole, utilizandu-se programe informative performante, astfel:

ACTIV: 

I. Active imobilizate – cuprind imobilizarile necorporale, corporale, financiare si creditele comerciale cu scadenta mai mare de un 1 an.

II. Activele realizabile – cuprind stocuri, creante mai mici de 1 an, conturile de regularizare si asimilate si primele privind rambursarea obligatiunilor.

III. Trezoreria pozitiva – cuprinde titlurile de plasament si disponibilitatile (conturi in lei si devize, cecuri, acreditive), respectiv acele active existente sub forma de lichiditati sau susceptibile de a fi transformate rapid in disponibilitati.

Activele circulante cuprind stocurile, creantele cu vechime mai mica de un an si trezoreria pozitiva.


PASIV: 


I. Pasive pe termen lung.

II. Datorii curente cu scadenta sub un an.

III. Trezoreria negativa.

Pasivele pe termen lung cuprind acele surse de finantare cu caracter permanent sau de durata:
- capitaluri proprii in sens larg;
- provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
- datorii cu scadenta peste un an.

Capitalurile proprii in sens larg cuprind, pe langa elementele de capital propriu-zis, si diferentele din reevaluare, subventiile pentru investitii, care prin natura lor nu pot fi considerate strict ca o parte a capitalului propriu, deoarece sunt rezultatul unor decizii de politica economica, independente de activitatea clientului.

In consecinta, prin deducerea diferentelor de reevaluare, a subventiilor pentru investitii si a provizioanelor reglementate, se determina capitalurile proprii in sens strict. 

Valoarea tuturor activelor si pasivelor trebuie reconsiderata pentru a se determina valoarea reala a acestora. Este necesar sa se ia in considerare valoarea reala a activelor, iar acolo unde exista pasiv cu valoare incerta, sa se utilizeze in calcule pozitia financiara reala a clientului. De exemplu, cand un activ este introdus in afacere, valoarea reala a acelui activ si valoarea pasivului rezultat trebuie sa fie analizata pentru a se determina efectul unei valori reale.

Aceste capitaluri proprii, cu valoare reala poarta denumirea de capitaluri proprii nete in sens strict si reprezinta valoarea investitiilor facute de clienti, respectiv valoarea pe care ei o risca in aceasta afacere. De aceea, din punct de vedere al clientului, capitalul propriu reprezinta cea mai ieftina sursa de finantare a activitatii. Din punct de vedere al bancii, capitalurile proprii nete in sens strict au o importanta deosebita, deoarece reprezinta acele fonduri proprii cu adevarat disponibile in cazul in care firma va fi lichidata.

Capitalurile proprii nete in sens strict se determina prin diminuarea capitalurilor proprii in sens strict cu acele elemente de activ cu valoare necunoscuta sau chiar sub zero, denumite elemente de activ fictiv, si prin majorarea cu unele elemente de pasiv cu valoare cunoscuta. 

Elementele de activ cu valoare necunoscuta sau chiar zero sunt: 


1. Imobilizarile necorporale care sunt formate din:

œ Cheltuieli de constituire (cont 201) reprezinta un cont de activ fictiv, deoarece ele reprezinta cheltuieli ocazionate de infiintarea societatii si care se vor recupera in anii urmatori printr-o cota anuala de amortizare.
œ Cheltuieli de cercetare-dezvoltare (cont 203) reprezinta costul cercetarilor actuale in vederea elaborarii unor proiecte de viitor. Avand in vedere caracterul improbabil al rezultatelor cercetarilor stiintifice, probabilitatea recuperarii acestor cheltuieli este incerta.
œ Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare (cont 205) reprezinta costul de achizitie al acestor active intangibile si ale caror rezultate prin aplicarea lor in practica nu pot fi cunoscute cu certitudine.
œ Fondul comercial (cont 207) este un element de activ necorporal, care concura la mentinerea si dezvoltarea potentialului economic cum ar fi: vadul, clientela, debuseele, reputatia, competenta. Valoarea fondului comercial este foarte greu de apreciat, de aceea poate fi considerat un element de activ fictiv, incert.
œ Alte imobilizari necorporale (cont 208) care cuprind programele informatice create de firma sau achizitionate de la terti.

2. Decontari si operatiuni in curs de clarificare (cont 473) reprezinta sume care nu pot fi inregistrate pe cheltuieli si deci in rezultatele financiare ale firmei (amenzi, locatii, cheltuieli de judecata etc.). 

3. Clienti incerti (cont 418) reprezinta acele creante cu posibilitati improbabile de recuperare ca, de exemplu, clienti rau platnici, dubiosi, aflati in litigiu. In aceasta categorie a clientilor incerti inregistrati contabil trebuie incluse si acele creante incerte cu o vechime mai mare de 180 de zile determinate de banca in verificarile efectuate. 

4. Primele privind rambursarea obligatiunilor (cont 169) care reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea de rambursare. Este dificil de evaluat care va fi valoarea de rambursare a obligatiunilor. 

5. Stocuri nevalorificabile reprezinta acele stocuri de materii prime, materiale, produse finite etc. degradate sau fara perspectiva certa de desfacere. Valoarea acestor stocuri se determina de catre inspectorul bancii in procesul de analiza a creditului. Din punct de vedere al bancii, cunoasterea volumului de stocuri nevalorificabile are o importanta deosebita deoarece permite cunoasterea valorii reale a activelor circulante, fiind necesara determinarea exacta a situatiei lor.

6. Decontari cu asociatii privind capitalul (cont 456) reprezinta aportul la capitalul subscris si nevarsat de catre actionari. Acest aport urmeaza a fi varsat in perioada urmatoare la datele prevazute in documentele constitutive ale societatii sau de adunarile generale ale actionarilor, in cazul in care se decide o majorare a capitalului.

7. Alte active incerte pot fi active corporale (masini, instalatii, utilaje degradate) sau unele cheltuieli inregistrate in contul 471 “Cheltuieli inregistrate in avans”, cum ar fi: dobanzi neplatite aferente creditelor pe termen mediu si lung, cheltuieli efectuate pentru imobilizari corporale achizitionate sau realizate pe cont propriu, pentru care nu exista surse acoperitoare din amortizare, din repartizarea profitului sau din alte surse. 

Datoriile cu scadente mai mari de un an cuprind atat datoriile financiare cu scadenta mai mare de un an (partea mai mare de un an), cat si datoriile nefinanciare cu scadenta mai mare de un an (partea mai mare de un an). 

Datorii curente cu scadenta mai mica de un an cuprind partea mai mica de un an a datoriilor nefinanciare cu scadenta mai mare de un an, datoriile nefinanciare cu scadenta mai mica de un an, avansuri primite, alte datorii, precum si veniturile inregistrate in avans si din diferentele de conversie pasiv.