CAPITOLUL 1
ARIA DE APLICABILITATE SI MONEDA DE RAPORTARE
1. - (1) Prezentele reglementari prevad formatul si continutul situatiilor financiare anuale, principiile contabile si regulile de evaluare, precum si regulile de intocmire, aprobare, auditare, dupa caz, si publicare a situatiilor financiare anuale pentru persoanele juridice fara scop patrimonial.
(2) Prezentele reglementari sunt corelate cu prevederile reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, in mod corespunzator, respectiv adaptat la specificul activitatilor fara scop patrimonial si activitatilor cu destinatie speciala desfasurate, potrivit legii, de persoanele juridice fara scop patrimonial.
(3) Prezentele reglementari se aplica pentru activitatile fara scop patrimonial, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre asociatii, fundatii sau alte organizatii de acest fel, partide politice, patronate, organizatii sindicale, culte religioase, precum si pentru altele asemenea infiintate in baza unor legi speciale in scopul desfasurarii de activitati fara scop patrimonial, care au obligatia, potrivit legii, sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale.
2. - (1) Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.
(2) Pentru necesitatile proprii de informare, persoanele juridice fara scop patrimonial pot opta pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si intr-o alta moneda.
Cursul de schimb utilizat pentru conversia in moneda nationala a situatiilor financiare anuale intocmite intr-o alta moneda este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data bilantului. Acest curs se prezinta in notele explicative.
CAPITOLUL 2
FORMATUL SI CONTINUTUL SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE
SECÞIUNEA 1
DISPOZITII GENERALE PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE ANUALE
3. (1) - Persoanele juridice fara scop patrimonial intocmesc situatii financiare anuale care cuprind:
- bilant,
- contul rezultatului exercitiului,
- notele explicative la situatiile financiare anuale.
(2) Organizatiile patronale si sindicale, precum si alte organizatii fara scop patrimonial, care nu desfasoara activitati economice, intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind:
- bilant prescurtat,
- contul prescurtat al rezultatului exercitiului,
- notele explicative la situatiile financiare anuale simplificate.
(3) Situatiile financiare anuale, respectiv situatiile financiare anuale simplificate constituie un tot unitar.
(4) Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru intocmirea situatiilor financiare anuale in conformitate cu Reglementarile contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial.
4. - Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop patrimonial sunt supuse, potrivit legii, verificarii de catre cenzori sau de catre auditori financiari, dupa caz.
5. - Pct. 3 alin. (2) din prezentele reglementari nu se aplica de catre persoanele juridice fara scop patrimonial de utilitate publica.
6. - Situatiile financiare anuale se intocmesc in mod clar si in concordanta cu prevederile prezentelor reglementari.
7. - Situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, excedentului sau deficitului privind activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu destinatie speciala.
8. - Daca aplicarea prevederilor prezentelor reglementari nu este suficienta pentru a oferi o imagine fidela in intelesul pct. 7, trebuie prezentate informatii suplimentare.
9. - Daca, in cazuri exceptionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementari se dovedeste contrara obligatiei prevazute la pct. 7, trebuie sa se faca abatere de la acea prevedere, in vederea oferirii unei imagini fidele, in intelesul pct. 7. Orice astfel de abatere trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu o explicatie a motivelor acesteia si o situatie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a excedentului sau deficitului.
10. - Subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice fara scop patrimonial cu sediul sau domiciliul in Romania organizeaza si conduc contabilitatea proprie pana la nivel de balanta de verificare, fara a intocmi situatii financiare anuale.
Activitatea desfasurata in strainatate de subunitatile fara personalitate juridica, si care apartin persoanelor juridice fara scop patrimonial cu sediul sau domiciliul in Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei, potrivit prezentelor reglementari.
Cursul de schimb utilizat pentru conversia in moneda nationala a balantelor de verificare intocmite intr-o alta moneda este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data bilantului. Acest curs se prezinta in notele explicative.
11. - Autoritatile de reglementare pot solicita prezentarea in situatiile financiare anuale a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu prezentele reglementari.
12. - Formatul bilantului si al contului rezultatului exercitiului, in special in ceea ce priveste forma adoptata pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar la altul. In cazuri exceptionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie mentionata in notele explicative, impreuna cu o explicatie a motivelor care au determinat-o.
13. - In bilant si in contul rezultatului exercitiului, elementele prevazute la pct. 19, 20 si 34 trebuie prezentate separat, in ordinea indicata. O subclasificare mai detaliata a elementelor se poate face numai in notele explicative.
14. - Formatul, succesiunea si terminologia elementelor din bilant si din contul rezultatului exercitiului care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, in cazul in care natura specifica a unei persoane juridice fara scop patrimonial impune acest lucru. Astfel de adaptari trebuie efectuate atunci cand sunt cerute prin reglementari speciale emise de Autoritatile de reglementare.
15. - 1) P entru fiecare element de bilant si de cont al rezultatului exercitiului trebuie prezentata valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent.
(2) Daca valorile prevazute la alin. (1) nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative, insotita de comentarii relevante.
16. Un element de bilant si de cont al rezultatului exercitiului pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent, in intelesul pct. 15 alin. (1).
17. - Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale persoanei juridice fara scop patrimonial la sfarsitul exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.
18. - 1) Î n bilant elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate.
(2) In intelesul prezentelor reglementari:
a) un activ reprezinta o resursa controlata de catre persoana juridica fara scop patrimonial ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru aceasta si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil;
b) o datorie reprezinta o obligatie actuala a persoanei juridice fara scop patrimonial ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice.
_________________________________
NOTA AvocatNet: textul integral al reglementarii se gaseste in atasament, in format html.
#PAGEBREAK#
SECÞIUNEA 2
FORMATUL BILANTULUI
19. - Formatul bilantului este urmatorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare, daca acestea au fost achizitionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, in masura in care acesta a fost achizitionat cu titlu oneros
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie
II. Imobilizari corporale
1. Terenuri si constructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie
III. Imobilizari financiare
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate
3. Interese de participare
4. Imprumuturi acordate entitatilor de care unitatea este legata in virtutea intereselor de participare
5. Investitii detinute ca imobilizari
6. Alte imprumuturi
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime si materiale consumabile
2. Productia in curs de executie
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri
II. Creante
(Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Creante comerciale
2. Sume de incasat de la entitatile afiliate
3. Sume de incasat de la entitatile de care unitatea este legata in virtutea intereselor de participare
4. Alte creante
III. Investitii pe termen scurt
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Alte investitii pe termen scurt
IV. Casa si conturi la banci
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
7. Sume datorate entitatilor de care unitatea este legata in virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
7. Sume datorate entitatilor de care unitatea este legata in virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale
H. Provizioane
1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
I. Capital
II. Rezerve din reevaluare
III. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare
4. Alte rezerve
IV. Excedentul/profitul sau deficitul/pierderea reportat(a)
V. Excedentul/profitul sau deficitul/pierderea exercitiului financiar
20. - Formatul bilantului prescurtat este urmatorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
II. Imobilizari corporale
III. Imobilizari financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creante
(Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
III. Investitii pe termen scurt
IV. Casa si conturi la banci
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
I. Capital
II. Rezerve din reevaluare
III. Rezerve
IV. Excedentul/profitul sau deficitul/pierderea reportat(a)
V. Excedentul/profitul sau deficitul/pierderea exercitiului financiar
21. - Daca un activ sau o datorie are legatura cu mai mult de un element din formatul de bilant, relatia sa cu alte elemente trebuie prezentata in notele explicative, daca o asemenea prezentare este esentiala pentru intelegerea situatiilor financiare anuale.
22. - Actiunile detinute la entitatile afiliate trebuie prezentate numai in cadrul elementelor prevazute in acest scop.
23. - Toate angajamentele sub forma garantiilor de orice fel trebuie, in cazul in care nu exista obligatia de a le prezenta ca datorii, sa fie in mod clar prezentate in notele explicative, si trebuie facuta distinctie intre diferitele tipuri de garantii recunoscute de legislatia nationala. De asemenea, trebuie facuta o prezentare separata a oricarei garantii valorice care a fost prevazuta. Angajamentele de acest tip care exista in relatia cu entitatile afiliate trebuie prezentate distinct.
#PAGEBREAK#
SECÞIUNEA 3
PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANT
24. - Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul caruia ii sunt destinate.
25. - Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua, in scopul desfasurarii activitatilor persoanei juridice fara scop patrimonial.
26. - 1) M iscarile diverselor elemente de imobilizari se prezinta in notele explicative. In acest scop, se prezinta distinct, incepand cu costul de achizitie sau costul de productie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o parte, cresterile, cedarile si transferurile in cursul exercitiului financiar, iar, pe de alta parte, ajustarile cumulate de valoare la inceputul exercitiului financiar si la data bilantului, precum si rectificarile efectuate in cursul exercitiului financiar asupra ajustarilor de valoare din exercitiile financiare precedente. Ajustarile de valoare se prezinta in bilant ca deduceri clare din elementele corespunzatoare.
(2) Daca, atunci cand situatiile financiare anuale se intocmesc conform prezentelor reglementari pentru prima oara, pretul de achizitie sau costul de productie al unei imobilizari nu poate fi determinat fara cheltuieli sau intarzieri exagerate, valoarea reziduala de la inceputul exercitiului financiar poate fi tratata drept pret de achizitie sau cost de productie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentata in notele explicative.
(3) Atunci cand se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, miscarile diverselor elemente de imobilizari, prevazute la alin. (1), se prezinta incepand cu pretul de achizitie sau costul de productie, rezultat din reevaluare. In acest scop, valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale.
27. - Drepturile asupra proprietatilor imobiliare si alte drepturi similare, asa cum sunt definite de legislatia nationala, trebuie prezentate la "Terenuri si constructii".
28. - In sensul prezentelor reglementari, prin interese de participare se intelege drepturile in capitalul altor entitati, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legaturi durabile cu aceste entitati, sunt destinate sa contribuie la activitatile entitatii. Detinerea unei parti din capitalul unei alte entitati se presupune ca reprezinta un interes de participare, atunci cand depaseste un procentaj de 20%.
29. - 1) C heltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care sunt aferente unui exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli in avans".
(2) Veniturile care, desi se refera la exercitiul financiar in cauza, nu se incaseaza pana la expirarea acestuia, trebuie prezentate la "Creante". In cazul in care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate si in notele explicative.
30. - 1) A justarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva.
(2) Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite in continuare amortizari, si/sau ajustarile provizorii, denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii valorii activelor.
31. Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care la data bilantului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea.
32. Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
33. - 1) V eniturile de incasat inainte de data bilantului, dar care se refera la un exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri in avans".
(2) Cheltuielile care, desi se refera la exercitiul financiar in cauza, se vor plati numai in cursul exercitiului financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". In cazul in care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate si in notele explicative.
SECÞIUNEA 4
FORMATUL CONTULUI REZULTATULUI EXERCITIULUI
34. - Formatul contului rezultatului exercitiului este urmatorul:
I. Venituri din activitatile fara scop patrimonial
II. Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial
III. Rezultatul activitatilor fara scop patrimonial
IV. Venituri din activitatile cu destinatie speciala
V. Cheltuieli privind activitatile cu destinatie speciala
VI. Rezultatul activitatilor cu destinatie speciala
VII. Venituri din activitatile economice
VIII. Cheltuieli privind activitatile economice
IX. Rezultatul activitatilor economice
X. Venituri totale
XI. Cheltuieli totale
XII. Excedentul/profitul deficitul/pierderea exercitiului financiar (X-XI; XI-X)
SECÞIUNEA 5
PRINCIPII CONTABILE GENERALE
35. - Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale prevazute in prezenta sectiune, conform contabilitatii de angajamente. Astfel, efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc (si nu pe masura ce trezoreria sau echivalentul sau este incasat sau platit) si sunt inregistrate in contabilitate si raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente.
36. - Principiul continuitatii activitatii. Trebuie sa se prezume ca persoana juridica fara scop patrimonial isi desfasoara activitatea pe baza principiului continuitatii activitatii.
Acest principiu presupune ca entitatea isi continua in mod normal functionarea, fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii. Daca administratorii unei entitati au luat cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative. In cazul in care situatiile financiare anuale nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii, aceasta informatie trebuie prezentata, impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei conform careia entitatea nu isi mai poate continua activitatea.
#PAGEBREAK#
37. - Principiul permanentei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul.
38. - Principiul prudentei. Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si, in special:
a) poate fi inclus numai excedentul/profitul realizat la data bilantului;
b) trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia;
c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si deficitele/pierderile potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia;
d) trebuie sa se tina cont de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este deficit/pierdere sau excedent/profit.
39. - Principiul independentei exercitiului. Trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exercitiului financiar, indiferent de data incasarii sau platii acestor venituri si cheltuieli.
40. - Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.
41. - Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent.
42. - Principiul necompensarii. Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa.
Eventualele compensari intre creante si datorii ale persoanei juridice fara scop patrimonial fata de aceeasi entitate pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.
43. - Abateri de la principiile contabile generale prevazute in prezenta sectiune pot fi efectuate in cazuri exceptionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative, precum si motivele care le-au determinat, impreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, si a excedentului/profitului sau deficitului/pierderii.
SECÞIUNEA 6
REGULI DE EVALUARE
6.1. REGULI GENERALE DE EVALUARE
44. - Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza, in general, pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie. In situatia in care s-a optat pentru reevaluarea imobilizarilor corporale se aplica prevederile subsectiunii 6.2.5 din prezentele reglementari.
6.1.1. Evaluarea la data intrarii in entitate
45. - 1) L a data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:
a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;
c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la capital;
d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
In cazurile mentionate la lit. c) si d), valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achizitie.
(2) Prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
46. (1) Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica fara scop patrimonial le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.
(2) Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.
47. - 1) C ostul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
(2) Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
(3) In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie.
(4) Urmatoarele reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit, astfel:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie;
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final;
- costurile de desfacere.
48. - 1) D obanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie poate fi inclusa in costurile de productie, in masura in care aceasta este legata de perioada de productie. In cazul includerii dobanzii in valoarea activelor, aceasta trebuie prezentata in notele explicative.
(2) In sensul prezentelor reglementari, prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii.
6.1.2. Evaluarea cu ocazia inventarierii
49. - Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementari si normelor emise in acest sens de Ministerul Economiei si Finantelor.
6.1.3. Evaluarea la incheierea exercitiului financiar
50. - 1) L a incheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
(2) In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, denumita valoare de inventar. In acest caz, se vor avea in vedere, printre altele:
a) Pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta a elementelor de activ se inregistreaza in contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila sau se efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
Prin valoare contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor corespunzatoare de datorii.
51. - 1) L a fiecare data a bilantului:
a) Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anuale anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza, la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
b) Pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. Determinarea diferentelor de valoare se efectueaza similar prevederilor lit. a).
c) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la cost istoric (imobilizari, stocuri) trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei.
d) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la valoarea justa trebuie raportate utilizand cursul de schimb existent la data determinarii valorilor respective.
(2) Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti si activele/datoriile de primit/de platit in sume fixe sau determinabile.
#PAGEBREAK#
52. - Evenimentele care apar dupa data bilantului pot furniza informatii suplimentare referitoare la perioada raportata, fata de cele cunoscute la data bilantului. Daca situatiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta si informatiile suplimentare.
6.1.4. Evaluarea la data iesirii din entitate
53. - La data iesirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
Evenimente ulterioare datei bilantului
54. - 1) E venimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc intre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.
(2) Pot fi identificate doua situatii:
a) entitatile obtin informatii suplimentare fata de cele existente la data bilantului, pentru evenimente care avusesera deja loc la data bilantului. Daca informatiile suplimentare conduc la necesitatea inregistrarii in contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste inregistrari;
b) entitatile obtin informatii pentru evenimente petrecute ulterior datei situatiilor financiare anuale, dar a caror prezentare este necesara pentru utilizatorii de informatii. In aceasta situatie, informatiile respective se prezinta in notele explicative, fara efectuarea unor inregistrari in contabilitate.
(3) Un exemplu de eveniment ulterior datei bilantului, care trebuie reflectat in situatiile financiare anuale este rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilantului, care impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoasterea unui nou provizion.
(4) Un exemplu de eveniment ulterior datei bilantului pentru care nu se fac ajustari ale situatiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piata a valorilor mobiliare, in intervalul de timp dintre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.
(5) Atunci cand evenimentele au o asemenea importanta incat neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situatiilor financiare anuale de a face evaluari si de a lua decizii corecte, o entitate trebuie sa prezinte urmatoarele informatii pentru fiecare categorie semnificativa de astfel de evenimente:
a) natura evenimentului; si
b) o estimare a efectului financiar sau o mentiune conform careia o astfel de estimare nu poate sa fie facuta.
Corectarea erorilor contabile
55. - 1) C orectarea erorilor constatate in contabilitate se efectueaza pe seama rezultatului reportat.
(2) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare anuale ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informatii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare anuale pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor.
(3) In cazul corectarii de erori care genereaza deficit contabil reportat, acesta trebuie acoperit inainte de efectuarea oricarei repartizari de excedent.
In notele la situatiile financiare anuale trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorilor constatate.
(4) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii.
(5) In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare prcedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.
6.2. ACTIVE IMOBILIZATE
6.2.1. Reguli de evaluare de baza
56. - 1) A ctivele imobilizate sunt active generatoare de beneficii si detinute pe o perioada mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de productie, cu respectarea prevederilor pct. 57 si 58.
(2) Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate. Potentialul poate fi unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale entitatii.
57. - Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica se efectueaza in mod sistematic, reducandu-se valoarea contabila a acestora. Valoarea contabila a acestor active este valoarea care este pezentata in bilant, fiind reprezentata de costul de achizitie, costul de productie sau alte valori care substituie costul, diminuate cu amortizarea cumulata pana la acea data, precum si cu pierderile cumulate din depreciere.
In intelesul prezentelor reglementari, prin durata de utilizare economica se intelege durata de viata utila, aceasta reprezentand:
a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate; sau
b) numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de entitate prin folosirea activului respectiv.
58. - 1) A tunci cand se constata pierderi de valoare pentru imobilizarile financiare, trebuie facute ajustari pentru pierderea de valoare, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica valoare atribuita acestora la data bilantului.
(2) Imobilizarile trebuie sa faca obiectul ajustarilor de valoare, indiferent daca duratele lor de utilizare economica sunt limitate sau nu, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica valoare atribuibila acestora la data bilantului, daca se estimeaza ca reducerea valorii acestora este permanenta.
(3) Ajustarile de valoare prevazute la alin. (1) si (2) trebuie inregistrate in contul rezultatului exercitiului si prezentate distinct in notele explicative, daca acestea nu au fost prezentate separat in contul rezultatului exercitiului.
(4) Evaluarea la valorile minime, potrivit alin. (1) si (2), nu poate fi continuata daca nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost facute ajustarile respective.
59. - Daca activele imobilizate fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare exclusiv in scop fiscal, in notele explicative se prezinta valoarea ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate.
6.2.2. Imobilizari necorporale
Recunoasterea imobilizarilor necorporale
60. - Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare in activitatile desfasurate de persoana juridica fara scop patrimonial sau pentru scopuri administrative.
61. - Un activ necorporal trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat in mod credibil.
62. - 1) Î n cadrul imobilizarilor necorporale privind activitatile fara scop patrimonial, se cuprind:
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate;
- alte imobilizari necorporale; si
- avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie.
(2) In cadrul imobilizarilor necorporale privind activitatile economice, se cuprind imobilizarile corporale de natura celor prevazute la alin. (1) si, in plus, fondul comercial.
#PAGEBREAK#
Active de natura cheltuielilor de constituire
63. - Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea persoanei juridice fara scop patrimonial (taxe si alte cheltuieli de inscriere, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de obligatiuni, cheltuieli de publicitate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de infiintarea si extinderea activitatii entitatii).
64. - 1) O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz in care poate imobiliza cheltuielile de constituire. In aceasta situatie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate in cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
(2) In situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din excedente/profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a excedentului/profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
65. - Sumele inregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate in note.
Active de natura cheltuielilor de dezvoltare
66. - 1) I mobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau imbunatatite substantial, inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii.
(2) Exemple de activitati de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor si modelelor;
b) proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua;
c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de vedere economic pentru productia pe scara larga;
d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau imbunatatite.
67. - 1) C heltuielile de dezvoltare privind activitatile fara scop patrimonial se amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani, cu aprobarea administratorului entitatii.
(2) Cheltuielile de dezvoltare privind activitatile economice se amortizeaza pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz.
In cazul in care durata contractului sau durata de utilizare depaseste cinci ani, aceasta trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu motivele care au determinat-o.
(3) In situatia in care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din excedente/profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a excedentului/profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
(4) Sumele inregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate in notele explicative.
Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare
68. - 1) C oncesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare reprezentand aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai, se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie, dupa caz. In aceasta situatie valoarea de aport se asimileaza valorii juste.
(2) Concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci cand contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaza a fi inregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit contractului. In cazul in care contractul prevede plata unei chirii, si nu o valoare amortizabila, in contabilitatea entitatii care primeste concesiunea, se reflecta cheltuiala reprezentand chiria, fara recunoasterea unei imobilizari necorporale.
(3) Brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, achizitionate sau dobandite pe alte cai se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre persoanele juridice fara scop patrimonial care le detin.
Fondul comercial
69. - 1) F ondul comercial, atunci cand se recunoaste, reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de persoana juridica fara scop patrimonial pentru activitatile economice.
(2) In cazul in care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achizitiei de catre o entitate a actiunilor altei entitati - se au in vedere urmatoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaza, de regula, in cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
b) totusi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial in mod sistematic intr-o perioada de peste cinci ani, cu conditia ca aceasta perioada sa nu depaseasca durata de utilizare economica a activului si sa fie prezentata si justificata in notele explicative.
Alte imobilizari necorporale, avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie
70. - 1) Î n cadrul avansurilor si altor imobilizari necorporale se inregistreaza avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau achizitionate de la terti, pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte imobilizari necorporale.
(2) Programele informatice create, achizitionate sau dobandite pe alte cai se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de cinci ani, cu aprobarea administratorului entitatii.
(3) Imobilizarile necorporale in curs de executie reprezinta imobilizarile necorporale neterminate pana la sfarsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz.
Evaluarea initiala a imobilizarilor necorporale
71. - Un activ necorporal se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie, asa cum sunt definite in prezentele reglementari.
72. - Un element necorporal raportat drept cheltuiala intr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.
Cheltuieli ulterioare
73. - 1) C heltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal dupa cumpararea sau finalizarea acestuia se inregistreaza in conturile de cheltuieli, atunci cand sunt efectuate.
(2) Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului necorporal atunci cand este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil.
Evaluarea la data bilantului
74. - Un activ necorporal trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.
Cedarea
75. - Un activ necorporal trebuie scos din evidenta la cedare sau atunci cand nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara.
76. - Castigurile sau pierderile care apar o data cu incetarea utilizarii sau iesirea unui activ necorporal se determina ca diferenta intre veniturile generate de iesirea activului si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, si trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala, dupa caz, in contul rezultatului exercitiului.
6.2.3. Imobilizari corporale
Recunoasterea imobilizarilor corporale
77. - Imobilizarile corporale reprezinta active care:
a) sunt detinute pentru a fi utilizate in activitatile desfasurate de persoana juridica fara scop patrimonial sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
78. - Imobilizarile corporale privind activitatile fara scop patrimonial cuprind: terenuri si constructii; instalatii tehnice si masini; alte instalatii, utilaje si mobilier; avansuri si imobilizari corporale in curs de executie.
79. - 1) C ontabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii: terenuri si amenajari de terenuri.
(2) In contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii si altele.
80. - 1) I mobilizarile corporale detinute in baza unui contract de leasing se evidentiaza in contabilitate in functie de natura contractului de leasing, stabilita potrivit legii.
(2) La recunoasterea in contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute in vedere prevederile contractelor incheiate intre parti, precum si legislatia in vigoare.
Inregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se efectueaza in cazul leasingului financiar de catre locatar/utilizator, iar in cazul leasingului operational, de catre locator/finantator. Achizitiile de bunuri imobile si mobile, in cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investitii, fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare.
(3) In intelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada stabilita;
b) leasing financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
c) leasing operational este operatiunea de leasing ce nu intra in categoria leasingului financiar.
(4) Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar daca indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pana la sfarsitul duratei contractului de leasing;
b) locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic in comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel incat, la inceputul contractului de leasing, exista in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata;
c) durata contractului de leasing acopera, in cea mai mare parte, durata de viata economica a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat;
d) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie;
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel incat numai locatarul le poate utiliza fara modificari majore.
#PAGEBREAK#
81. - In cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile corporale in curs de executie.
Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale
82. - O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari, in functie de modalitatea de intrare in entitate.
Cheltuieli ulterioare
83. - 1) C heltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate.
(2) Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere, locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate, in functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate in legatura cu imobilizarile corporale proprii.
84. - 1) C ostul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, in scopul asigurarii utilizarii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala in perioada in care este efectuata.
(2) Sunt recunoscute ca o componenta a activului investitiile efectuate la imobilizarile corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.
Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare.
85. - 1) I mobilizarile corporale in curs de executie reprezinta investitiile neterminate efectuate in regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz.
(2) Imobilizarile corporale in curs de executie se trec in categoria imobilizarilor finalizate dupa receptia, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora, dupa caz.
(3) Costul unei imobilizari corporale construite in regie proprie este determinat folosind aceleasi principii ca si pentru un activ achizitionat. Astfel, daca entitatea produce active similare, in scopul comercializarii, in cadrul unor tranzactii normale, atunci costul activului este de obicei acelasi cu costul de construire a acelui activ destinat vanzarii. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. In mod similar, cheltuiala reprezentand rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum si pierderile care au aparut in cursul constructiei in regie proprie a activului nu sunt incluse in costul activului.
Evaluarea la data bilantului
86. - O imobilizare corporala trebuie prezentata in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.
Amortizarea
87. - 1) A mortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale.
(2) Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii in functiune a acestora si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economica si conditiilor de utilizare a acestora.
88. - 1) A mortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre entitatea care le are in proprietate.
(2) Se supun, de asemenea, amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie, pe durata contractului de inchiriere.
La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor se efectueaza conform prezentelor reglementari.
89. - 1) P ersoanele juridice fara scop patrimonial amortizeaza imobilizarile corporale privind activitatile fara scop patrimonial utilizand ca regim de amortizare, amortizarea liniara.
(2) Imobilizarile corporale privind activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de persoanele juridice fara scop patrimonial se amortizeaza in continuare in conformitate cu reglementarile valabile pentru agentii economici.
(3) Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate ca o cheltuiala.
(4) Terenurile nu se amortizeaza.
Investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor si pentru alte lucrari similare se recupereaza pe calea amortizarii, prin includerea in cheltuielile de exploatare intr-o perioada hotarata de consiliul de administratie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.
Cedarea si casarea
90. - O imobilizare corporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare, atunci cand nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara.
91. - Castigurile sau pierderile obtinute in urma casarii sau cedarii unei imobilizari corporale trebuie determinate ca diferenta intre veniturile generate de scoaterea din evidenta si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta si trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala, dupa caz, in contul rezultatului exercitiului.
Compensatii de la terti
92. - 1) Î n cazul distrugerii totale sau partiale a unor imobilizari corporale, creantele sau sumele compensatorii incasate de la terti, legate de acestea, precum si achizitionarea sau constructia ulterioara de active noi sunt operatiuni economice distincte si trebuie inregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.
Astfel, deprecierea activelor se evidentiaza la momentul constatarii acesteia, iar dreptul de a incasa compensatiile se evidentiaza pe seama veniturilor conform contabilitatii de angajamente, in momentul stabilirii acestuia.
(2) Exemple de asemenea compensatii pot fi inregistrate in urmatoarele situatii:
a) sume platite/de platit de catre companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizari corporale cauzata, de exemplu, de dezastre naturale sau furt;
b) sume acordate de guvern, in schimbul unor imobilizari corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate.
6.2.4. Imobilizari financiare
93. - Imobilizarile financiare cuprind actiunile detinute la entitatile afiliate, imprumuturile acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, imprumuturile acordate entitatilor de care persoana juridica fara scop patrimonial este legata in virtutea intereselor de participare, alte investitii detinute ca imobilizari, alte imprumuturi.
94. - In conturile de creante reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaza sumele acordate tertilor in baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobanzi, potrivit legii.
95. - 1) L a alte imprumuturi acordate se cuprind garantiile, depozitele si cautiunile depuse de entitate la terti.
(2) Entitatile care au evidentiate in contul de creante imobilizate si alte creante imobilizate cu scadenta mai mare de un an, vor prezenta in bilant, la imobilizari financiare, numai partea cu scadenta mai mare de 12 luni, diferenta urmand a fi reflectata la creante.
#PAGEBREAK#
Evaluarea initiala
96. - Imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evalueaza la costul de achizitie sau valoarea determinata prin contractul de dobandire a acestora.
Evaluarea la data bilantului
97. - Imobilizarile financiare se prezinta in bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare.
6.2.5. Reevaluarea imobilizarilor corporale
98. - 1) E ntitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestor reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu data de 1 ianuarie anul urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.
(2) In cazul efectuarii reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat in notele explicative, impreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul rezultatului exercitiului.
99. - 1) R eevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.
(2) La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
100. - ( ) În cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.
(2) Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.
(3) Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nici o piata activa pentru acel activ.
(4) O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati.
(5) Exemple de grupe de imobilizari corporale sunt: terenuri; cladiri; masini si echipamente; nave; aeronave etc.
(6) Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului.
(7) Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, minus ajustarile cumulate de valoare.
(8) O piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) elementele comercializate sunt omogene;
b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati; si
c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.
(9) Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale nu mai poate fi determinata prin referinta la o piata activa, valoarea activului prezentata in bilant trebuie sa fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare.
101. - ( ) În cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve". Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.
(2) Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:
a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;
b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar;
c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare;
d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.
(3) Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve, la cedarea sau casarea activului.
(4) Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:
- ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau
- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.
(5) Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
(6) Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul rezultatului exercitiului.
(7) Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect.
(8) Cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (3) si (5), rezerva din reevaluare nu poate fi redusa.
102. - Ajustarile de valoare se calculeaza in fiecare exercitiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizarii pentru acel exercitiu financiar.
103. - In cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii:
a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare; sau
b) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.
6.3. ACTIVE CIRCULANTE
6.3.1. Generalitati
Recunoasterea activelor circulante
104. - ( ) Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:
a) este achizitionat sau produs pentru a fi utilizat in activitatile desfasurate de persoana juridica fara scop patrimonial si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
b) este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.
(2) Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.
(3) Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
105. - In categoria activelor circulante se cuprind:
a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura;
b) creante;
c) investitii pe termen scurt;
d) casa si conturi la banci.
Evaluarea activelor circulante
106. - ( ) Ac tivele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz, cu respectarea prevederilor alin. (2) de mai jos.
(2) Ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante in vederea prezentarii acestora la cea mai mica valoare de piata sau, in circumstante speciale, la o alta valoare minima atribuibila acestora la data bilantului.
107. - Evaluarea efectuata conform prevederilor de la pct. 106 alin. (2) nu poate fi continuata daca motivele pentru care au fost facute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, in situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie reluata corespunzator la venituri.
108. - Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional, exclusiv in scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele explicative.
6.3.2. Stocuri
109. - Stocurile sunt active circulante:
a) detinute pentru a fi utilizate pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie pentru a fi utilizate in procesul desfasurarii normale a activitatii; sau
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu destinatie speciala.
110. - ( ) În cadrul stocurilor privind activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu destinatie speciala se cuprind:
a) materiile prime, care participa direct la realizarea activitatilor fara scop patrimonial si activitatilor cu destinatie speciala si se regasesc in bunurile materiale realizate integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
b) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la realizarea activitatilor fara scop patrimonial si activitatilor cu destinatie speciala fara a se regasi, de regula, in bunurile materiale realizate;
c) materialele de natura obiectelor de inventar;
d) animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru munca si reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate in activitatile fara scop patrimonial, coloniile de albine, precum si animalele pentru obtinerea de lana, lapte si blana in vederea valorificarii in activitatile fara scop patrimonial;
e) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate activitatilor fara scop patrimonial si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte;
(2) In cadrul stocurilor privind activitatile economice desfasurate de persoanele juridice fara scop patrimonial, potrivit legii, se cuprind stocuri de natura celor prevazute la alin. (1) si, in plus, urmatoarele:
a) marfurile, si anume bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;
b) produsele, si anume:
- semifabricatele, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
- produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;
- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;
c) productia in curs de executie, reprezentand productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. In cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie sau neterminate.
(3) In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri.
#PAGEBREAK#
111. - ( ) De tinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
(2) In aplicarea alin. (1) este necesar sa se asigure:
a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;
b) in situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel:
- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune;
c) in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilantului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.
Costul stocurilor
112. - ( ) Co stul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
(2) Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
(3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
113. - Materiile prime si materialele consumabile care sunt in mod constant inlocuite si a caror valoare totala este de o importanta secundara pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare si cantitate fixe, daca valoarea, cantitatea si structura acestora nu variaza in mod semnificativ.
114. - ( ) Co stul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale.
(2) Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele.
(3) Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse.
(4) Identificarea specifica nu poate fi folosita in cazurile in care stocurile cuprind un numar mare de elemente, care sunt de regula fungibile.
115. - ( ) În functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului poate fi folosita, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.
(2) Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.
(3) Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
(4) Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Diferente de pret aferente
Soldul initial al intrarilor in cursul
diferentelor de + perioadei, cumulat de la
pret inceputul exercitiului
financiar pana la finele
perioadei de referinta
Coeficient de = ------------------------------------------------ x 100
repartizare1) Valoarea intrarilor in
Soldul initial al cursul perioadei la pret de
stocurilor la pret + inregistrare, cumulat de la
de inregistrare inceputul exercitiului
financiar pana la finele
perioadei de referinta
___________
1) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul initial al costului de marfuri si valoarea intrarilor de marfuri nu vor include TVA neexigibila.
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.
(5) Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II, prevazute in planul de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.
(6) La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
(7) Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra bunurilor ramase in stoc.
(8) In comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda. In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.
116. - ( ) La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.
(2) Daca valoarea prezentata in bilant, rezultata dupa aplicarea metodelor specificate in alin. (1), difera in mod semnificativ, la data bilantului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori de piata cunoscute inainte de data bilantului, valoarea acestei diferente trebuie prezentata in notele explicative ca total pe categorie de active.
(3) Potrivit metodei "primul intrat - primul iesit" (FIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica.
(4) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.
(5) Potrivit metodei "ultimul intrat - primul iesit" (LIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior, in ordine cronologica.
(6) Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor si a activelor fungibile de la un exercitiu financiar la altul. Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, in notele explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii:
- motivul schimbarii metodei, si
- efectele sale asupra rezultatului.
(7) O entitate trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificata.
117. - ( ) Co ntabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
(2) In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric.
(3) Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.
(4) Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.
#PAGEBREAK#
118. - ( ) Ac tivele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.
(2) In intelesul prezentelor reglementari, prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.
6.3.3. Investitii pe termen scurt
119. - Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii actiunilor detinute la entitatile afiliate, altor investitii pe termen scurt, disponibilitatilor in conturi la banci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie.
120. - Alte investitii pe termen scurt reprezinta obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui excedent intr-un termen scurt.
121. - ( ) La intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.
(2) La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt se aplica prevederile pct. 116.
122. - ( ) Pe ntru deprecierea investitiilor detinute ca active circulante, la sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare.
(2) La sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectate se suplimenteaza, diminueaza sau anuleaza, dupa caz. La iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderi de valoare se anuleaza.
6.3.4. Casa si conturi la banci
123. - ( ) Co nturile la banci cuprind: disponibilitatile in lei si valuta, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci in conturile curente.
(2) Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente prezentate entitatii si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont distinct.
(3) Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca.
(4) Dobanzile de incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
(5) Dobanzile de platit si cele de incasat, aferente exercitiului financiar in curs, se inregistreaza la cheltuieli financiare sau venituri din activitatile fara scop patrimonial, dupa caz.
124. - ( ) Co ntabilitatea disponibilitatilor aflate in banci/casierie si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate, se tine distinct in lei si in valuta.
(2) Contabilitatea disponibilitatilor in valuta aflate in banci/casierie si a miscarii acestora, se tine distinct (analitice distincte) pentru activitatile fara scop patrimonial si activitatile economice.
125. - ( ) Op eratiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
(2) Operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta, fara ca acestea sa genereze in contabilitate diferente de curs valutar.
126. - La incheierea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor in valuta si a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat in valuta, acreditive si depozite pe termen scurt in valuta, la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza in conturile de venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
127. - In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizori, entitatile pot solicita deschiderea de acreditive la banci, in lei sau in valuta, in favoarea acestora.
128. - Sumele depuse la banci si sumele in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, in vederea efectuarii unor plati in favoarea entitatii, se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.
129. - In contul de viramente interne se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria entitatii.
130. Operatiunile financiare in lei sau in valuta se efectueaza cu respectarea regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei si a altor reglementari emise in acest scop.
6.4. TERTI
131. - Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor entitatii in relatiile acesteia cu furnizorii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, debitorii si creditorii diversi.
132. - In contabilitatea furnizorilor se inregistreaza operatiunile privind cumpararile, de bunuri, lucrari executate si servicii prestate.
133. - Avansurile acordate furnizorilor se inregistreaza in contabilitate in cont distinct.
134. - Operatiunile privind cumpararile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in contabilitate in contul efecte de platit.
135. - Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.
136. - ( ) Cr eantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in valuta.
(2) Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de raportare (leu), aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
(3) In conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din legea contabilitatii, orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
(4) Din punct de vedere contabil, efectuarea operatiunii economico-financiare este probata de orice document in care se consemneaza aceasta.
(5) In cazul bunurilor achizitionate insotite de factura sau de aviz de insotire a marfii, urmand ca factura sa soseasca ulterior, cursul valutar utilizat la inregistrarea in contabilitate este cursul de la data receptiei bunurilor.
137. - ( ) Co ntabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.
In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de incasare.
(2) In cadrul conturilor de furnizori si clienti, se grupeaza distinct datoriile si creantele rezultate din tranzactiile cu clauze de rezerva de proprietate.
138. - Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate.
139. - Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de entitate personalului pentru munca prestata.
140. - In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit legislatiei in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum si alte drepturi acordate potrivit legii.
141. - Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont distinct, pe persoane.
142. - Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.
#PAGEBREAK#
143. - Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmeaza sa fie incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante in legatura cu personalul.
144. - Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul entitatii se inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul.
145. - ( ) Co ntabilitatea decontarilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile pentru contributia la asigurari sociale, contributia la asigurari sociale de sanatate, la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj etc.
(2) Eventualele sume datorate sau care urmeaza sa fie incasate in perioadele urmatoare, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante sociale.
146. - In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe venituri de natura salariilor, subventiile de primit, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate etc.
147. - Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se inregistreaza in contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
148. - La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
149. - Subventiile primite sau de primit de catre entitate se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct.
150. - Contabilitatea decontarilor intre entitatile din cadrul grupului cuprinde operatiile care se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea entitatii debitoare, cat si a celei creditoare.
151. - Creantele/datoriile entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clientii si furnizorii, se inregistreaza in conturile de debitori/creditori diversi.
152. - Operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru care sunt necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, intr-un cont distinct. Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitate intr-un termen de cel mult trei luni de la data constatarii.
153. - ( ) Di ferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar.
(2) Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu financiar in care a survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel exercitiu. Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata intr-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, care intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar.
154. - ( ) Ch eltuielile efectuate si veniturile realizate in exercitiul financiar curent, dar care privesc exercitiile financiare urmatoare, se inregistreaza distinct in contabilitate, la cheltuieli in avans sau venituri in avans, dupa caz.
(2) In aceste conturi se inregistreaza, in principal, urmatoarele cheltuieli si venituri: chiriile, abonamentele si alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din activitati fara scop patrimonial aferente perioadelor sau exercitiilor urmatoare.
155. - Pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti, decontari in cadrul grupului si debitori, cu ocazia inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta ajustari pentru depreciere.
Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente extrabilantiere
156. - ( ) Dr epturile si obligatiile, precum si unele bunuri care nu pot fi integrate in activele si pasivele entitatii se inregistreaza in contabilitate in conturi in afara bilantului.
In aceasta categorie se cuprind angajamente (giruri, garantii, cautiuni) acordate sau primite in relatiile cu tertii, imobilizari corporale luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, in pastrare sau custodie, debitori scosi din activ urmariti in continuare, redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenta, precum si alte valori.
(2) In cadrul elementelor extrabilantiere sunt cuprinse si activele si datoriile contingente.
(3) Un activ contingent este un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilantului si a caror existenta va fi confirmata numai prin aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii.
Un exemplu in acest sens il reprezinta un drept de creanta ce poate rezulta dintr-un litigiu in instanta (de ex. o despagubire), in care este implicata entitatea si al carui rezultat este incert.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neasteptate, care pot sa genereze intrari de beneficii economice in entitate. Activele contingente nu trebuie recunoscute in conturile bilantiere. Acestea trebuie prezentate in notele explicative in cazul in care este probabila aparitia unor intrari de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute in situatiile financiare anuale, deoarece ele nu sunt certe iar recunoasterea lor ar putea determina un venit care sa nu se realizeze niciodata.
In cazul in care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ contingent si trebuie procedat la recunoasterea lui in bilant.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzatoare in situatiile financiare anuale a modificarilor survenite. Astfel, daca intrarea de beneficii economice devine certa, activul si venitul corespunzator vor fi recunoscute in situatiile financiare anuale aferente perioadei in care au survenit modificarile. In schimb, daca este doar probabila o crestere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta in notele explicative activul contingent.
(4) O datorie contingenta este:
a) o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii; sau
b) o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului, dar care nu este recunoscuta deoarece:
- nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil.
O entitate nu va recunoaste in bilant o datorie contingenta, aceasta fiind prezentata in notele explicative.
In situatia in care o entitate are o obligatie angajata in comun cu alte parti, partea asumata de celelalte parti este prezentata ca o datorie contingenta.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina daca a devenit probabila o iesire de resurse care incorporeaza beneficiile economice. Daca se considera ca este necesara iesirea de resurse, generata de un element considerat anterior datorie contingenta, se va recunoaste, dupa caz, o datorie sau un provizion in situatiile financiare anuale aferente perioadei in care a intervenit modificarea incadrarii evenimentului.
(5) Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca:
a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari corecte), deoarece constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor; si
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
- obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie curenta care poate genera o iesire de resurse; sau
- obligatii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoastere in bilant (deoarece fie nu este probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei, fie nu poate fi realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei).
6.5. DATORII PE TERMEN SCURT: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN
157. - ( ) O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta, atunci cand:
a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; sau
b) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.
(2) Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
6.6. DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN
158. - Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiuni de obligatiuni si prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung si mediu, sumele datorate entitatilor afiliate si entitatilor de care entitatea este legata prin interese de participare, alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.
159. - Imprumuturile din emisiunile de obligatiuni reprezinta contravaloarea obligatiunilor emise potrivit legii.
160. - ( ) Da toriile privind concesiunile si alte datorii similare se refera la bunurile preluate cu acest titlu de catre entitatea primitoare, potrivit contractelor incheiate.
(2) La sfarsitul duratei contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului, situatie in care are loc anularea datoriilor corespunzatoare privind concesiunea.
161. - Entitatile trebuie sa mentina clasificarea datoriilor pe termen lung purtatoare de dobanda in aceasta categorie chiar si atunci cand acestea sunt exigibile in 12 luni de la data bilantului, daca:
a) termenul initial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni; si
b) exista un acord de refinantare sau de reesalonare a platilor, care este incheiat inainte de data bilantului.
162. - ( ) At unci cand suma de rambursat pentru datorii este mai mare decat suma primita, diferenta se inregistreaza intr-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentata in bilant, ca o corectie a datoriei, precum si in notele explicative.
(2) Valoarea acestei diferente trebuie amortizata printr-o suma rezonabila in fiecare exercitiu financiar, astfel incat sa se amortizeze complet, dar nu mai tarziu de data de rambursare a datoriei.
6.7. PROVIZIOANE
163. - Provizioanele nu pot depasi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligatiei curente la data bilantului.
164. - ( ) Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta.
(2) Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:
- o entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
- este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si
- poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
(3) Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplatite, datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:
a) datoriile din credite comerciale constituie obligatii de plata a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori si care au fost facturate, sau a caror plata a fost convenita in mod oficial cu furnizorii; si
b) cheltuielile angajate sunt obligatiile de plata pentru bunuri si servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost inca platite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra platii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajatilor (de exemplu, sumele aferente concediului platit). Desi uneori este necesara o estimare a valorii sau exigibilitatii acestor datorii, elementul de incertitudine este - in general mult mai redus decat in cazul provizioanelor.
Angajamentele entitatilor sunt prezentate, de regula, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activitati, in timp ce provizioanele sunt raportate separat.
#PAGEBREAK#
165. - ( ) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.
(2) Se vor recunoaste ca provizioane doar acele obligatii generate de evenimente anterioare care sunt independente de actiunile viitoare ale entitatii (de exemplu, modul de desfasurare a activitatii in viitor). Exemple de astfel de obligatii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generand iesiri de resurse care incorporeaza beneficii economice, indiferent de actiunile viitoare ale entitatii.
166. - ( ) Pr ovizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:
a) litigii, amenzi si penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte;
b) cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor;
c) actiunile de restructurare;
d) pensii si obligatii similare;
e) impozite;
f) alte provizioane.
(2) Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in functie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
(3) Provizioanele pentru restructurare se pot constitui in urmatoarele situatii:
a) vanzarea sau incetarea activitatii unei parti a afacerii;
b) inchiderea unor sedii ale entitatii;
c) modificari in structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere;
d) reorganizari fundamentale care au un efect semnificativ in natura si scopul activitatilor entitatii.
(4) Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bugetului de stat, in conditiile in care sumele respective nu apar reflectate ca datorie in relatia cu statul.
167. - ( ) Pr ovizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate.
(2) Pentru stabilirea existentei unei obligatii curente la data bilantului, trebuie luate in considerare toate informatiile disponibile.
168. - Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente.
169. - Castigurile rezultate din cedarea preconizata a activelor nu trebuie luate in considerare in evaluarea unui provizion.
170. - Daca se estimeaza ca o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de catre o terta parte, rambursarea trebuie recunoscuta numai in momentul in care este sigur ca va fi primita. Rambursarea trebuie considerata ca un activ separat.
171. - ( ) Pr ovizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
(2) Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost initial recunoscut.
172. - Provizioanele prezentate in bilant la "Alte provizioane" trebuie descrise in notele explicative, daca acestea sunt semnificative.
6.8. SUBVENTII
173. - ( ) În categoria subventiilor se cuprind subventiile aferente activelor si subventiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agentii guvernamentale si alte institutii similare nationale si internationale.
(2) In cadrul subventiilor se reflecta distinct:
- subventii guvernamentale;
- imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii;
- alte sume primite cu caracter de subventii.
174. - ( ) Su bventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora principala conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau achizitioneze active imobilizate.
(2) O subventie guvernamentala poate imbraca forma transferului unui activ nemonetar, caz in care subventia si activul sunt contabilizate la valoarea justa.
(3) In conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru investitii, precum si plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale.
175. - Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru active.
176. - Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze.
177. - ( ) Su bventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve.
(2) Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat. Venitul amanat se inregistreaza in contul rezultatului exercitiului pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
178. - ( ) Re stituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila.
(2) Restituirea unei subventii aferente veniturilor se efectueaza fie prin reducerea veniturilor amanate daca exista, fie, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
(3) In masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o cheltuiala.
6.9. CAPITAL SI REZERVE
179. - ( ) Ca pitalul si rezervele (capitaluri proprii) reprezinta totalitatea surselor de finantare stabile aflate la dispozitia persoanei juridice fara scop patrimonial, dupa deducerea tuturor datoriilor.
(2) Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar.
#PAGEBREAK#
6.9.1. Capital
180. (1) Capitalul (aporturile de capital) reprezinta contributiile in numerar si/sau in natura ale membrilor la constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fara scop patrimonial.
(2) Capitalul (aporturile de capital) se inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice fara scop patrimonial si a documentelor justificative privind varsamintele de capital.
(3) Contabilitatea analitica se tine pe feluri de aporturi.
181. - Operatiunile ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la majorarea sau micsorarea capitalului sunt cele prevazute de lege sau actele de constituire a persoanei juridice fara scop patrimonial.
6.9.2. Rezerve din reevaluare
182. - ( ) Pl usul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, in conformitate cu prevederile prezentelor reglementari, trebuie reflectat in debitul sau creditul contului "Rezerve din reevaluare", dupa caz, distinct pentru activitatile fara scop patrimonial si activitatile economice, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizarilor corporale din prezentele reglementari.
(2) Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuata numai in limita soldului creditor existent.
(3) Rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale au caracter nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor subsectiunii 6.2.5. "Reevaluarea imobilizarilor corporale" din prezentele reglementari.
6.9.3. Alte rezerve
183. - ( ) Co ntabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve.
(2) Rezervele legale se constituie anual din excedentul/profitul entitatii, in cotele si limitele prevazute de lege, si din alte surse prevazute de lege.
(3) Rezervele legale pot fi utilizate numai in conditiile prevazute de lege.
(4) Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din excedentul/profitul entitatii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.
(5) Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama excedentului/profitului pentru acoperirea deficitelor/pierderilor contabile sau in alte scopuri, potrivit hotararii adunarii generale, cu respectarea prevederilor legale.
6.9.4. Rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar, repartizarea rezultatului exercitiului financiar
184. - ( ) Co ntabilitatea rezultatului reportat si a rezultatului exercitiului financiar se tine distinct pentru activitatile fara scop patrimonial, activitatile cu destinatie speciala, potrivit legii, si activitatile economice.
(2) Contabilitatea repartizarii rezultatului exercitiului financiar se tine distinct pentru activitatile fara scop patrimonial si activitatile economice.
(3) Rezultatul financiar privind activitatile cu destinatie speciala nu se repartizeaza.
6.10. VENITURI SI CHELTUIELI
185. - ( ) Co ntul rezultatului exercitiului cuprinde veniturile si cheltuielile exercitiului financiar, pe feluri de activitati, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului financiar (excedent/profit sau deficit/pierdere).
(2) In intelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii;
b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii.
186. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.
6.10.1. Venituri
187. - ( ) În categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse.
(2) Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora.
(3) Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate.
(4) Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi: vanzari, comisioane, dobanzi, dividende.
(5) Sumele colectate de o entitate in numele unor terte parti, inclusiv in cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea curenta. In aceasta situatie veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
(6) Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie este determinata, de obicei, printr-un acord intre vanzatorul si cumparatorul/utilizatorul activului, tinand cont de suma oricaror reduceri comerciale.
(7) Contabilitatea veniturilor persoanei juridice fara scop patrimonial se tine distinct pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop patrimonial, activitati cu destinatie speciala potrivit legii si activitati economice, iar in cadrul acestora pe feluri de venituri, dupa natura lor.
(8) Veniturile din activitatile fara scop patrimonial cuprind:
- venituri din cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
- venituri din taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
- venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
- venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din activitatile fara scop patrimonial;
- venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
- resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale si subventii pentru venituri;
- venituri din actiuni ocazionale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare si functionare;
- venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea persoanelor juridice fara scop patrimonial, altele decat cele care sunt sau au fost folosite in activitatea economica;
- alte venituri din activitatile fara scop patrimonial, care cuprind:
- venituri din cote-parti primite potrivit statutului;
- ajutoare si imprumuturi nerambursabile din tara si din strainatate si subventii pentru venituri;
- venituri din despagubiri de asigurare - pagube si din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare;
- venituri din diferente de curs valutar rezultate din activitatile fara scop patrimonial;
- venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare;
- venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare;
- venituri obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;
- veniturile obtinute din reclama si publicitate, potrivit legislatiei in vigoare;
- alte venituri din activitatile fara scop patrimonial.
(9) Veniturile cu destinatie speciala, cuprind venituri reglementate de legi speciale si cuprind: venituri cu destinatie speciala din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment si alte venituri cu destinatie speciala, potrivit legii.
(10) Veniturile din activitati economice cuprind:
a) venituri din exploatare:
- venituri din vanzarea de produse si marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii;
- venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul ajustarile pentru depreciere reflectate;
- venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale;
- venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza entitatea;
- alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare.
Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei, reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a majorat nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din productia stocata se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul rezultatului exercitiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
b) venituri financiare:
- venituri din imobilizari financiare;
- venituri din investitii pe termen scurt;
- venituri din creante imobilizate;
- venituri din investitii financiare cedate;
- venituri din diferente de curs valutar;
- venituri din dobanzi;
- venituri din sconturi primite in urma unor reduceri financiare;
- alte venituri financiare.
c) venituri extraordinare (de exemplu, venituri rezultate din compensatiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare).
Cifra de afaceri neta privind activitatile economice, in sensul prezentelor reglementari, se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin reducerile comerciale acordate clientilor.
Atunci cand, in baza unor prevederi legale exprese, in conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentand diverse impozite si taxe reflectate concomitent in conturi de cheltuieli, cu ocazia intocmirii contului rezultatului exercitiului, la cifra de afaceri neta se vor inscrie sumele reprezentand veniturile mentionate, corectate cu cheltuielile corespunzatoare acelor impozite.
Venituri din vanzari de bunuri privind activitatile economice
In contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, catre clienti.
Veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) entitatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o, in mod normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor; si
c) veniturile si, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzactie pot fi cuantificate.
Venituri din prestarea de servicii privind activitatile economice
Veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora.
Prestarile nefacturate pana la sfarsitul perioadei se evidentiaza in contul de "Lucrari si servicii in curs de executie", pe seama veniturilor din productia stocata.
Venituri din dobanzi, redevente si dividende privind activitatile economice
Veniturile din dobanzi, redevente si dividende se recunosc astfel:
a) dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente;
b) redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului;
c) dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le incasa.
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidentiaza distinct, in functie de natura acestora.
Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila.
6.10.2. Cheltuieli
188. - ( ) Ch eltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit, aferente activitatilor fara scop patrimonial, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii si activitatilor economice, pentru:
- consumuri de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza entitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligatii legale sau contractuale etc.
(2) Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii. Acestea nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli.
(3) In cadrul cheltuielilor exercitiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
189. - ( ) Co ntabilitatea cheltuielilor privind activitatile fara scop patrimonial, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfurilor vandute si al ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; ajutoare si imprumuturi nerambursabile; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creante legate de participatii; cheltuieli privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind exercitiul financiar in curs; sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de natura financiara si altele;
c) cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare).
(2) Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se evidentiaza distinct, in functie de natura lor.
#PAGEBREAK#
190. - ( ) În cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor, conturile de cheltuieli se dezvolta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop patrimonial, activitati cu destinatie speciala potrivit legii, si activitati economice, iar in continuare se pot dezvolta in analitic in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale persoanei juridice fara scop patrimonial;
(2) Conturile de venituri se pot dezvolta in conturi analitice, in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale entitatii;
(3) Cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre unul din asociati, conform prevederilor contractului de asociere.
La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie.
In cazul asocierilor in participatie incheiate intre o persoana juridica romana si o persoana juridica straina, contabilitatea se tine de catre persoana juridica romana, care raspunde potrivit legii.
191. - ( ) În contabilitate, excedentul/profitul sau deficitul/pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar.
(2) Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de rezultat.
(3) Repartizarea excedentului/profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Repartizarea excedentului/profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(4) Sumele reprezentand rezerve constituite din excedentul/profitul exercitiului financiar curent, in baza unor prevederi legale, se inregistreaza prin articolul contabil 129 "Repartizarea excedentului/profitului" = 106 "Rezerve". Excedentul/profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale in contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale. Evidentierea in contabilitate a destinatiilor excedentului/profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala care a aprobat repartizarea excedentului/profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand rezerve si alte destinatii, potrivit legii. Entitatile nu pot reveni asupra inregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea excedentului/profitului.
(5) Deficitul/pierderea contabil(a) reportat(a) se acopera din excedentul/profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital, potrivit hotararii adunarii generale, cu respectarea prevederilor legale. In lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acopera deficitul/pierderea contabil(a) este la latitudinea adunarii generale, respectiv a consiliului de administratie.
(6) Inchiderea conturilor 121 si 129 se efectueaza la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale. Ca urmare, cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare in bilantul intocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale.
SECÞIUNEA 7
CONTINUTUL NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE ANUALE
192. - Notele explicative trebuie:
a) sa prezinte informatii despre reglementarile contabile care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare anuale si despre politicile contabile folosite;
b) sa ofere informatii suplimentare care nu sunt prezentate in bilant si contul rezultatului exercitiului, dar sunt relevante pentru intelegerea oricarora dintre acestea.
7.1. POLITICI CONTABILE
193. - ( ) Po liticile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
Exemple de politici contabile sunt urmatoarele: amortizarea imobilizarilor (alegerea metodei si a duratei de amortizare), reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobanzii sau recunoasterea acesteia drept cheltuiala, alegerea metodei de evaluare a stocurilor etc.
(2) Conducerea fiecarei entitati trebuie sa stabileasca politici contabile pentru operatiunile derulate.
Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activitatii, de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de entitate.
(3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevazute de prezentele reglementari.
(4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare anuale, a unor informatii care trebuie sa fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor; si
b) credibile in sensul ca:
- reprezinta fidel activele, datoriile, pozitia financiara si rezultatul exercitiului;
- sunt neutre;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative.
194. - ( ) Mo dificarea politicilor contabile este permisa doar daca este ceruta de lege sau are ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entitatii.
(2) Entitatile trebuie sa mentioneze in notele explicative orice modificari ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat, efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii.
(3) Nu se considera modificari ale politicilor contabile:
a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care difera ca fond de evenimentele sau tranzactiile produse anterior;
b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.
7.2. NOTE EXPLICATIVE
7.2.1. Prevederi generale
195. - ( ) Pe langa informatiile cerute conform prevederilor din celelalte sectiuni ale prezentelor reglementari, notele explicative trebuie sa cuprinda si informatii referitoare la aspectele prevazute de prezenta sectiune.
(2) Notele explicative se prezinta sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din situatiile financiare anuale trebuie sa existe informatii aferente in notele explicative.
196. - Notele explicative trebuie sa cuprinda informatii privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situatiile financiare anuale si metodele utilizate pentru calcularea ajustarilor de valoare. Pentru elementele incluse in situatiile financiare anuale care sunt sau au fost initial exprimate in moneda straina (valuta), trebuie prezentate bazele de conversie utilizate pentru a le exprima in moneda nationala.
197. - In notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, urmatoarele informatii:
a) denumirea si sediul social ale fiecareia dintre entitatile in care entitatea detine fie direct, fie printr-o persoana care actioneaza in nume propriu, dar in contul entitatii, interese de participare reprezentand un procent de capital de cel putin 20%, prezentand: proportia de capital detinuta, valoarea capitalului si rezervelor, profitul sau pierderea entitatii respective pentru ultimul exercitiu financiar pentru care au fost aprobate situatiile financiare anuale. Informatiile privind capitalul, rezervele si profitul sau pierderea entitatii in care se detine interesul de participare pot fi omise daca sunt doar de o importanta neglijabila in intelesul pct. 7;
b) denumirea, sediul principal sau sediul social si forma juridica ale fiecareia dintre entitatile la care entitatea este asociat cu raspundere nelimitata. Aceste informatii pot fi omise daca sunt doar de o importanta neglijabila in intelesul pct. 7.
198. - Trebuie sa se mentioneze, totodata, daca situatiile financiare anuale au fost intocmite in conformitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si cu prevederile cuprinse in prezentele reglementari.
199. - Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cat ori este necesar, pentru buna lor intelegere:
a) denumirea entitatii care face raportarea;
b) faptul ca situatiile financiare anuale sunt proprii acesteia si nu grupului;
c) data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare anuale;
d) moneda in care sunt intocmite situatiile financiare anuale;
e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (de exemplu, lei).
#PAGEBREAK#
200. - ( ) O entitate prezinta urmatoarele date, in cazul in care ele nu au fost prezentate in situatiile financiare anuale:
a) locul principal unde isi desfasoara activitatea, daca este diferit de sediul oficial;
b) o descriere a naturii activitatii desfasurate si principalele domenii de activitate;
c) orice alta informatie care, in opinia directorilor si administratorilor, ajuta la prezentarea unei imagini fidele asupra entitatii.
(2) Notele explicative prezinta natura si scopul angajamentelor entitatii, care nu sunt incluse in bilant, si impactul financiar al acelor angajamente asupra entitatii, atunci cand riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative si in masura in care prezentarea unor asemenea riscuri sau beneficii este necesara pentru evaluarea pozitiei financiare a entitatii.
Relatiile cu entitatile afiliate
201. - ( ) Da ca au existat tranzactii intre entitatile afiliate, entitatea raportoare trebuie sa prezinte natura relatiilor dintre acestea, tipurile de tranzactii, precum si valoarea tranzactiilor.
(2) Se prezinta tranzactiile incheiate cu entitatile legate, inclusiv suma acestor tranzactii, natura relatiei cu entitatea legata si alte informatii referitoare la tranzactii, necesare pentru o intelegere a pozitiei financiare a entitatii raportoare, daca asemenea tranzactii sunt semnificative si nu au fost incheiate in conditii normale de piata. Informatiile referitoare la tranzactii individuale pot fi agregate dupa natura lor, cu exceptia cazului cand informatia separata este necesara pentru o intelegere a efectelor tranzactiilor cu entitatea legata, asupra pozitiei financiare a entitatii raportoare.
7.2.2. Informatii referitoare la elementele de bilant
202. - Notele explicative trebuie sa cuprinda:
a) duratele de viata utila sau ratele de amortizare utilizate;
b) metodele de amortizare utilizate;
c) cresterile de valoare a imobilizarilor, cu indicarea separata a acelora aparute din procesul de dezvoltare interna;
d) valoarea imobilizarilor necorporale in curs.
203. - Atunci cand imobilizarile necorporale prezentate in bilant cuprind cheltuieli de dezvoltare, in notele explicative trebuie prezentate urmatoarele informatii:
a) perioada pe parcursul careia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmeaza sa fie amortizata; si
b) motivele care au determinat recunoasterea acestora ca active (beneficii economice viitoare etc).
204. - ( ) No tele explicative trebuie sa prezinte, pentru fiecare grupa de imobilizari corporale, urmatoarele informatii:
a) bazele de evaluare folosite in determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare reevaluata). Daca s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentata pentru fiecare grupa in parte valoarea contabila bruta a respectivei grupe;
b) metodele de amortizare folosite;
c) valoarea imobilizarilor corporale in curs.
(2) In cazul in care elementele imobilizarilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentate data si conditiile de efectuare a reevaluarii.
205. - ( ) Se mentioneaza existenta oricaror certificate de participare, valori mobiliare sau drepturi similare, cu indicarea numarului acestora si a drepturilor pe care le confera.
(2) Prezentarea in notele explicative a informatiilor de la alin. (1) la imobilizari financiare sau investitii pe termen scurt se face in functie de intentia entitatii cu privire la durata detinerii titlurilor de valoare, de pana la un an sau mai mult de un an.
206. - Se specifica toate situatiile in care entitatea a depus garantii sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligatii in favoarea unui tert, mentionandu-se, de asemenea si valoarea acestora.
207. - ( ) Se prezinta in notele explicative costul de achizitie sau costul de productie al stocurilor evidentiate in bilant si metodele de evaluare a stocurilor.
(2) Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda de evaluare pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, trebuie prezentate urmatoarele informatii:
a) motivul schimbarii metodei; si
b) efectul financiar asupra rezultatului exercitiului financiar.
(3) De asemenea, trebuie prezentata si valoarea stocurilor gajate in contul datoriilor.
208. - O entitate trebuie sa prezinte in notele explicative subclasificari ale creantelor prezentate in bilant, clasificate intr-o maniera corespunzatoare activitatii desfasurate, iar sumele de incasat de la entitatile afiliate si intreprinderile asociate trebuie prezentate separat.
209. - In notele explicative se mentioneaza sumele datorate de entitate care devin exigibile dupa o perioada mai mare de cinci ani, precum si valoarea totala a datoriilor entitatii acoperite cu garantii reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii si formei garantiilor. Aceste informatii trebuie prezentate distinct pentru fiecare element bilantier de natura datoriilor, potrivit formatului de bilant prevazut de prezentele reglementari.
210. - ( ) În cazul in care entitatea a emis pe parcursul exercitiului financiar valori mobiliare, se prezinta urmatoarele informatii:
a) tipul valorilor mobiliare emise;
b) pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune si suma primita.
(2) In cazul in care obligatiunile emise de o entitate sunt detinute de o persoana nominalizata sau imputernicita de catre acea entitate, in notele explicative se mentioneaza valoarea nominala a obligatiunilor respective si valoarea contabila a acestora.
211. - In cazul obligatiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezinta urmatoarele informatii:
a) valoarea exacta sau estimata a acelei obligatii;
b) natura juridica a obligatiei si efectul acesteia;
c) daca entitatea a depus o garantie semnificativa cu privire la acea obligatie si, in caz afirmativ, natura acelei garantii.
212. - ( ) De asemenea, se prezinta informatii referitoare la alte obligatii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situatia economica a entitatii.
(2) Pentru orice garantie semnificativa care a fost constituita trebuie facuta o prezentare detaliata. Valoarea totala a oricaror angajamente financiare, in cazul in care nu indeplinesc conditiile pentru a fi recunoscute in bilant, trebuie sa fie prezentate in mod clar in notele explicative, in masura in care aceste informatii sunt utile pentru evaluarea pozitiei financiare a entitatii.
(3) Orice angajamente privind pensiile si entitatile afiliate trebuie prezentate distinct.
213. - Daca in timpul exercitiului financiar o suma este transferata la sau de la provizioane, urmatoarele informatii se prezinta in notele explicative:
a) valoarea provizioanelor la inceputul exercitiului financiar;
b) sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate in cursul exercitiului financiar;
c) natura, sursa sau destinatia oricaror astfel de transferuri;
d) valoarea provizioanelor la sfarsitul exercitiului financiar.
214. - Referitor la capitalul entitatii se ofera urmatoarele informatii:
a) daca entitatea nu are capital autorizat, valoarea capitalului aportat;
b) daca, conform actului de infiintare, entitatea are capital autorizat, valoarea acestuia, precum si valoarea capitalului aportat in momentul infiintarii entitatii sau in momentul autorizarii entitatii pentru inceperea activitatii si in momentul oricarei modificari a capitalului autorizat.
In intelesul prezentelor reglementari, prin capital autorizat se intelege suma maxima a capitalului aportat potrivit statutului sau adunarii generale.
215. - Pentru fiecare categorie de rezerve inclusa in capitalurile proprii, se descrie natura sa si scopul pentru care a fost constituita.
7.2.3. Informatii referitoare la elementele din contul rezultatului exercitiului
216. - ( ) No tele explicative trebuie sa cuprinda informatii privind veniturile si cheltuielile exercitiului financiar, grupate dupa natura lor pe feluri de activitati respectiv, activitati fara scop patrimonial, activitati cu destinatie speciala si activitati economice, precum si informatii privind constituirea si utilizarea fondurilor privind activitatile fara scop patrimonial.
(2) Se prezinta masura in care calcularea excedentului/profitului sau deficitului/pierderii exercitiului financiar a fost afectata de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale si regulile de evaluare prevazute de prezentele reglementari, a fost efectuata in exercitiul financiar curent sau intr-un exercitiu financiar precedent.
(3) In notele explicative trebuie sa se prezinte separat propunerea de repartizare a excedentului/profitului net pe destinatii, astfel:
a) sumele repartizate la rezerve;
b) sumele repartizate pentru acoperirea deficitelor/pierderilor contabile din anii precedenti;
c) alte repartizari.
SECÞIUNEA 8
CONTINUTUL RAPORTULUI ADMINISTRATORILOR
217. - ( ) Co nsiliul de administratie elaboreaza pentru fiecare exercitiu financiar un raport, denumit in continuare raportul administratorilor, care cuprinde cel putin o prezentare fidela a dezvoltarii si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, impreuna cu o descriere a principalelor riscuri si incertitudini cu care se confrunta.
(2) Prezentarea de mai sus este o analiza echilibrata si cuprinzatoare a dezvoltarii si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, corelata cu dimensiunea si complexitatea activitatilor.
(3) In masura in care este necesar pentru a intelege dezvoltarea entitatii, performanta sau pozitia sa financiara, analiza cuprinde indicatori financiari si, atunci cand este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performanta, relevanti pentru activitati specifice, inclusiv informatii despre aspecte privind mediul inconjurator si angajatii.
(4) In furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci cand este cazul, referiri si explicatii suplimentare privind sumele raportate in situatiile financiare anuale.
218. - Raportul administratorilor ofera, de asemenea, informatii despre:
a) evenimente importante aparute dupa sfarsitul exercitiului financiar;
b) dezvoltarea previzibila a entitatii;
c) activitatile din domeniul cercetarii si dezvoltarii;
d) existenta de sucursale ale entitatii;
219. - ( ) Me mbrii organelor de administratie, conducere si supraveghere ale entitatii au obligatia colectiva de a asigura ca situatiile financiare anuale si raportul administratorilor sa fie intocmite si publicate in conformitate cu legislatia nationala.
(2) - Raportul administratorilor se aproba de consiliul de administratie si se semneaza in numele acestuia de presedintele consiliului.
SECÞIUNEA 9
VERIFICAREA SAU AUDITAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE
220. - ( ) Si tuatiile financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop patrimonial se verifica potrivit prevederilor legislatiei in materie.
(2) - Actul constitutiv poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori.
(3) - Regulile generale de organizare si functionare a comisiei de cenzori se aproba de adunarea generala. Comisia de cenzori isi poate elabora un regulament intern de functionare.
221. - ( ) Si tuatiile financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop patrimonial se pot audita de catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate in conditiile legii.
(2) Auditorii financiari isi exprima o opinie referitoare la gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu financiar.
222. - ( ) Ra portul auditorilor financiari cuprinde:
a) mentionarea situatiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar, impreuna cu cadrul de raportare financiara care a fost aplicat la intocmirea acestora;
b) o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit conform carora a fost efectuat auditul financiar;
c) o opinie de audit care exprima in mod clar opinia auditorilor financiari potrivit careia situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela conform cadrului relevant de raportare financiara si, dupa caz, daca situatiile financiare anuale respecta cerintele legale; opinia de audit este fara rezerve, cu rezerve, o opinie contrara sau, daca auditorii financiari nu au fost in masura sa exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimarii unei opinii;
d) o referire la aspectele asupra carora auditorii financiari atrag atentia, printr-un paragraf distinct, fara ca opinia de audit sa fie cu rezerve;
e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu financiar.
(2) Raportul se semneaza de catre auditori financiari, persoane fizice, in numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, dupa caz, si se dateaza.
SECÞIUNEA 10
APROBAREA, SEMNAREA SI PUBLICAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE
223. - ( ) Si tuatiile financiare anuale se intocmesc si se publica, potrivit legii, in moneda nationala.
(2) Situatiile financiare anuale au inscrise clar numele si prenumele persoanei care le-a intocmit, calitatea acesteia (director economic, contabil sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, persoana autorizata potrivit legii, membra a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania), precum si numarul de inregistrare in organismul profesional, daca este cazul.
224. - Situatiile financiare anuale, insotite de raportul administratorilor pentru exercitiul financiar in cauza, sunt supuse aprobarii adunarii generale, potrivit legislatiei in vigoare.
225. - Situatiile financiare anuale, aprobate in mod corespunzator, si raportul administratorilor, impreuna cu raportul de audit sau raportul de verificare, dupa caz, se publica in conformitate cu legislatia in vigoare.
CAPITOLUL 3
PREVEDERI FINALE
226. - Pentru asigurarea informatiilor destinate sistemului institutional al statului, Ministerul Economiei si Finantelor poate solicita entitatilor depunerea unor seturi de informatii la unitatile sale teritoriale.
Comentarii articol (1)