Si mai stingeti tigarile

La sfarsitul anului trecut, o firma de traduceri croata a decis sa-si incurajeze angajatii care vor sa renunte la fumat, propunandu-le cresteri salariale in functie de durata perioadei de abstinenta.

In fiecare luna de abstinenta, angajatii urmau sa primeasca o crestere salariala de 13,7 euro, iar pentru a 12-a luna consecutiva de abstinenta, bonusul ar fi ajuns la 164 de euro. Conditia era ca daca angajatii revin la viciul lor inainte de a implini un an de abstinenta, sa fie obligati sa restituie bonusurile primite.

Initiativa pe care au avut-o managerii croati a vrut sa verifice principiul ca productivitatea unei companii este direct proportionala cu starea de sanatate a angajatilor, astfel incat, cu cat intr-o companie sunt mai multi oameni bolnavi, cu atat productivitatea scade, iar costurile pe care trebuie sa le suporte compania sunt mai mari.

“In cazul imbolnavirii unui angajat exista doua tipuri de costuri pentru compania lui: unele vizibile, mai usor de cuantificat, legate in mod direct de absenteism, la care se adauga cele mai putin evidente, grupate intr-o categorie aparte denumita ”, spune Ruxandra Stoian, director human resource services al PricewaterhouseCoopers.

In prima categorie sunt cuprinse de obicei costurile directe legate de plata indemnizatiei pentru concediul medical, dar si costurile de inlocuire a persoanei care absenteaza neplanificat. Acestea din urma decurg fie din plata unor ore suplimentare altor angajati, fie din angajarea temporara a unei alte persoane. Tot in aceasta categorie este inclus si riscul pierderii unor oportunitati de afaceri sau scaderea calitatii produselor si a serviciilor realizate de angajati care nu sunt familiarizati cu activitatea persoanei care se afla in concediu medical.
 
A doua categorie se refera la scaderea productivitatii cauzata de lipsa de motivatie si concentrare, a existentei unei preocupari sau ingrijorari legate de starea de sanatate, chiar daca persoana respectiva s-a prezentat la serviciu. Este mult mai dificil de calculat acest cost, dar studiile arata ca el este mai mare decat cel direct, cauzat de absenteism.

Tot studiile arata ca tendinta este ca numarul de persoane afectate de boli cronice sa creasca in perioada urmatoare. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, de pilda, peste 400 de milioane de oameni din intreaga lume sunt obezi, iar un miliard sunt supraponderali, urmand ca numarul persoanelor obeze sa urce cu 75%, pana in 2015, in intreaga lume. Concluzia unor astfel de studii este ca tot mai multe companii vor fi nevoite sa se confrunte cu problema angajatilor incapabili, de la un punct incolo, sa-si indeplineasca sarcinile in parametri normali. In asemenea conditii, costurile implicate de lipsa productivitatii, de absenteism si prezenteism se pot dovedi sensibil mai mari decat investitiile de care ar fi nevoie pentru preventia imbolnavirii angajatilor. “In general, organizatiile investesc aproximativ 190 de euro in costurile de munca ale fiecarui angajat pentru a obtine 650 in schimb. Este simplu de inteles in aceste conditii de ce este important ca fiecare angajat sa fie apt in permanenta pentru munca pe care o face”, comenteaza Ruxandra Stoian.

Faptul ca absenteismul si ceea ce specialistii numesc mai nou “prezenteism” se concretizeaza in costuri suplimentare pentru companii reprezinta un semnal de alarma serios pentru unii dintre angajatori, care au inceput sa caute solutii pentru mentinerea sanatatii angajatilor. Primul pas a fost introducerea in pachetul de beneficii a unui abonament la o clinica medicala privata sau asigurarea unor servicii de preventie, cum ar fi vaccinarea antigripala, campaniile de prevenire a unor afectiuni precum cancerul de san, diabetul sau hipertensiunea. Avantajul principal a fost acela ca pachetele care contin asigurari de sanatate si abonamente medicale private sunt deductibile in limita a 200 de euro pe an de persoana. “In medie, 30% din companiile arondate migreaza anual catre un pachet superior. Oricum, chiar daca un serviciu medical nu este continut de pachetul respectiv, arondatii beneficiaza de obicei de un discount de 20%”, spune Ana Maria Marian, customer service manager la Centrul Medical Unirea. Printre principalii clienti ai centrului se numara Coca-Cola, Vodafone, Citibank, Danone, DHL, Glaxo Smith Kline, ING, Nestlé sau Orange. Mai nou, unele firme iau masuri pentru promovarea unui stil de viata sanatos – de la campanii de comunicare interna la facilitarea practicarii activitatilor sportive sau oferirea de fructe angajatilor. “Noi oferim, spre exemplu, in fiecare dimineata, fructe angajatilor; am deschis si o cafeterie unde angajatii pot lua un pranz sanatos sau isi pot lua o pauza. De asemenea, aducem in fiecare an un mamograf mobil in sediu, astfel incat angajatele noastre sa aiba posibilitatea de a-si face o mamografie”, spune Andreea Catu, PR specialist la Avon Cosmetics Romania.

Totusi, introducerea acestor beneficii este destul de recenta si de aceea efectele acestora sunt greu de sesizat. Experienta altora are, la randul ei, o valoare relativa. Potrivit insa unui studiu realizat pe o perioada de 12 luni de Unilever in Marea Britanie, aplicarea unui program de reducere a riscurilor pentru sanatate a condus la o scadere, in medie, la jumatate a riscurilor individuale si o crestere medie cu 8,5% a performantei profesionale in grupul-tinta, comparativ cu grupul-martor care a nu a beneficiat de acest program. “Exista si la noi suficiente dovezi care sa lege cresterea retentiei angajatilor de existenta unui pachet complex de beneficii”, sustine Ruxandra Stoian, atragand insa atentia ca trebuie luata in considerare si varsta relativ scazuta a majoritatii angajatilor, care face ca ponderea afectiunilor cronice sa nu fie chiar atat de mare.

In plus, potrivit Anei Maria Marian, in Romania inca mai exista o problema cu responsabilizarea angajatilor. “La inceput ne-am confruntat cu o perioada in care multi dintre angajati nu utilizau multe dintre serviciile incluse in pachetul de sanatate personal decat in cazul unei afectiuni, fara a veni si pentru preventie. Treptat au inceput sa se mai schimbe lucrurile, iar acum, tot mai multe femei, de exemplu, isi fac un screening anual pentru diverse forme de cancer si periodic un set de analize”.