Testament cu prevederi interpretabile

Situatia prezentata de user

O persoana se considera indreptatita sa primeasca despagubiri pentru o casa demolata in 1973 plus terenul aferent, pe care exista un bloc in prezent, si pentru care s-au acordat despagubiri modice la acea data. De asemenea, la data incheierii testamentului, in 1984, acele bunuri, casa si teren, nu mai existau in patrimoniul persoanei care a testat, deci nu puteau fi incluse in testament.

Prin urmare, in anul 2001,  aceasta persoana a depus o cerere de despagubire conform prevederilor Legii 10. Dupa 7 ani in care dosarul a trecut prin mainile multor comisii si era pregatit spre a fi trimis la Bucuresti, acesta primeste raspuns ca se respinge cererea deoarece nu se face dovada de persoana indreptatita in intelesul art. 3 alin. (1) din legea 10/2001, " fiind vorba de un mostenitor testamentar cu titlu universal in baza caruia mostenitorul dobandeste doar bunurile mobile ce se vor gasi la data decesului in patrimoniul persoanei ce a testat."

Intrebarile userului


De ce unii juristi au interpretat acest testament in favoarea mea iar altii nu?
Aceste despagubiri nu sunt considerate a fi bunuri mobile ?
Ce sanse mai exista pentru a depune o contestatie?


Raspunsurile si explicatiile oferite de useri pe aceasta tema

Un prim raspuns oferit, face trimitere la prevederile legii:

Sunt indreptatite, in intelesul prezentei legi, la masuri reparatorii constand in restituire in natura sau, dupa caz, prin echivalent:

a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora;
b) persoanele fizice, asociati ai persoanei juridice care detinea imobilele si alte active in proprietate la data preluarii acestora in mod abuziv;
c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate in mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupa data de 6 martie 1945; indreptatirea la masurile reparatorii prevazute de prezentul articol este conditionata de continuarea activitatii ca persoana juridica pâna la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau de imprejurarea ca activitatea lor sa fie fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, iar acestea sa-si fi reluat activitatea dupa data de 22 decembrie 1989, daca, prin hotarâre judecatoreasca, se constata ca sunt aceeasi persoana juridica cu cea desfiintata sau interzisa, precum si partidele politice a caror activitate a fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea in conditiile legii.
(2) Ministerele, celelalte institutii publice ale statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societatile nationale, societatile comerciale cu capital de stat, precum si cele privatizate, potrivit legii, nu au calitatea de persoane indreptatite si nu fac obiectul prezentei legi.

Insa, mai exista si articolul 4:
Art. 4. - (1) In cazul in care restituirea este ceruta de mai multe persoane indreptatite coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constata sau se stabileste in cote-parti ideale, potrivit dreptului comun.
(2) De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite.
(3) Succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita in temeiul prezentei legi.

(4) De cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta la cap. III profita ceilalti mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus in termen cererea de restituire.

De asemenea, definitia patrimoniului unei persoane spune si ca este format din bunuri prezente si viitoare. Asadar, si acele ce vor putea sa intre in viitor in patrimoniulul lor, adica inclusiv posibilitatea de a-si recupera fostul imobil.

In acelasi timp, userul considera hilara motivarea ca " fiind vorba de un mostenitor testamentar cu titlu universal in baza caruia mostenitorul dobandeste doar bunurile mobile ce se vor gasi la data decesului in patrimoniul persoanei ce a testat."

In final, acesta sugereaza contestarea dispozitiei emise in baza Legii 10/2001 la tribunalul in a carui raza teritoriala este imobilul in termenul indicat in dispozitie, iar daca acestia nu au precizat termenul de 30 zile de la comunicare, rezultatul obtinut ar putea reprezenta o surpriza.

Un al doilea raspuns oferit scoate in evidenta art. 795 din Codul Civil: „aceasta imparteala se poate face prin acte intre vii, sau prin testament cu formele, conditiile si regulile prescrise pentru donatiuni intre vii si pentru testamente.Imparteala facuta prin acte intre vii nu poate avea de obiect decat bunurile prezente."

Un alt user considera ca aceasta persoana, avand calitatea de testator universal, are dreptul la despagubiri in baza Legii nr. 10/2001. In acelasi timp, trebuie sa se tina cont de importanta timpului si sa conteste cat mai repede decizia. In plus, se considera foarte util si un certificat care sa ateste calitatea de mostenitor legatar universal.

Intr-o alta opinie se face referire la notiunile juridice implicate pentru a explica faptul ca orice persoana poate ceda oricare din drepturile al caror titular este(drept de proprietate, drept de creanta), dar dobanditorul nu dobandeste decat drepturile respective, nu si patrimoniul cedentului.

Patrimoniul este transmisibil pentru pentru cauza de moarte, desi in acest caz, personalitatea titularului patrimoniului a disparut. Se considera ca mostenitorul continua personalitatea defunctului - de cujus successione agitur - si prin urmare patrimoniul mostenit trece la mostenitor.

Un ansamblu de bunuri constituie o universalitate, care poate fi numai o universalitate de fapt, dupa cum poate constitui o universalitate juridica.

Sunt unele universalitati de bunuri si de drepturi, constituite prin lege, care sunt deci universalitati juridice.

O universalitate juridica (universalitate de drept) constituie patrimoniul unei persoane. Tradusa in termeni juridici patrimoniul inseamna totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are o persoana si care au o valoare economica, adica pot fi apreciate in bani; sau cu alte cuvinte, totalitatea drepturilor si datoriilor actuale si viitoare, in care drepturile raspund de plata datoriilor.

Notiunea de patrimoniu nu a fost definita in Codul civil, ci este o creatie a doctrinei intemeiata pe o conceptie cu fundament individualist, care leaga patrimoniul de persoana; ea a devenit clasica. (V.G. Plastara, La notion juridique du patrimoine, Paris, 1903). Iar cu timpul a fost criticata si amendata in raport cu exigentele dinamicii vietii economice.

Patrimoniul este o universalitate juridica - o simpla universalitate de fapt nu constituie un patrimoniu.

Spre deosebire de universalitatea de fapt, patrimoniul, universalitate de drept, cuprinde un activ (drepturi) si un pasiv (obligatii) legate intre ele.

Patrimoniul este legat de persoana -orice persoana are in mod necesar un patrimoniu; chiar si un om afara avere are totusi un patrimoniu, deoarece este format atat din bunurile (si drepturile asupra lor) prezente, cat si din cele viitoare, care au valoare pecuniara.

Patrimoniul este inerent persoanei. - numai persoanele fizice sau juidice au un patrimoniu (chiar si copilul nou-nascut, care nu are inca , nici drepturi, nici datorii, dar are vocatie de a le avea - are un patrimoniu. Patrimoniul este legat de persoana - printr-o legatura indestructibila, atat timp cat dureaza personalitatea acelei persoane (fizice sau juridice).

Drept urmare patrimoniul este intransmisibil intre vii.


Asteptam opinia voastra pe Forumul AvocatNet.