Procurorul general nu este de acord cu sporurile de confidentialitate pentru magistrati

Procurorul general, Laura Codruta Kobesi a constatat ca, in practica judiciara,  nu exista un punct de vedere unitar cu privire la acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, in raport de dispozitiile art.3 din Ordonanta Guvernului nr.19/2006 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului militar si functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, aprobata cu modificari prin Legea nr.444/2006, art.15 din Ordonanta Guvernului nr.6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, aprobata cu modificari prin Legea nr.232/2007, art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, modificata si completata si ale art.13 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, precum si indemnizatiile si celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr.9/2001.

1. Astfel, unele instante au admis actiunile formulate de reclamantii – judecatori, procurori si personal auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si au dispus plata drepturilor salariale solicitate reprezentand sporul de confidentialitate in cuantum de 15% sau 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara sau din salariul de baza brut lunar, actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, atat pentru o perioada de trei ani, anterioara introducerii actiunii cat si pentru viitor.

In acest sens, instantele au retinut ca potrivit dispozitiilor art.13 din Ordonanta Guvernului nr.9/2001 pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului CNSAS, pentru pastrarea confidentialitatii in legatura cu faptele, informatiile, documentele de care iau cunostinta in cadrul functiei, personalul CNSAS beneficiaza de un spor lunar de confidentialitate in cuantum de pana la 30% calculat din salariul de baza brut.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art.8 din acelasi act normativ salariile de baza pentru functiile de conducere si de executie din cadrul Consiliului sunt asimilate functiilor specifice Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale, etc.

In acelasi sens sunt si prevederile art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.19/2006 privind cresterile salariale care se acorda personalului militar si functionarilor publici cu statut special, din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, care prevad ca pentru pastrarea confidentialitatii in legatura cu informatiile clasificate, in functie de certificatul sau avizul de securitate detinut, cadrele militare in activitate, functionarii publici cu statut special, militarii angajati pe baza de contract si personalul civil din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, beneficiaza de un spor lunar in cuantum de pana la 15% din solda lunara, respectiv din salariul de baza.
Totodata, prin dispozitiile art.15 alin.1 din Ordonanta Guvernului nr.6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici s-a prevazut acordarea sporului de confidentialitate in cuantum de pana la 15% si altor categorii de functionari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administratiei Presedintiale, Consiliul National pentru studierea Arhivelor Securitatii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Economiei si Comertului, Consiliul Legislativ.

Potrivit dispozitiilor art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, modificata si completata s-a acordat acest spor de confidentialitate in cuantum de pana la 15% si membrilor Plenului, precum si unor categorii de personal, din cadrul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

Insasi Ordonanta Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare prevede in dispozitiile art.30 alin.3 acordarea sporului de confidentialitate personalului din aparatul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii cu scopul de a asigura un tratament echitabil si similar tuturor categoriilor de persoane din cadrul institutiilor publice, care gestioneaza informatii clasificate.

Or, obligatia profesionala de confidentialitate a fost impusa imperativ reclamantilor de catre legiuitor prin dispozitiile art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art.15 din Codul deontologic al magistratilor si ale art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, modificata si completata, raportata la art.9 din Codul deontologic al acestora, lacunar fiind numai cuantumul procentual al acestui drept salarial.

Totodata, s-a constatat ca reclamantii nu indeplinesc o functie de demnitate publica (numita sau aleasa), astfel incat se afla in situatie identica nu doar comparabila cu personalul mai sus amintit, din unitatile bugetare privind acordarea dreptului la o contraprestatie salariala sinalagmatica pentru indeplinirea obligatiei de confidentialitate.

Acestia desfasoara o activitate judiciara ce implica administrarea sau cel putin contactul cu informatii confidentiale (unele chiar clasificate) constand in date privind arestari, interceptari ale convorbirilor telefonice, martori sub acoperire, protectia victimelor, datele cu caracter personal ale justitiabililor si colegilor de serviciu, secretul bancar, economic, drepturi de proprietate intelectuala, fapt ce ii indreptateste la acordarea sporului de confidentialitate.

De altfel, o parte din reclamanti detin certificate ORNISS prin care se certifica gestionarea informatiilor clasificate, potrivit dispozitiilor art.28 din Legea nr.182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, modificata si completata.

Conform Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general in favoarea tratamentului egal privind ocuparea fortei de munca si conditiile de angajare (aquis-ul comunitar in domeniul prevenirii si combaterii discriminarii, publicat in Jurnalul oficial al Comunitatilor Europene nr.303 din 2 decembrie 2000), in vederea definirii si constatarii discriminarii directe, tratamentul diferentiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate in situatii doar comparabile, iar nu neaparat in situatii chiar similare.
Or, magistratii si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea se afla intr-o situatie identica si nu doar comparabila cu personalul din unitatile bugetare sub aspectul prestarii unei munci in mod continuu sau succesiv cu efectul identic al executarii in mod egal si nediferentiat al aceleiasi obligatii de confidentialitate, iar refuzul acordarii sporului de confidentialitate constituie o evidenta discriminare, in sensul dispozitiilor art.2 alin.1 si 3 din Ordonanta Guvernului nr.137/2000, republicata.

Potrivit art.16 alin.1 si 2 din Constitutia Romaniei, cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor, fara privilegii si discriminari, nimeni nefiind mai presus de lege.

Reclamantii, in calitate de reprezentanti ai sistemului judiciar sunt discriminati in sensul art.2 si 6 din Ordonanta Guvernului nr.137/2000, intrucat le-a fost refuzata plata sporului de confidentialitate, cu motivarea ca apartin unei anumite categorii socio-profesionale, fapt ce nu constituie o justificare obiectiva si rezonabila pentru decaderea acestora dintr-un drept garantat de lege, deoarece nu categoria socio-profesionala este resortul, obiectivul si elementul generator si fundamental al stabilirii si acordarii sporului salarial pentru confidentialitate in sistemul de salarizare.

Singurele obiective si elemente care conduc la o diferentiere in sistemul de salarizare sunt nivelul studiilor, treapta sau gradul profesional, calitatea si cantitatea muncii, conditiile de munca, cu sublinierea ca aceasta diferentiere se reflecta numai in salariul (indemnizatia) de baza nu si in sporurile salariale, care intotdeauna au obiective si elemente cu totul speciale si specifice de acordare, precum prestarea muncii peste programul normal, prestarea numai in timpul noptii, dobandirea unei pregatiri profesionale suplimentare in domeniul de activitate, cum ar fi doctoratul, dobandirea unei vechimi in munca, etc.

In caz contrar, sunt incalcate principiile constitutionale privind nediscriminarea, dreptul la plata egala pentru munca egala, dreptul la salariu pentru munca prestata, care se coroboreaza cu reglementarile internationale in materie, respectiv, dispozitiile art.7 si art.23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care garanteaza dreptul tuturor persoanelor la protectie egala a legii impotriva oricarei discriminari si dreptul la o remuneratie echitabila si satisfacatoare.

Relevante in acest sens sunt si prevederile art.7 din Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale si ale art.14 din Conventia Europeana privind apararea drepturilor omului si art.4 din Carta sociala revizuita si ratificata prin Legea nr.74/1999, care garanteaza dreptul la o salarizare echitabila si stabilesc faptul ca exercitiul drepturilor si libertatilor este supus unor limitari numai in situatia apararii securitatii nationale si ordinii publice, fapt nejustificat, intrucat, acordarea sporului de confidentialitate tuturor magistratilor judecatori si procurori si personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea nu afecteaza in nici un mod securitatea nationala, ci constituie o garantie a realizarii acestui obiectiv.

Totodata, acordarea acestor despagubiri salariale reclamantilor nu reprezinta un adaos la lege, ci o aplicare a dispozitiilor art.269 Codul muncii, ce garanteaza dreptul la despagubiri, inclusiv pentru discriminari in munca.

2. Alte instante au respins actiunile reclamantilor, magistrati si personal auxiliar de specialitate, privind acordarea sporului de confidentialitate cu motivarea ca acestia nu fac parte din categoria personalului militar si a functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, personalului CNSAS, cel al Consiliului National privind discriminarea, etc.

Situatia acestui personal nu este considerata comparabila cu cea a magistratilor si personalului auxiliar de specialitate din sistemul judiciar, al caror statut si sistem de salarizare este reglementat prin legi de sine statatoare, motiv pentru care nu se poate retine o discriminare in acest sens.

De altfel, fata de prevederile Ordonantei Guvernului nr.137/2000 nu orice diferenta de tratament semnifica discriminare, iar pentru a fi retinut tratamentul diferentiat, injust, este necesar sa se stabileasca ca persoane aflate in situatii analoage sau comparabile in materie, beneficiaza de un tratament diferentiat.

Or, Statutul personalului din sistemul autoritatii judecatoresti beneficiaza de o diferentiere de tratament, care are o justificare obiectiva prin raportare la deosebirile dintre aceste grupuri socio-profesionale, in considerarea conditiilor de numire, functionare si eliberare din functie.

In acest sens, Curtea Constitutionala, in acord cu practica constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului a statuat ca principiul egalitatii in drepturi si al nediscriminarii se aplica doar situatiilor egale ori analoage. De asemenea, s-a retinut ca sporurile, premiile si stimulentele acordate demnitarilor si altor categorii de salariati prin acte normative, reprezinta drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate si garantate de constitutie.

Diferentierea indemnizatiilor si a salariilor de baza pentru demnitari si alti salariati din sistemul bugetar reprezinta optiunea libera a legiuitorului, tinand seama de importanta si complexitatea diferitor functii. Legiuitorul este in drept totodata sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le diferentiaza in functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.

Or, nereglementarea de catre legiuitor a anumitor aspecte care tin de statutul profesional al unei categorii, nu reprezinta o problema din punctul de vedere al discriminarii, fiind depasit, astfel, cadrul legal al dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr.137/2000.

Astfel, pentru instituirea acestui spor legiuitorul a avut in vedere numai anumite categorii de personal si a limitat strict sfera acestora, la cel detinator de informatii clasificate, conform prevederilor Legii nr.182/2002 si HG nr.585/2002
Prin urmare, situatiile de discriminare invocate de reclamanti nu sunt comparabile, intrucat prin acordarea sporului de confidentialitate numai unei anumite categorii de personal nu se realizeaza un tratament diferentiat care are ca efect restrangerea ori inlaturarea recunoasterii unor drepturi ale reclamantilor, iar recunoasterea unui astfel de spor salarial nereglementat expres ar echivala cu o modificare ori adaugare la lege, atribut exclusiv al puterii legiuitoare.

Opinia procurorului general

Procurorul general apreciaza ca fiind in litera si spiritul legii respingerea actiunilor reclamantilor, magistrati si personal auxiliar de specialitate, privind acordarea sporului de confidentialitate cu motivarea ca acestia nu fac parte din categoria personalului militar si a functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, personalului CNSAS, cel al Consiliului National privind discriminarea, etc..



  Recursul in interesul legii inaintat de Procurorul general poate fi vizualizat integral aici.