Telemunca la domiciliu

Aceasta a fost reglementata pe calea unui Acord-cadru asupra telemuncii S/2002/206.01.02, incheiat la Bruxelles in 2002 intre partenerii sociali ², fara a fi insa incorporat in dreptul comunitar printr-o directiva. El are ca scop modernizarea organizarii muncii, incluzand angajamente flexibile si realizarea echilibrului intre flexibilitate si securitatea muncii ³.

Potrivit art. 2 alin. (1) din actul mentionat, contractul individual de munca avand ca obiect telemunca reprezinta o forma de organizare sau/si de realizare a muncii utilizand tehnologiile informatice in cadrul unui contract, in care munca - ce ar putea fi realizata, in egala masura, in locatiile angajatorului - este efectuata in afara acestora, in mod regulat. Din analiza textului reiese ca formele de lucru la distanta pot fi clasificate in: telemunca la domiciliu si in afara domiciliului ⁴.

In Statele Unite ale Americii, Guvernul Federal si statele California, Hawaii, Washington, Arizona, Florida, Minnesota si Connecticut se afla in diferite stadii de institutionalizare, implementare, planificare sau cercetare a programelor de telemunca. Numeroase alte programe sunt in curs de dezvoltare, implicand guvernele locale si/sau sectorul privat. Eforturi semnificative pentru implementarea telemuncii se fac, de asemenea, in Marea Britanie, Olanda, Finlanda, Germania, Franta si alte state europene, precum si in Japonia si Australia⁵.

Data fiind raspandirea rapida a teleworking-ului in tarile occidentale, anul 1998 este considerat ca marcant in dezvoltarea noilor practici de lucru – mai ales in Europa, unde dezvoltarea acestui mod de lucru considerat deja normal este sprijinit nu numai de fonduri de cercetare ale Uniunii, ci si de o contributie tot mai mare din cadrul Fondurilor Structurale. Fiscalitatea combustibililor si a transportului in general, precum si facilitatile oferite in unele tari pentru a stimula acest mod de lucru fac de asemenea parte din cadrul general de referinta in domeniul teleworking-ului. Pe langa astfel de beneficii legate de eficienta economica, avute in vedere de organizatii, motivatia mai consta si in aspecte de interes social cum ar fi regenerarea economica a regiunilor mai putin favorizate, posibilitatile de angajare crescute sau facilitarea angajarii persoanelor cu handicap⁶.

Nu toate atributiile specifice din fisa postului pot avea loc la domiciliu, deoarece, pe de o parte, se necesita ca acesta, fiind strict determinat - apartament sau casa - sa aiba sau sa permita o amenajare si dotare corespunzatoare iar pe de alta parte, din natura meseriei, trebuie sa reiasa un anumit grad de autonomie sau independenta profesionala (nu si economica). In acest sens, trebuie sa existe⁷ o relatie angajator - salariat bazata tot mai mult pe cooperare si mai putin pe subordonare.

Functiile care permit ca atributiile sa se desfasoare cu usurinta nu numai la domiciliu dar si in alte locuri alese de salariat, preponderent cu ajutorul tehnologiei telecomunicatiilor, sunt cele care se preteaza la procesarea, transformarea, manipularea si difuzarea informatiei, cum este cazul activitatii desfasurate de analisti, programatori, webdesigneri, de persoanele a caror activitate presupune introducerea de date aferente contabilitatii primare ori comertul electronic, de manageri, traducatori, consultanti, consilieri, redactori, meditatori, designeri.

O alta abordare presupune impartirea in tele-munci off-line si on-line.

Telelucratorii on-line sunt conectati permanent la reteaua de lucru; de exemplu, raspund la apelurile telefonice redirectionate, munca lor este controlata mai mult de tehnologie si implica flexibilitate redusa in organizarea programului de lucru.
Telelucratorii off-line isi organizeaza munca mult mai simplu, lucreaza pe calculatorul personal si se conecteaza la reteaua angajatorului numai daca trebuie sa transfere si sa incarce fisiere sau sa-si verifice posta electronica etc.

Vorbim, practic, de activitati desfasurate intr-un loc denumit „birou virtual”⁸. Caracteristica permite amplasarea lui de regula la domiciliu, fiind absurd insa sa consideram salariatul ca tintuit de acesta ⁹.

Ideile ne amintesc de previziunile legate de „casa electronica” sau “familia electronica” – acestea avand cele mai multe sanse de supravietuire in sistemul capitalist pe care ni-l ofera viitorul¹⁰ .

Telemunca este reglementata atat pentru sectorul privat cat si cel public.

Astfel, semnificative sunt in Italia acordurile sindicale pentru adoptarea acestei forme de lucru, incheiate incepand cu anul 1994¹¹ , precum si legislatia din domeniul administratiei publice¹² .

Cum in legislatia romana a muncii nu exista nici o reglementare expresa referitoare la telemunca, vom apela la dreptul comun in materie - Codul muncii¹³ [art. 105 - art. 107], avand ca - reper¹⁴ - Acordul-cadru asupra telemuncii din 2002.

Pentru sectorul privat romanesc telemunca inca nu este foarte raspandita. Insa anumite surse media sunt optimiste. De exemplu, furnizorul de echipamente si solutii audio-video Avitech estimeaza o crestere a vanzarilor proprii de sisteme de videoconferinta cu 50% in 2008 ca urmare a lansarii in Romania a conceptului de "teleprezenta”. Oficialii companiei au precizat ca videoconferintele sunt folosite in special in mediul corporate, incat sunt sanse ca utilizarea telemuncii la domiciliu cu ajutorul acestor echipamente sa se dezvolte si in Romania¹⁵.

Demn de mentionat este si Sistemul Electronic de Informare si Mediere pentru Munca la Domiciliu, Valorificarea Produselor si Serviciilor din Gospodarie si Gasirea de Oportunitati de Afaceri in Zone Slab Dezvoltate Economic - un proiect de cercetare-dezvoltare inceput la 1 august 2006 si care se va finaliza la 1 septembrie 2008, cu finantare de la bugetul de stat. Proiectul urmareste crearea unui sistem informatic accesibil prin reteaua Internet, sistem care sa preia si sa publice atat oferta cat si cererea de produse si servicii disponibile in mica gospodarie, sa medieze intre cererea si oferta pe piata muncii la domiciliu, sa stimuleze initiativa prin prezentarea detaliata, on-line, a oportunitatilor de afaceri si a cailor de a ajunge la acestea, contribuind astfel la dezvoltarea regionala¹⁶.

Legat de aspectul dezvoltarii telemuncii, inclusiv la domiciliu, pentru populatia rurala in Romania, deosebit de semnificativ este recentul Acord de Asociere romano – italian pentru realizarea Proiectului „Noi oportunitati de angajare in mediul rural prin telemunca”. In expunerea de motive a Hotararii nr. 33/19.03.2008 prin care acesta s-a aprobat¹⁷ , se precizeaza ca proiectul se incadreaza in Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013.

Beneficiarul este Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Harghita. Obiectivul general il constituie realizarea unui model de dezvoltare si de utilizare a noilor tehnologii a informatiei si a comunicarii, pentru crearea de noi locuri de munca. Grupul tinta este format din tinerii din mediul rural cu varsta cuprinsa intre 18-35 ani. In cadrul proiectului se va realiza o cercetare de piata, pentru a identifica nevoile concrete ale tinerilor someri, precum si nevoile de forta de munca. Persoanele selectate vor fi cuprinse in cursuri de calificare sau de perfectionare (asistent gestiune, operator calculatoare electronice si retele, web-designer, operator call-center etc.). In momentul angajarii, se va stabili modalitatea de lucru: la domiciliu, in telecentru, pe teren sau mixt (acasa-birou, teren-birou, telecentru-birou), potrivit specificului firmei. De asemenea, beneficiarul proiectului propune ca pe perioada cursurilor, tinerii someri sa beneficieze de o subventie egala cu aproximativ salariul minim garantat in plata, pentru a evita abandonarea cursurilor.

Desi foarte utila si in administratia publica romaneasca, telemunca este inca franata de teama, de retineri sau lipsa de experienta ¹⁸. Totusi, anumite categorii de activitati specifice sistemului functiei publice, similare celor care am aratat ca sunt compatibile cu aceasta forma moderna de activitate, credem ca ar putea fi realizate cu succes prin telemunca la domiciliu. Un rol deosebit in acest sens l-ar avea Agentia Nationala a Functionarilor Publici, care, potrivit art. 2 alin. (2) lit. b) din Hotararea Guvernului nr. 1000/2006 privind organizarea si functionarea¹⁹ , exercita managementul functiei publice si al functionarilor publici.


__________

NOTE:
¹B. Vartolomei, Telemunca — o noua forma de organizare a muncii, in “Dreptul”, nr. 2/2008, p. 62.
²Din partea patronatului au participat Uniunea Europeana a Artizanilor si a Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Centrul European al Intreprinderilor cu Participare Publica si a Intreprinderilor de Interes Economic General iar din partea organizatiilor profesionale ale salariatilor a participat Confederatia Europeana a Sindicatelor.
A se vedea pentru detalii http://ec.europa.eu/employment_social/news /2002/jul/telework_fr.pdf
³O. Tinca, Preocupari pentru amplificarea dialogului social in Uniunea Europeana. Acordul-cadru asupra telemuncii, in „Revista de drept comercial" nr. 5/2003, p. 64.
⁴I. Gh. Rosca, M. Stoica, Noi forme de munca si activitati in societatea bazata pe informatie si cunoastere, p. 2, pe http://www.racai.ro/INFOSOC-Project/RoscaStoica_st_g05_new.pdf
⁵Ibidem, p. 2.
⁶A se vedea in acest sens si Gh. Gh. Ionescu, C.T. Man, Teleworking-ul si cultura organizationala, in “Tribuna economica” nr. 36/2000, p. 62-63.
⁷I. Gh. Rosca, M. Stoica, op. cit., p. 13.
⁸Ibidem, p. 2-5.
⁹Pentru detalii cu privire la acest aspect, a se vedea A. Cioriciu Stefanescu, Conditiile speciale privind incheierea contractului de munca la domiciliu – elemente de drept comparat, in Revista romana de dreptul muncii nr. 2/2008, p. 32–33.
¹⁰A se vedea in acest sens: A. Toffler, Previziuni. Premise, Bucuresti, Editura Antet, 1996, p. 83; Idem, Al treilea val, Bucuresti, Editura Antet, 1983, p. 262-280;
¹¹A se vedea F. del Giudice, F. Mariani, F. Izzo, Dirrito del lavoro, XXII - edizione, Editura Simeone, 2005, Napoli, p. 367.
¹²A se vedea A. Cioriciu Stefanescu, Forme de prestare a muncii la domiciliu, in Revista romana de dreptul muncii, nr. 3/2008, p. 79-82.
¹³Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
¹⁴A se vedea B. Vartolomei, op. cit., p. 63, p. 69.
¹⁵A se vedea http://www.dailybusiness.ro/stiri-it-c/videoconferintele-inteligente-cresc-piata-locala-cu-20-30--6615
¹⁶A se vedea http://webserv.ipa.ro/simvaps/
¹⁷Se poate vizualiza pe site-ul Consiliului Judetean Mures: http://www.cjmures.ro/Hotariri/Hot2008/hot033_2008.htm
¹⁸A se vedea in acest sens, R. Serban, Munca la distanta, in „Raporturi de munca”, nr. 4/2005, p. 63.
¹⁹Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 698 din 15.08.2006.