Acordul-cadru european privind telemunca S/2002/206.01.02, incheiat la Bruxelles in 2002 intre partenerii sociali[1] defineste telemunca in art. 2 alin. (1) ca fiind acea forma de organizare sau/si de realizare a muncii utilizand tehnologiile informatice in cadrul unui contract sau a unei relatii de munca, in care munca - ce ar putea fi realizata, in egala masura, in localurile angajatorului - este efectuata in afara acestora, in mod regulat. In continuare, in art. 2 alin. (2) din acelasi acord se precizeaza ca partea care presteaza munca intr-un astfel de contract poarta denumirea de telesalariat.
In Romania desi nu avem reglementari specifice pentru telemunca nimic nu se opune ca un astfel de contract individual de munca sa se poata incheia si se si incheie, de altfel, in practica. Partile pot negocia in mod liber cu respectarea prevederilor generale referitoare la contractul individual de munca si a art. 8 alin. 1 din Codul muncii
2 (respectiv, respectarea principiului bunei-credinte) si a art. 5 din Codul civil
3 (referitor la respectarea normelor legale, ordinii publice si bunelor moravuri). Nu este, desigur, o rezolvare cuprinzatoare in raport cu Acordul-cadru european asupra telemuncii
4.
Insa in temeiul art. 139 alin. (1) si (2) din Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana „dialogul intre partenerii sociali se poate concretiza in acorduri care pot fi puse in aplicare prin alte acorduri intervenite intre partenerii sociali din statele membre sau, la cererea partenerilor care le-au incheiat, prin decizii ale Consiliului.
Rezulta deci ca un acord colectiv incheiat la nivelul Uniunii Europene poate fi transpus in realitatea economica, sociala si juridica din statele membre si prin actiunea exclusiva a partenerilor sociali. Cum o parte a confederatiilor patronale si sindicale din Romania sunt membre ale organizatiilor de profil - patronale si sindicale - de la nivelul Uniunii Europene si in Romania sunt operante pentru partenerii sociali de la nivel national obligatiile incluse in acordurile colective de la nivelul Uniunii Europene. Or, in art. 12 din Acordu-cadru privind telemunca, se prevede expres ca partenerii sociali trebuie sa puna in lucru acest acord potrivit procedurilor si practicilor proprii confederatiilor patronale si sindicale din statele membre. Este ceea ce in mod firesc ar trebui sa faca si in tara noastra confederatiile patronale si sindicale; eventual printr-o anexa la contractul colectiv de munca unic la nivel national. Fireste, nimic nu se opune ca inainte de consacrarea conventionala, sau si ulterior acesteia, legiuitorul sa reglementeze el insusi elementele specifice contractului individual de munca avand ca obiect telemunca. S-ar raspunde, astfel, unor cerinte presante ale practicii social juridice
5.
In Romania telemunca a fost definita in literatura juridica ca „o forma de organizare si/sau de prestare a muncii in conditiile tehnologiilor moderne ale informatiei, pe baza uni contract sau a unei relatii de munca, in care munca se desfasoara – de regula – in afara intreprinderii”
6 sau ca „o forma de desfasurare a muncii relativ recenta, caracterizata prin faptul ca activitatea – comparabila cu cea realizata de catre un salariat la sediul angajatorului – se presteaza, cu regularitate, in afara acestui sediu, utilizandu-se tehnologiile informatice aflate in legatura cu reteaua informatica a angajatorului”
7.
Pentru sectorul privat romanesc telemunca inca nu este foarte raspandita. Insa anumite surse media sunt optimiste
8.
Exista insa un interes crescand in acest domeniu, acest lucru fiind evident atunci cand observam realitatea din jurul nostru, anume
9: cresterea numarului organizatiilor care utilizeaza tot mai multe aplicatii ale tehnologiilor informatice si de comunicare; cresterea spectaculoasa a nivelului de utilizare a retelei Internet, a calculatoarelor personale si a telefoniei mobile; existenta unei viziuni asupra Societatii Informationale si a unei strategii guvernamentale in acest sens; nivelul ridicat al colaborarilor si aprecierea de care se bucura sectorul romanesc al tehnologiei informatiilor in tarile dezvoltate.
In acest context consideram salutar Acordul de cooperare in domeniul tehnologiilor de informatii si de comunicatii pentru intensificarea dezvoltarii economice si sociale in Romania incheiat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei cu Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor semnat la Geneva in 2006. Luandu-se in considerare faptul ca tara noastra este hotarata sa utilizeze asemenea tehnologii in vederea construirii unei economii bazate pe cunoastere, s-a hotarat reducerea decalajului digital pentru populatia defavorizata din zonele rurale si a fost stabilit ca obiectiv strategic extinderea gamei de servicii folosite in aplicatiile publice printre care si telemunca
10.
Legat de aspectul dezvoltarii telemuncii pentru populatia rurala in Romania, deosebit de semnificativ este recentul Acord de Asociere romano – italian pentru realizarea Proiectului „Noi oportunitati de angajare in mediul rural prin telemunca”
11.
In expunerea de motive a Hotararii nr. 33 din 19 martie 2008 prin care acesta s-a aprobat
12, este precizat ca proiectul se incadreaza in Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013. Beneficiarul este Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Harghita. Obiectivul general il constituie realizarea unui model de dezvoltare si de utilizare a noilor tehnologii a informatiei si a comunicarii, pentru crearea de noi locuri de munca.
Grupul tinta este format din tinerii din mediul rural cu varsta cuprinsa intre 18-35 ani. Persoanele selectate sunt cuprinse in cursuri de calificare sau de perfectionare (asistent gestiune, operator calculatoare electronice si retele, web-designer, operator call-center etc.). In momentul angajarii, se stabileste modalitatea de lucru: la domiciliu, in telecentru, pe teren sau mixt (acasa-birou, teren-birou, telecentru-birou), potrivit specificului firmei. De asemenea, beneficiarul proiectului a propus ca pe perioada cursurilor, tinerii someri sa beneficieze de o subventie egala cu aproximativ salariul minim garantat in plata, pentru a evita abandonarea cursurilor.
Desi foarte utila si in administratia publica romaneasca, telemunca este inca franata de teama, de retineri sau lipsa de experienta
13. Totusi, anumite categorii de activitati specifice sistemului functiei publice care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici
14, implica exercitarea prerogativelor de putere publica, credem ca ar putea fi realizate cu succes prin telemunca la domiciliu
15.
Un rol important pentru dezvoltarea telemuncii in Romania il are Asociatia Romana pentru Telelucru si Teleactivitati. Daca cele mai importante astfel de asociatii se bazeaza pe mari companii din domeniu, fie ele ofertante de servicii Internet sau cu activitate in domeniul electronicii sau informaticii, Asociatia Romana pentru Telelucru si Teleactivitati atrage in randurile sale in primul rand persoane fizice - specialisti din diverse domenii - care actioneaza individual in domeniul telelucrului si teleactivitatilor, si firme foarte mici - microcompanii - majoritatea aflate la inceput de drum. Ea are ca obiective imbunatatirea legislatiei in domeniul telelucrului si a teleactivitatilor in Romania, crearea unei atitudini favorabile telelucrului si teleactivitatilor atat in randul agentilor economici cat si a consumatorilor din Romania; obtinerea si diseminarea de informatii si instrumente necesare telelucrului si teleactivitatilor; promovarea activitatilor desfasurate de membrii Asociatiei
16.
(A se vedea, pentru detalii cu privire la telemunca, A. Cioriciu Stefanescu, Forme de prestare a muncii la domiciliu – elemente de drept comparat, in „Revista romana de dreptul muncii” nr. 3/2008, p. 67-87)
____
NOTE:
1A se vedea pentru detalii http://ec.europa.eu/employment_social/news /2002/jul/telework_fr.pdf
2Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
3Promulgat prin Decretul din 4.11.1864, publicat in Buletinul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 271 din 04.12.1864, modificat si completat ulterior.
4B. Vartolomei, Telemunca — o noua forma de organizare a muncii, in “Dreptul”, nr. 2/2008, p. 68-69.
5Ibidem.
6A. Popescu, Dreptul international al muncii, Editura C. H. Beck, Editia a II-a, Bucuresti, 2008, p. 403.
7I. T. Stefanescu, Tratat de dreptul muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007, p. 265.
8A se vedea http://www.dailybusiness.ro/stiri-it-c/videoconferintele-inteligente-cresc-piata-locala-cu-20-30--6615
9C. Man, Teleworking: Telelucru, teleactivitati sau munca la distanta, Editura Grafnet, Oradea, 2007, p. 167.
10A se vedea http://www.mcti.ro/f ileadmin/uploads/regulamente_relatii_internationale/
Acord_tehnic_ITU__ro mana.doc
11A se vedea http://www.zi-de-zi.ro/detaliiarticol/article/23d68207a5/29187/
category.html?tx_ttn ews%5Bswords%5D=telemunca&tx_ttnews%5Bsubmi t%5D=Cauta
12Se poate vizualiza pe site-ul Consiliului Judetean Mures: http://www.cjmures.ro/Hota riri/Hot2008/hot033_2008.htm#exp
13A se vedea in acest sens, R. Serban, Munca la distanta, in „Raporturi de munca”, nr. 4/2005, p. 63.
14Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29.05.2007, modificata si completata ulterior.
15Pentru detalii a se vedea, A. Cioriciu Stefanescu, Forme de prestare a muncii la domiciliu – elemente de drept comparat, in „Revista romana de dreptul muncii nr. 3/2008, p. 79
16Pentru detalii a se vedea http://www.teleorg.org/ro/index.htm
Comentarii articol (0)