Dusuri reci

Din aprilie 2005, odata cu liberalizarea contului de capital, numerosi investitori straini ar putea decide sa-si plaseze banii in Romania pentru a beneficia de dobanzile mai mari comparativ cu cele practicate pe plan international. In mod concret, in Romania ar putea intra mai multe fonduri straine pe inca trei cai ce urmeaza sa fie liberalizate: depozite in banci ale nerezidentilor, accesul la titlurile de stat si la instrumentele monetare. Daca pana recent intrarile mari de capital strain erau privite ca un semn bun pentru economie, de la momentul liberalizarii contului de capital, analistii si economistii sustin ca ne putem confrunta cu "dilemele succesului".

Tarile din Asia si America Latina au experimentat aceste dileme pe pielea lor, cand, dupa intrari masive de capitaluri, a venit momentul in care miliarde de dolari au iesit dintr-o data din tara, luand cu ele si sume suplimentare de bani provenind din dobanzi. Fondurile speculative au gasit deja cai pentru a intra in Romania Oficiali ai Bancii Nationale au declarat recent ca nu este exclus ca, pana la sfarsitul anului, banii introdusi in tara in scopuri speculative sa ajunga la aproximativ 1 miliard de euro - sume care pot oricand sa iasa din tara insotite de dobanzi sau profituri superioare celor din tarile europene.

Desi canalele care permit speculatorilor sa introduca si sa scoata din Romania sume importante intr-o clipita n-au fost inca liberalizate, speculatorii s-au dovedit destul de inventivi in a gasi portite prin care sa introduca fonduri pe piata romaneasca. "Investitorii speculativi isi pot infiinta firme in Romania, iar firmele autohtone au dreptul sa-si deschida conturi la banci si sa investeasca pe piata primara a titlurilor de stat. Este vorba de asa-zisele "firme cu destinatie speciala", care sunt alimentate de companiile "mama" din strainatate si apoi repatriaza profiturile. Exista mai multe cai prin care banii pot intra in Romania: fie este vorba de "credite" acordate de firmele "mama", caz in care banii investiti si profitul realizat pot fi scoase din Romania sub forma ratelor platite la credite, fie este vorba de investitii, caz in care banii sunt repatriati sub forma de dividende", ne-a declarat Radu Craciun, analist la ABN AMRO.

Profesorul de economie Daniel Daianu sustine ca, pana acum, banii speculativi au intrat in tara fie prin intermediul acestor "firme cu destinatie speciala", fie direct prin investitii in imobile si terenuri. "Intrarile mari de fonduri se vad si in evolutia Bursei, care a crescut cu 60 la suta de la inceputul anului, mai mult decat cresterea prevazuta initial - de 40 la suta. Banii pot intra in Romania prin intermediul fondurilor de investitii autohtone, care investesc in titluri de stat si actiuni si apoi repatriaza profiturile. O alta varianta este cea a investitiilor in imobile si terenuri, caz in care se mizeaza pe cresterea preturilor in perspectiva lui 2007. In Romania, fata de celelalte tari din Europa Centrala si de Est, preturile sunt mult mai mici", ne-a explicat Daianu.

Bariere in calea intrarii banilor speculativi Analistii sunt de parere ca intrarile de fonduri speculative pot fi limitate atat prin mijloace administrative - stabilirea de reguli, comisioane, cat si prin mijloace neadministrative, care taie din apetitul speculatorilor pentru profit. "Liberalizarea pietei valutare a avut consecinte pentru speculatori. Evolutia din ultimele zile a cursului de schimb a transmis un mesaj: piata e mai putin predictibila. Deci daca un spectator baga bani in Romania, nu stie la ce curs ii va repatria", explica Radu Craciun. Profesorul de economie Daniel Daianu sustine ca lasarea libera a cursului de catre BNR se va traduce prin aprecierea leului, care pana la urma inseamna un potential mai mic de castig pentru speculatori. "Intr-un caz ipotetic, scaderea cursului de la 41.000 lei/euro la 35.000 lei/euro insemna un castig de 6.000 lei/euro. Or, in conditiile in care cursul se stabilizeaza la 39.000 lei/euro inaintea liberalizarii contului de capital, castigul pana la 35.000 este mult mai mic - de doar 4.000", a exemplificat Daianu.