Telemunca si criza economica

In prezent, telemunca este, pe multiple planuri, indisolubil legata de dezvoltarea economica, sociala si politica. Progresul telemuncii este sustinut de dezvoltarea pietei si a unor politici economice corecte, dar totodata el contribuie la rezolvarea unor probleme economice si politice. Ea nu trebuie privita ca un panaceu universal, ca un tratament pentru toate problemele. Daca factorii de decizie, politici si economici, iau hotarari corecte, bazate pe informatii pertinente si beneficiind de modele adecvate, telemunca va contribui la prosperitate, crestere economica, crearea de noi locuri de munca, implinirea profesionala si la o mai buna coordonare a stilului de munca cu cel de viata. Telemunca, reprezinta o cale prin care pot fi realizate o crestere si o competitivitate sustenabila si, totodata, o utilizare optima a fortei de munca².

Avantajul care rezulta din inlocuirea transportului cu telecomunicatiile este incontestabil – utilizarea eficienta a timpului economisit pentru odihna sau alte activitati (tinand cont ca acesta poate ajunge chiar la 2 sau 3 ore pe zi) - , eliminarea costului acestui transport si a stresului inerent, a costului spatiului pentru birouri si a utilitatilor (aparate de climatizare, curatenie etc.), armonizarea vietii profesionale cu viata de familie, reducerea aglomeratiei urbane si a traficului si implicit a poluarii. Pe masura ce ecologii reusesc sa oblige firmele sa plateasca pentru poluarea pe care o produc, se intensifica stimulentele pentru a trece la activitati cat mai putin poluante, asadar de la locuri de munca centralizate, de dimensiuni mari, la unitati mai mici ori, si mai bine, la domiciliu3.

Prin munca la domiciliu se extinde posibilitatea cumulului de functii – timpul economisit fiind utilizat pentru o alta munca. Persoanele cu dizabilitati si cele care au in ingrijire copii ori persoane adulte fac fata mult mai bine atat responsabilitatilor profesionale cat si celor familiale. Mai ales parintii care au in ingrijire copii, ar putea sa nu mai fie nevoiti sa se retraga o perioada din activitate – aspect negativ atat pentru ei cat si pentru angajatori. Aceste persoane pot sa aiba astfel o viata profesionala activa si sa presteze o munca utila, fiind astfel „recuperate" pentru societate.

Daca in prezent telemunca este privita mai mult ca un mod de „a lucra acasa in loc de a face naveta la serviciu”, in viitor ea va fi perceputa din ce in ce mai mult ca o modalitate de a deschide noi cai de crestere a competitivitatii, de a furniza noi locuri de munca si de a imbunatati calitatea vietii si a muncii. De aceea, multi salariati vor insista tot mai mult ca optiunea de a muncii la domiciliu sa fie considerata un drept pentru toate acele activitati compatibile cu aceasta. Deja politica de personal a unor firme este de a-si mentine salariatii buni prin alternativa muncii la domiciliu. De asemenea, in masura in care se va socoti ca aceasta reamplasare a muncii va consolida viata de familie – tendinta actuala majora - , vor apare si sustineri puternice din partea unor persoane influente cu convingeri politice, religioase si culturale⁴.

Munca la domiciliu a unei fractiuni destul de mari a populatiei inseamna si o mai mare stabilitate a colectivitatii. Schimbarea locului de munca determina de multe ori schimbarea intregii vieti si un stres inerent. De ce sa mai existe o astfel de problema?! O slujba la propriul domiciliu in favoarea unui angajator din alta localitate sau alta tara nu ar mai antrena astfel separarea de familie ori mutarea celorlalti membrii de familie care se poate sa nu fie avantajati – mai ales copiii. De asemenea, angajatorii care opteaza pentru munca la domiciliu nu mai au problema asigurarii locuintelor de serviciu sau al costului direct sau indirect suportat pentru acestea. Pe de alta parte telemunca poate oferi sanse sporite celor care nu-si gasesc un loc de munca in apropierea localitatilor in care isi au domiciliul, dar si celor care avand un loc de munca, doresc sa lucreze pentru o alta firma, care ofera un salariu mai bun. Astfel, telelucrul ofera o mobilitate sporita, eliminand barierele geografice care limiteaza accesul pe piata muncii; activitatile bine platite in orase mari, dezvoltate economic, amplasate la mare distanta se pot realiza si de la locuinta telesalariatilor aflat in orasele mai putin avantajate, care la randul lor ar progresa.

Iata deci avantaje care pot fi avute in vedere mai ales in contextul crizei economice.

Mai curand decat un univers de relatii umane indirecte, cu un ecran electronic plasat intre individ si restul umanitatii, putem postula o lume impartita in doua categorii de relatii umane – una reala, cealalta abstracta – fiecare cu regulile si rosturile ei⁵. Departe de ideea izolarii de societate; numai cine doreste se izoleaza. Pe de alta parte, se stie ca unele realizari deosebite – literare, muzicale, stiintifice etc. - au presupus izolarea voluntara de societate pentru anumite perioade de timp tocmai pentru cresterea randamentului muncii. O imagine foarte promitatoare si de viitor este aceea in care telelucratorii muncesc chiar intr-o casa de vacanta, departe de problemele vietii de la oras (si de problemele transferului rezultatelor muncii lor), pornindu-se de la premisa ca fiecare isi poate alege singur stilul de viata si munca⁶.

(A se vedea, pentru detalii cu privire la telemunca, A. Cioriciu Stefanescu, Forme de prestare a muncii la domiciliu – elemente de drept comparat, in „Revista romana de dreptul muncii” nr. 3/2008, p. 67-87)


_____