Importanta muncii la domiciliu

Daca factorii de decizie, politici si economici, iau hotarari corecte, bazate pe informatii pertinente si beneficiind de modele adecvate, munca la domiciliu contribuie la prosperitate, crestere economica, crearea de noi locuri de munca, implinire profesionala si la o mai buna coordonare a stilului de munca cu cel de viata.

Prin munca la domiciliu se extinde posibilitatea cumulului de functii – timpul economisit fiind utilizat pentru o alta munca.

Persoanele cu dizabilitati si cele care au in ingrijire copii ori persoane adulte vor face fata mult mai bine atat responsabilitatilor profesionale cat si celor familiale. Mai ales parintii care au in ingrijire copii, ar putea sa nu mai fie nevoiti sa se retraga o perioada din activitate – aspect negativ atat pentru ei cat si pentru angajatori. De aceea, multi salariati vor insista tot mai mult ca optiunea de a muncii la domiciliu sa fie considerata un drept pentru toate acele activitati compatibile cu aceasta. Deja politica de personal a unor firme este de a-si mentine salariatii buni prin alternativa muncii la domiciliu. De asemenea, in masura in care se va socoti ca aceasta reamplasare a muncii va consolida viata de familie – tendinta actuala majora - , vor apare si sustineri puternice din partea unor persoane influente cu convingeri politice, religioase si culturale¹.

Munca la domiciliu a unei fractiuni destul de mari a populatiei inseamna si o mai mare stabilitate a colectivitatii. Schimbarea locului de munca determina de multe ori schimbarea intregii vieti si un stres inerent. De ce sa mai existe o astfel de problema? O slujba la propriul domiciliu in favoarea unui angajator din alta localitate sau alta tara nu ar mai antrena astfel separarea de familie ori mutarea celorlalti membrii de familie care se poate sa nu fie avantajati – mai ales copiii. De asemenea, angajatorii care opteaza pentru munca la domiciliu nu mai au problema asigurarii locuintelor de serviciu sau al costului direct sau indirect suportat pentru acestea, ori castiga prin faptul ca dobandesc mai mult spatiu lucrativ la sediu sau locatiile al caror proprietar este, ori dupa caz ca nu mai inchiriaza birouri, alte spatii. Activitatile bine platite in orase mari, dezvoltate economic se pot realiza si din orasele mai putin avantajate, care la randul lor ar progresa. Programul flexibil de munca si concentrarea pe rezultat ne fac mai eficienti atat pe noi cat si pe angajatori. Desigur, avandu-se in vedere aceste aspecte legate de organizarea libera a muncii si a programului, specialistii recomanda persoane echilibrate psihologic si sociologic, cu o buna autodisciplina si motivatie, precum si care stiu sa compenseze comunicarea obisnuita de la serviciu prin alte metode - proprii sau oferite de angajator.

De asemenea, forma moderna a muncii la domiciliu denumita telemunca, inteleasa ca un mod de a lucra oriunde si cum este mai bine pentru toate partile implicate, utilizand tehnologiile informatice, reprezinta o cale prin care pot fi realizate o crestere si o competitivitate sustenabila si, totodata, o utilizare optima a fortei de munca².

Mentionam avantajul care rezulta din inlocuirea transportului cu telecomunicatiile: utilizarea eficienta a timpului economisit pentru odihna sau alte activitati (tinand cont ca acesta poate ajunge chiar la 2 sau 3 ore pe zi), eliminarea costului acestui transport si a stresului inerent, a costului spatiului pentru birouri si a utilitatilor (aparate de climatizare, curatenie etc.), armonizarea vietii profesionale cu viata de familie, reducerea aglomeratiei urbane si a traficului si, implicit, a poluarii. Pe masura ce ecologii reusesc sa oblige firmele sa plateasca pentru poluarea pe care o produc, se intensifica stimulentele pentru a trece la activitati cat mai putin poluante, asadar de la locuri de munca centralizate, de dimensiuni mari, la unitati mai mici ori, si mai bine, la domiciliu³.

De asemenea, telemunca ofera o mobilitate sporita, eliminand barierele geografice care limiteaza accesul pe piata muncii.

Mai curand decat un univers de relatii umane indirecte, cu un ecran electronic plasat intre individ si restul umanitatii, putem postula o lume impartita in doua categorii de relatii umane – una reala, cealalta abstracta – fiecare cu regulile si rosturile ei⁴. Departe de ideea izolarii de societate; numai cine doreste se izoleaza. Pe de alta parte, se stie ca unele realizari deosebite – literare, muzicale, stiintifice etc. - au presupus izolarea voluntara de societate pentru anumite perioade de timp tocmai pentru cresterea randamentului muncii. O imagine⁵ foarte promitatoare si de viitor este aceea in care telelucratorii muncesc chiar intr-o casa de vacanta, departe de problemele vietii de la oras (si de problemele transferului rezultatelor muncii lor), pornindu-se de la premisa ca fiecare isi poate alege singur stilul de viata si munca.

Exista firme in lume care functioneaza eficient exclusiv prin intermediul unei retele de calculatoare.

__

¹Alvin Toffler, Al treilea val, Bucuresti, Editura Antet, 1983, p. 275.
²Doru Alexandru Plesea, Telemunca - o solutie de integrare pe piata europeana a fortei de munca, pe http://www.spiruharet.ro/ei/SectiuneaB/Plesea%20Doru%20Alexandru.pdf
³Alvin Toffler, Al treilea val, op.cit., p. 273.
⁴Ibidem, p. 278.
⁵Ion Gheorghe Rosca, Marian Stoica, Noi forme de munca si activitati in societatea bazata pe informatie si cunoastere, pe http://www.racai.ro/INFOSOC-Project/RoscaStoica_st_g05_new.pdf