Curtea de la Haga solutioneaza favorabil Romaniei, procesul cu Ucraina

Curtea a fost de acord, in mare parte, cu solutia de delimitare propusa de Romania, respectand arcul de cerc de 12 mile marine de mare teritoriala pe care Insula Serpilor le are deja, si nerecunoscand,  totodata, calitatea de tarm, pretinsa de Ucraina.

In acest sens, Curtea a stabilit ca punctele de baza pentru trasarea liniei de delimitare sunt digul Sulina si Peninsula Sahalin, pozitia Insulei Serpilor nefiind importanta.

Zona disputata de cele doua tari are o suprafata de peste 12.000 km², iar diferendul dintre Romania si Ucraina viza traseul pe care il va urma linia de delimitare in aceasta zona.

Aproape 80% din teritoriul disputat revine Romaniei

Hotararea CIJ recunoaste jurisdictia suverana si drepturile suverane ale Romaniei, in principal de exploatare a resurselor,  pentru o suprafata de 9700 km² de platou continental si zona economica exclusiva, adica 79,3 % din zona de peste 12000 km² aflata in disputa cu Ucraina si pentru aproximativ 70% din resursele de hidrocarburi estimate a fi prezente in zona  (foto: Pretentiile partilor si delimitarea finala, stabilita de CIJ - sursa: Ministerul Afacerilor Externe).

Din momentul pronuntarii hotararii, in conformitate cu prevederile Cartei ONU, hotararea CIJ este obligatorie, definitiva (nu poate fi contestata sau atacata cu apel sau recurs) si executorie imediat, partile trebuind sa se conformeze exact si prompt.

Hotararea pune punct final unei dispute bilaterale complexe care dureaza de 42 de ani si care nu a putut fi rezolvata prin niciun alt mijloc.

Romania si Ucraina au cerut CIJ stabilirea unei linii, definita prin coordonate geografice, pentru delimitarea platoului continental si zonelor economice exclusive ale celor doua state. In astfel de cazuri nu este necesar niciun fel de acord al partilor, ratificare, aprobare sau interpretare pentru punerea in aplicare a Hotararii.

Pozitia Romaniei

In cererea inaintata CIJ, Romania a aratat ca la 2 iunie 1997 a semnat impreuna cu Ucraina un Tratat privind relatiile de cooperare si buna vecinatate, precum si un Acord Aditional, prin care cele doua state s-au angajat sa ajunga la un acord cu privire la aspectele sus-mentionate. Ambele documente au intrat in vigoare la 22 octombrie 1997. Romania a argumentat in fata Curtii ca negocierile purtate incepand cu anul 1998 nu au dus la niciun rezultat.

Ca baza pentru jurisdictia Curtii, Romania a invocat articolul 4 (h) al Acordului Aditional, care prevede printre altele ca diferendul va fi adus in fata Curtii Internationale de Justitie la solicitarea oricareia dintre parti daca nu va fi solutionat prin negocieri intr-un interval de timp rezonabil, dar in nu mai putin de 2 ani de la initierea negocierilor.

Solutia propusa de Romania pentru delimitare consta intr-o linie care porneste de la ultimul punct al frontierei maritime dintre cele doua state urmand arcul de cerc de 12 mile marine din jurul Insulei Serpilor pana la un punct aflat la est de aceasta formatiune maritima, apoi pe linia de echidistanta intre coastele relevante adiacente ale celor doua state pana la punctul unde linia de echidistanta se transforma intr-o linie mediana intre coastele relevante opuse ale Romaniei si Ucrainei, apoi spre sud pe aceasta linie mediana.

In pledoariile scrise, partile au adoptat pozitii divergente privind, printre altele, punctul de plecare in stabilirea delimitarii maritime precum si cu privire la metodologia care sa fie utilizata de catre CIJ in trasarea liniei de delimitare.

Pozitia Ucrainei

Pozitia Ucrainei s-a axat in principal pe valorizarea lungimii mai mari din punct de vedere geografic a coastelor sale, dar care nu sunt, conform argumentatiei partii romane,  in totalitate relevante pentru delimitarea maritima in acest caz. Astfel, Ucraina a argumentat o delimitare in principal intre coasta meridionala de numai 300 de metri a Insulei Serpilor pentru trasarea in prima faza a delimitarii a liniei sale provizorii de echidistanta. Aceasta ar urma, potrivit viziunii sale, sa fie ajustata prin translatare catre coasta romana pentru a tine cont de o asa-numita „disparitate marcata”, in favoarea sa, a raportului lungimii coastelor celor doua state.

____

Pretentiile Romaniei si Ucrainei si delimitarea finala,
stabilita de Curtea Internationala de Justitie (Sursa: MAE)