Curtea de la Haga se va pronunta in procesul dintre Romania si Ucraina, pe 3 februarie

Procedurile in fata Curtii, care au avut ca obiect solutionarea problemei delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra, au fost initiate la data de 16 septembrie 2004, in urma sesizarii acestei instante internationale de catre Romania.

In cererea inaintata CIJ, Romania a aratat ca, la 2 iunie 1997,  a semnat, impreuna cu Ucraina,  un Tratat privind relatiile de cooperare si buna vecinatate, precum si un Acord Aditional, prin care cele doua state s-au angajat sa ajunga la o intelegere cu privire la delimitarea maritima.

Ambele documente au intrat in vigoare la 22 octombrie 1997. Romania a argumentat ca negocierile purtate incepand cu anul 1998 nu au dus la niciun rezultat.

Ca baza pentru jurisdictia Curtii, Romania a invocat articolul 4 (h) al Acordului Aditional, care prevede, printre altele,  ca diferendul va fi adus in fata Curtii Internationale de Justitie,  la solicitarea oricareia dintre parti,  daca nu va fi solutionat prin negocieri intr-un interval de timp rezonabil, dar in nu mai putin de 2 ani de la initierea negocierilor.

In pledoariile scrise, partile au adoptat pozitii divergente privind, printre altele, punctul de plecare in stabilirea delimitarii maritime care urmeaza sa fie decisa de catre Curte, precum si cu privire la metodologia care sa fie utilizata de catre CIJ in trasarea liniei de delimitare.