Ministerul Public se opune regimului sanctionator mai putin sever cu majoritatea infractiunilor prevazute in proiectul noului Cod penal, se arata intr-un comunicat al Ministerului Public.
”In contextul unei criminalitati in crestere si al deteriorarii conditiilor economice, o asemenea politica penala nu ridica riscul de a transmite un semnal gresit organelor judiciare sau persoanelor predispuse sa savarseasca infractiuni”, considera reprezentantii Ministerului Public.
De asemenea, potrivit Ministerului Public,
proiectul noului Cod penal preia doar o parte dintre infractiunile reglementate de Legea nr. 78/2000 privind sanctionarea faptelor de coruptie, Legea nr. 161/2003 privind criminalitatea informatica si Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, fara a include definitiile corespunzatoare ale unor termeni specifici (date informatice, instrument de plata electronica), ceea ce va ingreuna activitatea practicienilor, nevoiti sa actioneze cu doua acte normative pentru acelasi domeniu al ilicitului penal.
Minsiterul Public recomanda, astfel, mentinerea legilor speciale pentru combaterea unor fenomene infractionale specializate, caracterizate printr-o evolutie permanenta a modalitatilor si mijloacelor de savarsire a faptelor si prin perfectionarea continua a cadrului normativ international.
In acelasi comunicat se arata ca „prin coborarea limitelor minime de pedeapsa se poate ajunge la situatia ca sanctiunile aplicate sa nu mai aiba caracter descurajator, in conditiile unei tendinte evidente in practica de a aplica pedeapsa minima prevazuta de lege pentru infractiunile de coruptie.”
Alte recomandari formulate de Ministerul Public se refera la:
-reformularea notiunii de „functionar”, pentru a evita interpretari diferite ale conceptului in practica.
-incriminarea infractiunii de incest, cu argumentul ca libertatea sexuala trebuie sa cunoasca limitari daca aceasta pune in pericol sanatatea speciei sau bazele morale ale familiei si societatii, in general. Pe de alta parte, jurisprudenta dovedeste comiterea unor asemenea fapte in mod frecvent, lucru acceptat implicit de legiuitor atunci cand a incriminat violul asupra unui minor, ruda directa, iar consimtamantul, fie intre majori, fie intre minori, nu este de natura sa justifice comiterea faptei.
-restrangerea categoriilor de infractiuni pentru care este prevazuta conditia plangerii prealabile pentru punerea in miscare a actiunii penale.
-prevederea unor criterii obiective, legate de pericolul generic al faptelor pentru institutiile renuntarii la aplicarea pedepsei si a amanarii aplicarii pedepsei, de natura sa excluda anumite infractiuni. Cu privire la aceleasi institutii s-a propus instituirea unor conditii mai severe in ceea ce priveste intervalul de timp in care faptuitorul nu a mai beneficiat anterior de aplicarea lor.
-eliminarea circumstantelor atenuante judiciare, astfel incat coborarea pedepsei sub minimul prevazut de lege sa intervina doar in situatii exceptionale, limitative si, ca atare, expres prevazute de lege si pentru a demonstra consecventa cu solutia similara adoptata cu privire la circumstantele agravante.
-introducerea ca circumstanta agravanta a savarsirii faptei pentru motive legate de rasa, nationalitatea, originea etnica, limba, religia, sexul, opinia, cetatenia, apartenenta politica, averea sau originea sociala ale unei persoane, sau pentru alte imprejurari de acelasi fel, considerate de faptuitor drept cauze ale inferioritatii unei persoane.
_______
Observatiile formulate de Ministerul Public pot fi consultate integral, aici.
Comentarii articol (0)