Persoanele juridice vor raspunde penal

Raspunderea penala a persoanei juridice nu va exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la savârsirea aceleiasi infractiuni.

Pentru prima data în legislatia româneasca este consacrata institutia raspunderii penale a persoanei juridice.

Reglementarea este legitimata de realitatile sociale si economice, având în vedere ca s-au înregistrat situatii în care persoanele juridice au fost create si utilizate de persoane fizice ca instrumente sau drept acoperire pentru a savârsi infractiuni.

În acelasi timp, noile reglementari raspund angajamentelor asumate de România în procesul de aderare. Rapoartele periodice ale Comisiei Europene pentru anii 2001-2002 si cel de-al doilea Protocol la Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene recomanda României introducerea institutiei raspunderii penale a persoanei juridice în legislatia nationala.

Cât priveste sfera infractiunilor care pot fi comise de o persoana juridica, noile reglementari opteaza pentru ‚‚sistemul clauzei generale’’. Aceasta presupune ca persoana juridica poate comite în principiu, în calitate de autor, instigator sau complice, orice infractiune, indiferent de natura acesteia, urmând a se constata în fiecare caz concret daca sunt sau nu întrunite conditiile pentru angajarea raspunderii sale penale. Noua reglementare conditioneaza angajarea raspunderii penale a persoanei juridice de savârsirea infractiunii în realizarea obiectului de activitate a persoanei juridice sau în interesul ori în numele acesteia, fara ca raspunderea penala a persoanei juridice sa excluda raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, în orice mod, la savârsirea aceleiasi infractiuni.

Noile reglementari stabilesc sistemul de pedepse aplicabile persoanei juridice. Alaturi de pedeapsa principala a amenzii, cuprinsa între 2.500 si 2 milioane de lei RON, se vor institui pedepse complementare:

• dizolvarea persoanei juridice • suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o perioada de la un an la trei ani • interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o perioada de la un an la cinci ani • interzicerea accesului la unele surse de finantare pe o durata de la un an la cinci ani • afisarea hotarârii de condamnare sau difuzarea ei în Monitorul Oficial, prin presa sau mijloace de comunicare audiovizuala • obligarea la publicitate negativa pe o durata de la trei la sase luni

Pentru respectarea drepturilor constitutionale referitoare la libertatea de asociere si libertatea presei, modificarile Codui Penal preved ca dizolvarea si suspendarea activitatii nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, cultelor religioase sau organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale.

De asemenea, pedepsele privind dizolvarea si suspendarea activitatii nu pot fi aplicate persoanelor juridice care îsi exercita activitatea în domeniul presei sau al audiovizualului.

Noul Cod Penal aduce completari si modificari si în ceea ce priveste confiscarea speciala ca masura de siguranta.

În acest sens, s-a stabilit ca masura confiscarii speciale sa poata fi luata nu numai asupra bunurilor produse prin savârsirea infractiunii ci si asupra bunurilor care au dobândit un alt regim prin infractiune. În acest mod se urmareste solutionarea problemei cu privire la temeiul juridic a confiscarii speciale a bunurilor care au facut obiectul contrabandei.

Proiectul propune si modificari substantiale în ceea ce priveste regulile generale de executare a pedepselor privative de libertate prin instituirea a patru regimuri de executare (maxima siguranta, închis, semideschis si deschis). Se acorda astfel posibilitatea condamnatului de a trece dintr-un regim de executare în altul în functie de conduita sa. În noua conceptie, s-a renuntat la caracterul vadit represiv al regimului de executare a pedepsei, care în prezent se bazeaza pe obligatia condamnatului de a munci, fiind accentuata latura educativa a executarii pedepsei, întemeiata pe posibilitatea condamnatului de a presta, numai cu acordul sau, o activitate utila.

Având în vedere Directivele europene de aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor, fara deosebire de origine rasiala ori etnica, si angajamentele asumate de România în acest sens, proiectul de modificare a Codului penal propune masuri de descurajare împotriva comportamentelor discriminatorii.

În acest sens, se propune introducerea unei noi circumstante agravante legale, prin care oricarei infractiuni sa i se imprime un caracter mai grav în cazul în care savârsirea acesteia a avut drept mobil temeiuri de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, vârsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.

Proiectul de modificare a Codului penal propune o noua abordare a conditiilor de acordare a suspendarii executarii pedepsei, în vederea asigurarii unei mai bune individualizari a modului de executare a acesteia si cresterii sanselor de recuperare sociala a persoanelor condamnate. Astfel, suspendarea conditionata sau sub supraveghere a executarii pedepsei nu mai este conditionata de natura infractiunii savârsite si nici de limita maxima a pedepsei prevazute de lege pentru acea infractiune ci, la acordarea acesteia, vor fi avute în vedere gravitatea faptei în functie de împrejurarile concrete în care a fost comisa, reflectata în pedeapsa aplicata de instanta de judecata si conduita infractorului.

Modificari importante ale Codului Penal s-au adus si în privinta infractiunilor care, prin continutul lor constitutiv, ar putea reprezenta o ingerinta a statului în exercitarea libertatii de exprimare.

Dezincriminarea insultei si calomniei si a altor infractiuni care aduc atingere libertatii de exprimare.

În partea speciala a Codului penal, s-a procedat la o evaluare a infractiunilor care, prin continutul lor constitutiv, ar putea reprezenta o ingerinta a statului în exercitarea libertatii de exprimare, pentru a stabili daca modul de reglementare si scopul urmarit sunt considerate legitime din perspectiva Conventiei Europene a Drepturilor Omului si jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Au fost avute în vedere, din categoria infractiunilor contra sigurantei statului, actiunile împotriva ordinii constitutionale prevazuta în articolul 166¹ si comunicarea de informatii false prevazuta în articolul 168¹, infractiunile contra demnitatii, respectiv insulta prevazuta în articolul 205 si calomnia prevazuta în articolul 206, precum si, din categoria infractiunilor contra autoritatii, defaimarea tarii si a natiunii prevazuta în articolul 236¹.

În legatura cu infractiunea de actiuni împotriva ordinii constitutionale prevazuta în articolul 166¹, proiectul propune abrogarea alineatelor 1 - 3. Astfel, în noul Cod Penal se va mentine incriminarea doar pentru fapta savârsita prin violenta. Astfel, potrivit noilor reglementari, întreprinderea oricarei actiuni pentru schimbarea prin violenta a ordinii constitutionale sau a caracterului national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului român se pedepseste cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Instigarea publicului la savârsirea faptelor mentionate mai sus se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Cu privire la infractiunea de comunicare de informatii false prevazuta în articolul 168¹, se observa ca textul legal utilizeaza expresii ambigue gen fapta ‚‚de natura sa aduca atingere’’ si ‚‚relatiile internationale ale României”. Proiectul propune abrogarea articolului 168¹.

În ceea ce priveste infractiunea de propaganda în favoarea statului totalitar prevazuta în articolul 166, pentru a da efect dispozitiilor constitutionale din articolul 40 alineatul 2, continutul constitutiv a fost modificat în sensul ca propaganda trebuie îndreptata împotriva pluralismului politic sau a principiilor statului de drept iar aceasta activitate, ca sa justifice sanctiunea penala, trebuie sa creeze un pericol real de instaurare a statului totalitar.

În materia infractiunilor contra demnitatii, proiectul propune dezincriminarea infractiunilor de insulta prevazuta în articolul 205 si calomnie prevazuta în articolul 206, pentru a asigura exercitarea libertatii de exprimare la adapost de amenintarea aplicarii unei sanctiuni penale care, în orice sistem de drept, reprezinta cea mai aspra sanctiune juridica. Sub imperiul unei amenintari permanente cu o sanctiune penala, libertatea de exprimare este afectata în mod semnificativ, întrucât impune persoanei o atitudine de autocenzura, care ar trebui determinata doar de ratiuni etice, iar nu de teama unei pedepse penale imediate.

În cazul exercitarii abuzive a libertatii de exprimare, persoana lezata are posibilitatea sa obtina pe cale civila repararea prejudiciului suferit, în conditiile legislatiei actuale.

În ceea ce priveste infractiunea de defaimare a tarii si a natiunii prevazuta în articolul 236¹, se constata ca valorilor protejate prin norma de incriminare, respectiv ‚‚tara’’ si ‚‚natiunea’’, sunt esentialmente abstracte si pot fi interpretate în variante multiple de cei care transmit idei si opinii, de destinatarii acestora sau de cei care le evalueaza. În consecinta, proiectul propune abrogarea articolului 236¹.

Pentru a îndrepta o vadita disproportie între regimul sanctionator al infractiunii de ultraj prevazuta în articolul 239, mult mai aspru, si cel al infractiunii de purtare abuziva prevazuta în articolul 250, proiectul propune un regim sanctionator identic atât pentru faptele savârsite de functionarii publici, cât si pentru faptele de aceeasi natura îndreptate împotriva acestora. În plus, pentru a asigura o protectie egala tuturor functionarilor publici, a fost înlaturata de la infractiunea de ultraj circumstanta prin care raspunderea penala era agravata daca fapta era comisa împotriva unui magistrat, politist, jandarm sau militar.

Incriminarea conflictului de interese

În vederea eficientizarii actiunilor de prevenire si sanctionare a faptelor de coruptie, proiectul de modificare a Codului penal propune incriminarea în articolul 253¹ a ‚‚conflictului de interese’’. Prin aceasta, se urmareste sanctionarea penala a functionarului public care, în mod constient si deliberat, satisface interese personale prin îndeplinirea atributiilor publice. În prezent, prevederile Codului penal cu privire la infractiunile de coruptie nu acopera o astfel de situatie, raspunderea penala intervenind numai în cazul functionarilor care iau mita, primesc foloase necuvenite sau fac trafic de influenta.

În acest context, proiectul prevede ca infractiune fapta functionarului public care, în exercitiul atributiilor de serviciu, îndeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a produs, direct sau indirect, un folos material pentru sine sau pentru o ruda pâna la gradul II, inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat în raporturi de munca în ultimii cinci ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura. De la aceste dispozitii sunt exceptate cazurile de emitere, aprobare sau adoptare a actelor normative.

Dezincriminarea adulterului si a vagabondajului.

În legatura cu infractiunile care aduc atingere relatiilor privind convietuirea sociala, se propune dezincriminarea adulterului reglementat în articolul 304, întrucât dispozitia a cazut în desuetudine, precum si a vagabondajului reglementat în articolul 327, deoarece scopul urmarit prin sanctionarea penala a acestei fapte nu mai corespunde noilor realitati socio-economice.

Proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere Parlamentului. Legea va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar prevederile privind persoana juridica, la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.