Conform art. 35 din Codul muncii [1], orice salariat caruia legea nu-i interzice in mod expres[2], are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, sub rezerva declararii fiecarui angajator a locului unde exercita functia pe care o considera de baza.
Schimbarea functiei de baza – care semnifica, de fapt, un alt angajator, in intelesul art. 14 din acelasi cod - nu inseamna incetarea contractului individual de munca cu cel dintai angajator, la care ramane sa lucreze in continuare
3, ci doar “trecerea” carnetului de munca sub “autoritatea” angajatorului la care a fost aleasa functia de baza, urmata de incheierea unui nou contract care, ca si cel initial, de asemenea, trebuie inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, conform art. 1 din Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca
4, in termen de 20 de zile de la data incheierii, sub sanctiunea amenzii contraventionale
5 cuprinsa intre 3.000 lei si 6.000 lei.
Deci, intr-o atare situatie, exista doua (sau, dupa caz, mai multe) contracte individuale de munca si un singur carnet de munca, deoarece, pe de o parte, cumulul de functii este permis in temeiul art. 35 din Codul muncii, dar, pe de alta parte, conform art. 2 alin. (2) si art. 3 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca
6 pentru fiecare persoana se poate intocmi un singur carnet de munca - atunci cand persoana s-a incadrat pentru prima data in munca, in termen de cel mult 30 de zile.
Oricare dintre angajatorii la care cel in cauza presteaza munca, in afara celui unde exercita functia de baza, are calitatea de ”angajator la care se cumuleaza”
7.
S-a apreciat
8 ca alegerea functiei de baza nu este un act discretionar al salariatului, ci este necesar si consimtamantul angajatorului vizat, intrucat acesta poate stabili, cu prioritate atributii suplimentare (de exemplu, in caz de necesitate etc.) care pot afecta desfasurarea activitatii in cadrul celorlalti angajatori. Deci trebuie stabilit angajatorul de baza pentru a se cunoaste cine are dreptul mentionat.
Problema de mai sus se pune mai cu seama atunci cand in contractul individual de munca intervine asa-numita clauza de restrictie a timpului liber
9, in baza careia salariatul se obliga sa fie la dispozitia angajatorului, iar cel din urma se obliga sa ii plateasca, in schimb, un spor salarial cunoscut sub denumirea de “spor de dispozitiv”. Doar prin renuntarea la o asemenea clauza se poate schimba titulatura “functie de baza” in “functie la care se cumuleaza” (desigur, nu avem in vedere cazurile cand restrictia timpului liber intervine prin legi speciale care au la baza doar vointa angajatorului).
_________
1Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
2Despre limitele legale a se vedea A. Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009, Editia a III-a, p. 416, p. 423-428.
3Curtea de Apel Cluj, s.civ., dec. nr. 887/2002, cu Nota de R. Gidro, Adriana Iliut, in „Revista romana de dreptul muncii”, nr. 1/2003, p. 101-108.
4Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 20.03.2007.
5A se vedea art. 7 din Legea nr. 130/1999.
6Publicat in Buletinul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 37 din 26.04.1976, in prezent abrogat de Codul muncii.
7A. Ticlea, op. cit., p. 429.
8Ibidem.
9Ibidem, p. 411.
Comentarii articol (11)