Costurile asistentei medicale transfrontaliere in UE vor putea fi rambursate

Obiectivul general al directivei este de a asigura existenta unui cadru clar pentru asistenta medicala transfrontaliera in cadrul UE.

"In acest sens, este nevoie de o actiune care sa vizeze obstacolele din calea furnizarii asistentei medicale transfrontaliere, obstacole care reprezinta riscuri pentru o protectie a sanatatii la un nivel ridicat. De asemenea, noua legislatie doreste sa asigure ingrijiri de sanatate de calitate, sigure si eficiente si sa stabileasca mecanisme de cooperare intre statele membre in domeniul sanatatii", sustine Parlamentul European.
 
Directiva nu se aplica in cazul serviciilor de sanatate orientate in special catre domeniul asistentei medicale de lunga durata, inclusiv servicii oferite pe o perioada prelungita, menite sa ofere sprijin persoanelor care necesita asistenta pentru efectuarea activitatilor zilnice de rutina. Ea nu se aplica nici in cazul transplantului de organe.
 

Directiva pentru pacienti - dreptul national continua a fi respectat
Deputatii europeni au subliniat ca aceasta propunere legislativa se adreseaza pacientilor si nu se refera la dreptul la libera circulatie a prestatorilor de servicii. In plus, directiva respecta si nu aduce atingere libertatii fiecarui stat membru de a decide tipul de asistenta medicala pe care il considera adecvat.

"Nicio dispozitie din directiva nu ar trebui sa fie interpretata intr-un mod care sa submineze alegerile etice fundamentale ale statelor membre", subliniaza Parlamentul European
 
Directiva nu modifica dreptul statelor membre de a defini prestatiile pe care le asigura. In cazul in care un stat membru nu include un anumit tratament printre cele la care cetatenii din tara respectiva au dreptul, prezenta directiva nu stabileste un nou drept al pacientilor de a beneficia de un astfel de tratament in alt stat membru si de a fi rambursat.
 

Sistem de autorizare prealabila pentru asistenta medicala spitaliceasca
Noua directiva nu introduce o cerinta generala de autorizare prealabila, dar permite statelor membre sa stabileasca un sistem de autorizare prealabila pentru preluarea costurilor asistentei medicale spitalicesti acordate intr-un alt stat membru, in masura in care statele membre pot dovedi ca anumite conditii sunt indeplinite:
- daca tratamentul ar fi fost furnizat pe teritoriul sau ar fi fost rambursat de sistemul sau de securitate sociala; precum si
- fluxul de pacienti rezultat in urma punerii in aplicare a directivei submineaza in mod grav sau poate submina in mod grav echilibrul financiar al sistemului de securitate sociala.

Deputatii au fost de acord cu aceste principii. In plus, ei au cerut ca statele membre sa fie cele care vor defini "ingrijirile spitalicesti", si nu Comisia Europeana, cum a fost propus initial. Ei au insistat si asupra faptului ca sistemul de autorizare prealabila sa nu constituie un obstacol pentru libera circulatie a pacientilor.
 
Rambursarea costurilor
Ca regula generala, deputatii europeni au convenit ca rambursare costurilor medicale trebuie sa se efectueze pana la nivelul la care s-ar fi facut daca tratamentul medical ar fi fost realizat in statul membru de origine al pacientului. Statele membre au insa posibilitatea de a acoperi si alte costuri, precum tratament terapeutic, costuri de sedere sau de calatorie.
 
Statele membre pot oferi pacientilor un sistem facultativ de notificare prealabila, in cadrul caruia pacientul primeste, in schimbul unei astfel de notificari, o confirmare scrisa a sumei maxime care va fi platita. Aceasta confirmare scrisa poate fi depusa ulterior la spitalul in care se desfasoara tratamentul, rambursarea urmand astfel sa fie efectuata direct spitalului respectiv de catre statul membru de afiliere. Pacientii vor plati direct spitalului care ofera ingrijiri numai valoarea costului tratamentului daca acesta ar fi fost facut in tara lor.
 
Informarea adecvata a pacientilor
Pentru a ameliora informarea pacientilor cu privire la asistenta medicala transfrontaliera, directiva stabileste ca este necesar ca aceste informatii sa fie accesibile si, in special, sa se infiinteze puncte de contact nationale pentru asistenta medicala transfrontaliera, in care pacientul si consilierii medicali ai acestuia pot afla ce este disponibil, daca se aplica anumite criterii de eligibilitate, ce proceduri sunt necesare, ce proceduri de contestatie si de atac sunt in vigoare si ce ajutor poate fi obtinut cu privire la costurile de calatorie.
 
Punctele nationale de contact ar trebui sa fie in masura sa ofere pacientilor informatii pertinente privind asistenta medicala transfrontaliera si sa le acorde ajutor.  Acesta nu ar trebui sa includa consultanta juridica.
 
Deputati propun si crearea unui Mediator European pentru Pacienti, care sa trateze plangerile legate de autorizarea prealabila, rambursarea costurilor sau orice alta plangere din acest domeniu.
 
Exceptii pentru pacientii cu boli rare
Pacientii care sufera de boli rare nu sunt supusi obligatiei de a obtine autorizarea prealabila, ei avand posibilitatea de a alege locul in care sa beneficieze de asistenta medicala.

De asemenea, ar trebui recunoscut dreptul acestora de a beneficia de plata integrala si directa de catre tara de origine catre tara in care primesc ingrijiri pentru asistenta medicala care le este acordata, adesea contra unor costuri ridicate, chiar si in cazul in care asistenta de care au nevoie nu este disponibila in tara de afiliere, acesta fiind adesea unul dintre motivele pentru care au nevoie sa se deplaseze in strainatate.

Sursa: Serviciul de Presa al Parlamentului European