UPDATE: Basescu: Instantele actioneaza ca o autoritate legiuitoare

Presedintele a trimis luni, la Curtea Constitutionala, o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si Parlamentul si Guvernul Romaniei, pe de alta parte.

Potrivit cererii presedintelui Basescu, conflictul este generat de modul in care "instantele judecatoresti inteleg sa-si exercite prerogativele constitutionale in solutionarea anumitor litigii, avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala, prin crearea de norme juridice, prerogativa ce apartine exclusiv Parlamentului sau Guvernului".

Presedintele apreciaza ca, in ultimii ani, instantele judecatoresti au pronuntat hotarari judecatoresti prin care au dat castig de cauza magistratilor, personalului de specialitate juridica asimilat acestora, asistentilor judiciari si personalului auxiliar care au promovat actiuni in pretentii, fundamentate pe legislatia salarizarii din sistemul judiciar. Astfel de procese castigate au avut ca obiect, sporuri precum: prima de concediu, sporul „anticoruptie”, sporul pentru vechime in munca, coeficientii de multiplicare diferiti, sporul de „specializare”, sporul de „periculozitate”, sporul de „confidentialitate”, sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, tichetele de masa, sporul de „fidelitate”, stimulente, suplimentul „postului”, sporul de „permanenta”.

Prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti, uneori in baza unor texte de lege abrogate, presedintele Basescu sustine ca autoritatea judecatoreasca, prin instantele judecatoresti si Inalta Curte de Casatie si Justitie, a actionat ca o autoritate legiuitoare, fiind astfel afectat un principiu fundamental al statului de drept, respectiv „principiul separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentala.

Reglementarea indemnizatiilor bugetarilor este un atribut exclusiv al legiuitorului

Totodata, potrivit presedintelui Basescu,desi principiile care guverneaza regimul juridic al drepturilor salariale cuvenite personalului bugetar, inclusiv sporurile si adaosurile, pot fi stabilite numai prin lege sau prin acte normative cu forta juridica similara legii, respectiv ordonante ale Guvernului, simple sau de urgenta, "in mod repetat instantele judecatoresti au pronuntat hotarari prin care au atribuit drepturi banesti personalului din organele autoritatii judecatoresti".

"Ca atare, reglementarea cuantumului indemnizatiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, inclusiv al sporurilor si al adaosurilor constituie un atribut exclusiv al legiuitorului. Prin aceste acte concrete, instantele judecatoresti si-au arogat competente care tin de sfera puterii legiuitoare, rezultand un conflict juridic de natura constitutionala a carui gravitate impiedica indeplinirea normala a atributiilor constitutionale ale autoritatilor publice", se mai arata in aceeasi cerere.

Mai mult, presedintele Basescu sustine ca jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie confirma aceasta stare de fapt.

Prin Decizia nr. 36/2007, Inalta Curte de Casatiei si Justitie a admis recursul in interesul legii statuand ca „Dispozitiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, in raport cu prevederile art. I pct. 32 din O.G. nr. 83/2000, art. 50 din O.U.G. nr. 177/2002 si art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 160/2000 se interpreteaza in sensul ca: judecatorii, procurorii si ceilalti magistrati, precum si persoanele care au indeplinit functia de judecator financiar, procuror financiar sau de controlor financiar in cadrul Curtii de Conturi a Romaniei beneficiau si de sporul pentru vechime in munca, in cuantumul prevazut de lege.” Drept motiv s-a retinut „inlaturarea oricarui tratament discriminatoriu, care ar contraveni atat principiului egalitatii in drepturi, instituit prin art. 16 din Constitutia Romaniei, republicata, cat si dispozitiilor privind interzicerea discriminarii cuprinse in art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.”, avand in vedere ca „A considera ca puteau beneficia de dispozitiile art. 33 din Legea nr. 50/1996 numai salariatii din categoria personalului auxiliar, iar nu si magistratii, ar insemna sa se incalce principiul egalitatii in drepturi, ceea ce ar face incidente dispozitiile O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.”

Magistratii beneficiaza de doua ori de sporul de vechime

In cererea inaintata CCR, presedintele arata ca, ”in cazul magistratilor, sporurile au fost incluse in indemnizatia stabilita prin act normativ distinct. Astfel, in prezent, pe aceasta cale, acest corp profesional ajunge sa beneficieze de doua ori de spor, o data incorporat in indemnizatie si a doua oara ca spor distinct. Argumentul legat de discriminare nu-si gaseste justificarea obiectiva intrucat intre cele doua categorii profesionale exista mari diferente, iar legiuitorul poate sa creeze regimuri diferite pentru categoriile profesionale aflate in situatii diferite.”

Mai mult, presedintele reitereaza faptul ca in anul 2000, odata cu reforma in domeniul salarizarii anumitor categorii profesionale, printre care si cea a magistratilor (prin O.G. nr. 83/2000), s-a avut in vedere introducerea tuturor sporurilor in salariu pentru a se asigura transparenta, practica actuala contravenind acestei reguli.

De asemenea, presedintele arata ca, prin Decizia nr. 21/2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la recursul in interesul legii referitor la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, s-a constatat ca „judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica (…) si dupa intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 83/2000, aprobata prin Legea nr. 334/2001”. Or, art. I pct. 42 din O.G. nr. 83/2000 abroga expres prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996, care reglementau acest drept. in motivarea deciziei sale, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca „prin emiterea O.G. nr. 83/2000 au fost depasite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul Romaniei, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 108 alin. (3), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constitutia Romaniei.” Totodata, se stipuleaza ca „(…) verificarea constitutionalitatii si solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate avand ca obiect norme abrogate in prezent revin, prin interpretarea per a contrario a art. 147 alin. (1), cu referire la art. 126 alin. (1) din Constitutie, instantelor judecatoresti. (…) inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca instantele judecatoresti pot sa se pronunte asupra regularitatii actului de abrogare si a aplicabilitatii in continuare a normei abrogate in conditiile precizate mai sus, in virtutea principiului plenitudinii de jurisdictie in recursul cu a carui solutionare a fost corect investita.”

Potrivit presedintelui, aceasta instanta si-a depasit atributia constitutionala prevazuta de art. 124 alin. (1) din Constitutie, de a infaptui justitia „in numele legii”.

Instantele judecatoresti nu pot crea norme juridice

Pe de alta parte, in cererea presedintelui Basescu se arata ca, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a stabilit ca instantele judecatoresti nu pot crea norme juridice.

Astfel, referitor la sporurile salariale sau la alte drepturi de aceeasi natura, solicitate de magistrati, avand ca temei juridic principiul nediscriminarii, reglementat pe larg in Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, Curtea a statuat ca dispozitiile acesteia sunt neconstitutionale in masura in care din ele se desprinde intelesul ca, in atributiile instantelor judecatoresti intra crearea unor norme juridice, care sa prevada alte drepturi decat cele avute in vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii, instituindu-se astfel, pe cale judiciara, sisteme de salarizare paralele celor stabilite prin acte normative.

Presedintele apreciaza ca situatia prezentata nu este specifica personalului din domeniul judiciar. Astfel, instituirea unor drepturi de natura salariala de catre instantele judecatoresti tinde sa devina o practica generala aplicabila categoriilor profesionale din toate sectoarele sistemului bugetar.

De asemenea, acesta este de parere ca instantele judecatoresti nu au competenta constitutionala de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generala, „misiunea lor constitutionala fiind aceea de a realiza justitia, potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala, adica de a solutiona, aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, intinderea si exercitarea drepturilor lor subiective”, dupa cum a statuat si Curtea Constitutionala in o serie de decizii. In acest sens, ”orice interpretare care conduce la infaptuirea competentelor constitutionale exclusive ce apartin altei autoritati publice, astfel cum sunt acestea precizate in Titlul III din Legea fundamentala, da nasterea unui conflict juridic de natura constitutionala intre respectivele autoritati.”

”Urmarile acestor hotarari judecatoresti nu au intarziat sa apara si in domeniul fiscal deoarece pe langa lipsa de previzibilitate bugetara au inceput sa se constate si dezechilibre datorita scutirii magistratilor de la plata impozitelor pentru drepturile salariale castigate in instanta”,  se arata in cererea presedintelui.

Or, potrivit presedintelui Basescu, spre deosebire de alte categorii sociale care platesc impozite si taxe pentru veniturile pe care le realizeaza, exceptarea acestei categorii, in lipsa unei norme exprese, contravine prevederilor art. 139 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora „impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”.

Nesocotirea unei decizii a CCR genereaza un conflict juridic de natura constitutionala

De asemenea, in jurisprudenta sa Curtea Constitutionala a solutionat conflicte juridice de natura constitutionala ce au avut la baza emiterea unei hotarari judecatoresti. Astfel, prin Decizia nr. 1222 din 12 noiembrie 2008, Curtea Constitutionala a statuat ca nesocotirea de catre instanta suprema, prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti, a unei decizii a Curtii Constitutionale genereaza un conflict juridic de natura constitutionala deoarece autoritatea implicata este pusa in imposibilitatea de a respecta atat hotararea judecatoreasca cat si decizia Curtii Constitutionale.

Asa cum s-a stabilit in jurisprudenta Curtii Constitutionale „Conflictul juridic de natura constitutionala intre autoritati publice presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor”. (Decizia Curtii Constitutionale nr. 53 din 29 ianuarie 2005).

In cazul prezentat, Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti au emis hotarari judecatoresti netinand cont de prevederile art. 61 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii, dupa cum subliniaza presedintele Basescu/

Mai mult, desi potrivit art. 142 alin. (1) din Constitutia Romaniei, doar „Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei”, Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu ocazia solutionarii recursului in interesul legii, analizeaza aspecte ce tin de modalitatea de adoptare a unui act normativ si concluzioneaza in sensul neconstitutionalitatii acestuia. Presedintele este de parere ca, procedand astfel,  "instanta suprema si-a depasit sfera de competenta, arogandu-si puteri ce nu i-au fost conferite de Constitutie, Curtea Constitutionala fiind singura in masura sa verifice conformitatea legii sau ordonantei cu legea fundamentala".

UPDATE:  Pozitia UNJR fata de cererea presedintelui

Intr-un comunicat emis marti, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) subliniaza ca "Presedintele Romaniei arunca un blam nejustificat si absolut gratuit asupra judecatorilor acestei tari prin afirmatiile recente de incalcare de catre instante a prevederilor constitutionale prin depasirea atributiilor puterii". 

Potrivit UNJR, prin declaratiile sale publice, Presedintele Romaniei a "dezinformat populatia cu privire la statutul real al judecatorului si procurorului, inclusiv prin indicarea unor date incorecte referitoare la cuantumul remuneratiei acestora, a adus critici situate in afara limitelor atributiilor constitutionale activitatii propriu-zise a instantelor si a pus sub semnul coruptiei morale modul concret de solutionare a unor cauze aflate pe rolul instantelor".

"Independenta si impartialitatea puterii judecatoresti sunt valori sociale in lipsa carora se prabuseste intreg edificiul statului de drept, iar afirmatiile grave ale Presedintelui Romaniei risca sa conduca la pierderea respectului pentru tribunale si a increderii necesare in activitatea acestora", subliniaza UNJR, in acelasi comunicat.

Totodata, UNJR considera ca ”s-a ajuns la punerea sub semnul indoielii a tuturor hotararilor judecatoresti pronuntate in materia conflictelor de munca in care sunt implicate toate categoriile profesionale, cu consecinte nefaste in privinta recunoasterii instantelor ca unice organe calificate spre a decide in privinta solutionarii proceselor.”

In contextul unei politici salariale incoerente si a incalcarii publice a standardului independentei judecatorilor si procurorilor, UNJR apreciaza ca se arunca asupra justitiei acuzatia de a fi fost obligata sa solutioneze cauze ale judecatorilor insisi, alaturi de cauze ale altor categorii bugetare, cum ar fi profesori, medici, angajati ai MIRA, primari si viceprimari, consilieri locali.

Mai mult, UNJR adauga faptul ca "fara o finantare adecvata, justitia nu poate functiona, iar reducerea problemei finantarii justitiei la cea a salarizarii magistratilor reprezinta o ocolire voita si constienta a problemelor reale cu care se confrunta sistemul, probleme care au fost prezentate de UNJR de nenumarate ori factorilor de decizie".

________

Cererea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, poate fi vizualizata integral aici.