Prima forma a Codului Educatiei, prezentata in Guvern

"Codul intra in dezbatere publica si, cu siguranta, suntem extrem de deschisi opiniilor care se vor exprima, in asa fel incat sa putem sa dam sistemului de invatamant o legislatie cat mai aproape de nevoile pe care sistemul le are", a subliniat ministrul Andronescu.

Codul aduce o serie de elemente de noutate in sistemul de invatamant. In primul rand, stabileste structura pe cicluri a invatamantului si propune invatamant obligatoriu de 12 clase.

In acelasi timp, Codul stabileste trecerea continutului procesului de invatamant pe formare de competente.

”Sunt considerate competentele de baza pentru educatia primara si cele 8 competente-cheie pe care le defineste CE si pe care si noi le avem in vedere”, a declarat Ecaterina Andronescu.

De asemenea, potrivit ministrului Educatiei, noul curriculum "asigura in acelasi timp flexibilitate. 60% reprezinta trunchiul comun, 40% reprezinta partea de decizie a scolii si la nivel local pentru asigurarea integrarii mai rapide pe piata muncii la nivel local.”

Totodata, sunt reformate procesele de evaluare, cu accent pe evaluarea continua, pe evaluarile nationale care dau masura performantei sistemului si pe introducerea in sistemul de evaluare romanesc a unor evaluari de tip international la care Romania a participat.

In plus, sunt restructurate bacalaureatul si trecerea de la ciclul gimnazial la ciclul liceal, socotit tot ca un intreg al partii de invatamant obligatoriu.

O modificare importanta se refera la formarea initiala a cadrelor didactice. Se introduce un an de stagiu, astfel incat pot sa-si continue cariera de dascali doar aceia care, dupa un an de stagiu, dovedesc ca au vocatie de dascali si trec printr-un examen de absolvire a acestui an de stagiu axat mai ales pe competentele psiho-pedagogice.

In ceea ce priveste invatamantul superior, sunt definite mai clar toate ciclurile de invatamant, restructurat masteratul si programele de invatamant post-universitar.

”Sunt accentuate procesele de evaluare pentru autorizare si acreditare in asa fel incat fenomene cum au fost cele de la "Spiru Haret" sa nu mai fie posibile”, a subliniat ministrul Andronescu.

De asemenea, se introduce ideea unei structuri de strategie si monitorizare, o structura care sa cuprinda atat reprezentanti, personalitati importante ale universitatii, cat si reprezentanti din afara universitatii.

Codul contine si capitole speciale destinate excelentei atat in ceea ce priveste invatamantul preuniversitar, cat si cel universitar.

”Eu cred ca prin propunerile pe care Codul le face cei care sunt capabili de performanta sunt mai bine sprijiniti, in asa fel incat performantele lor profesionale sa se poata dezvolta si creste pe masura asteptarilor, atat ale lor, cat si ale familiilor lor”, a declarat Andronescu.

Mai mult, exista propuneri de modificari si in ceea ce priveste functiile didactice. Potrivit ministrului, intrarea in invatamantul preuniversitar, adica titularizarea, reprezinta si definitivarea in invatamant. Iar in ceea ce priveste invatamantul superior, functia de preparator este scoasa din nomenclatorul de functii pentru ca ”invatamantul superior dispune acum de doctoratul cu frecventa, doctoranzii cu frecventa putand sa preia sarcinile preparatorilor.”

Totodata, este introdusa, pentru invatamantul superior, o functie noua: profesor universitar conducator de doctorat cu sarcini profesionale special dedicate acestei forme de pregatire pentru cercetare si performanta generala.