RIL: Accident rutier cu victime. Consum de alcool. Incadrare juridica

Procurorul general solicita admiterea recursului in interesul legii si, printr-o decizie obligatorie, ICCJ sa stabileasca modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.

Practica neunitara a instantelor de judecata:

In recursul in interesul legii inaintat ICCJ, Procurorul general arata ca examenul jurisprudentei actuale, in materie penala, evidentiaza trei orientari cu privire la acest aspect si, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel:
1. infractiunea complexa de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 184 alin. 4^1 (eventual si alineatele 2, 4, respectiv 1, 3) din Codul penal care absoarbe infractiunea prevazuta de art. 87 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata.
2. concurs real sau ideal intre infractiunile prevazute de art. 87 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 si art. 184 alin. 2, 4 sau art. 184 alin. 1, 3 din Codul penal.
3. concurs real sau ideal intre infractiunile prevazute de art. 87 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 si art. 184 alin. 1, 3, 4^1 sau art. 184 alin. 2, 4, 4^1 din Codul penal .

Ipoteza comuna jurisprudentei mentionate o reprezinta situatia in care vatamarea se produce cu ocazia conducerii unui autovehicul pe drumurile publice, iar conducatorul acestuia se afla in stare de ebrietate.

Intrucat incriminarea continuta de art. 87 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 (ca infractiune a carei absorbtie sau, dimpotriva, concurenta cu art. 184 alin. 4^1 din Codul penal este pusa in discutie) opereaza cu notiunea de imbibatie alcoolica peste limita legala si care nu se confunda cu aceea de stare de ebrietate, sunt posibile mai multe ipoteze:
1. conducatorul autovehiculului este concomitent atat in stare de ebrietate, cat si constatat cu o imbibatie alcoolica peste limita legala.
2. conducatorul autovehiculului se afla in stare de ebrietate, fara insa a avea o imbibatie alcoolica peste limita legala.
3. conducatorul autovehiculului nu se afla in stare de ebrietate, dar are o imbibatie alcoolica peste limita legala.

Procurorul general arata ca, in consecinta, analiza se impune a fi facuta in functie de fiecare dintre aceste ipoteze. Astfel, pentru ipoteza enuntata la punctul 1, solutia este aceea a retinerii unui concurs real intre infractiunea prevazuta de art. 184 alin. 4^1 din Codul penal si cea prevazuta de art. 87 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002.

Incriminarea din Codul penal nu contine elementele celei din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 pentru a fi in prezenta unei absorbtii, respectiv a unei infractiuni complexe. Un prim argument, cu caracter de generalitate, il reprezinta faptul ca valorile sociale ocrotite prin cele doua infractiuni sunt distincte, integritatea corporala sau sanatatea, pe de o parte, iar pe de alta parte siguranta circulatiei pe drumurile publice. Prin urmare, art. 184 alin. 4^1 din Codul penal are o existenta autonoma, existand si atunci cand nu exista infractiunea prevazuta de art. 87 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 (de pilda, atunci cand vatamarea corporala este produsa in afara drumului public). O asemenea autonomie nu ar fi posibila daca intre cele doua infractiuni ar exista o relatie de absorbtie.

Mai mult, cele doua infractiuni opereaza, asa cum s-a mentionat, cu notiuni diferite in circumscrierea continutului lor constitutiv, respectiv ebrietate / imbibatie alcoolica peste limita legala.

In fine, un argument care sustine existenta concursului real intre cele doua infractiuni consta in aceea ca actiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de catre o persoana aflata in stare de ebrietate nu este suficienta prin ea insasi sa produca un prejudiciu al integritatii corporale sau sanatatii. Asa cum s-a aratat prin decizia de indrumare nr. 1/1968 a Tribunalului Suprem, o asemenea actiune poate constitui cel mult o conditie favorizatoare pentru savarsirea unor acte pagubitoare si nicidecum cauza generatoare a unor asemenea prejudicii. Pentru producerea acestuia conducatorul autovehiculului trebuie sa mai savarseasca neaparat un act omisiv sau comisiv care sa aiba drept urmare producerea prejudiciului.

Or, tocmai acest act suplimentar care excede infractiunii prevazute de art. 87 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 va constitui elementul material al infractiunii prevazute de art. 184 alin. 4^1 din Codul penal.

Este configurata astfel structura concursului real de infractiuni (prin mai multe actiuni sau inactiuni), asa cum rezulta din definitia legala (analiza art. 33 lit. a din Codul penal prin comparatie cu art. 33 lit. b din Codul penal) sau cum a fost definit in doctrina.

Pentru ipoteza enuntata la punctul 2, solutia este aceea a incadrarii juridice a faptei intr-o singura infractiune, respectiv aceea prevazuta de art. 184 alin. 41 din Codul penal. Conducatorul autovehiculului aflandu-se numai in stare de ebrietate, nu si cu o imbibatie alcoolica peste limita legala, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 87 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002.

In cazul in care conducatorul autovehiculului nu se afla in stare de ebrietate, dar are o imbibatie alcoolica peste limita legala (ipoteza enuntata la punctul 3), exista o pluralitate, sub forma concursului real, intre infractiunea prevazuta de art. 184 alin. 3 din Codul penal si art. 87 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 sau intre art. 184 alin. 4 din Codul penal si art. 87 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002.

Existenta art. 184 alin. 4^1 din Codul penal este exclusa, data fiind absenta starii de ebrietate.

Argumentele pentru sustinerea concursului real sunt aceleasi cu cele invocate in motivarea solutiei mentionate la ipoteza enuntata la punctul 1.