La negocierea salariului in contractul colectiv de la nivel national trebuie sa se porneasca de la minimul celui stabilit legal - prin hotarare de guvern - , la negocierea salariului pentru contractele colective pe ramura trebuie sa se porneascã de la cel negociat prin cel de la nivel naþional si asa mai departe, in mod crescator la celelalte niveluri - ramura, grup de unitati - , incat la negocierea salariului din contractul individual de munca dintr-o unitate va trebui sa se porneasca de la salariul negociat prin contractul colectiv superior.
Autor: Drd. Ana Cioriciu Stefanescu
Salariul minim - între lege, contract colectiv ºi contract individual de muncã
La negocierea salariului în contractul colectiv de la nivel naþional trebuie sã se porneascã de la minimul celui stabilit legal - prin hotãrâre de guvern - , la negocierea salariului pentru contractele colective pe ramurã trebuie sã se porneascã de la cel negociat prin cel de la nivel naþional ºi aºa mai departe, în mod crescãtor la celelalte niveluri - ramurã, grup de unitãþi - , încât la negocierea salariului din contractul individual de muncã dintr-o unitate va trebui sã se porneascã de la salariul negociat prin contractul colectiv superior.
Aceste “praguri” obligatorii – impuse de lege ºi de contractele colective de la nivelurile superioare, în ordinea de mai sus - reprezintã partea legalã din orice contract colectiv/individual de la nivel inferior .
În cazul în care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramurã nu existã contract colectiv de muncã, se aplicã contractul colectiv de muncã încheiat la nivel superior, potrivit art. 247 din Codul muncii .
Textul are scopul de a suplini inexistenþa unui contract colectiv de muncã; fiind în interesul tuturor salariaþilor din þarã, trebuie sã se aplice totuºi un astfel de contract ºi anume cel de nivel superior, în ultimã instanþã cel de la nivel naþional .
Deci minimul obligatoriu al salariului din orice contract individual de muncã îl reprezintã cel negociat prin contractul colectiv la nivel naþional, în cazul în care nivelul superior îl reprezintã acesta. Dacã prin hotãrâre de guvern se majoreazã minimul salariului brut pe þarã, atunci, de drept, aceasta produce efecte asupra contractelor colective ºi individuale, dupã cum am arãtat mai sus.
De aceea, art. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 1051/2008 pentru stabilirea salariului de bazã minim brut pe þarã garantat în platã3, care dispune cã acesta s-a stabilit la 600 lei lunar, de la 1 ianuarie 2009, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lunã, modificã de drept, în baza art. 247 din Codul muncii ºi a art. 8 din Legea nr. 130/1996 privind unele mãsuri de protecþie a persoanelor încadrate în muncã , art. 40 din Contractul colectiv de muncã unic la nivel naþional pe anii 2007-2010 nr. 2895/29.12.2006 , astfel încât la salariul minim de 600 lei brut lunar se aplicã urmãtorii coeficienþi minimi de ierarhizare, pentru urmãtoarele categorii de salariaþi:
a) muncitori:
1. necalificaþi = 1;
2. calificaþi = 1,2;
b) personal administrativ încadrat în funcþii pentru care condiþia de pregãtire este:
1. licealã = 1,2;
2. postlicealã = 1,25;
c) personal de specialitate încadrat pe funcþii pentru care condiþia de pregãtire este:
1. ºcoala de maiºtri = 1,3;
2. studii superioare de scurtã duratã = 1,5;
d) personal încadrat pe funcþii pentru care condiþia de pregãtire este cea de studii superioare = 2.
Prin urmare, deºi potrivit dispoziþiilor art. 159 alin. (3) ºi art. 160 din Codul muncii, „salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã, corespunzãtor programului normal de muncã, se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului”, ºi „angajatorul este obligat sã garanteze în platã un salariu brut lunar cel puþin egal cu salariul de bazã minim brut pe þarã”, prin contractele colective de muncã unice la nivel naþional, se modificã implicit, nivelul salariului minim brut, dobândind astfel semnificaþia de salariu minim brut negociat „garantat” de angajator.
Astfel, dacã sigurul contract colectiv de la nivel superior este cel naþional, salariul minim brut obligatoriu în orice contract individual de muncã, în funcþie de coeficienþii minimi de ierarhizare, începând cu data de 1 ianuarie 2009, este de:
• 1200 de lei pentru personalul încadrat pe funcþii pentru care condiþia de pregãtire este cea de studii superioare;
• 900 de lei pentru personalul încadrat pe funcþii pentru care condiþia de pregãtire este studii superioare de scurtã duratã;
• 780 de lei pentru personalul de specialitate încadrat pe funcþii pentru care condiþia de pregãtire este ºcoala de maiºtri;
• 750 de lei pentru personalul administrativ încadrat în funcþii pentru care condiþiile de pregãtire sunt studiile postliceale;
• 720 de lei pentru muncitori calificaþi ºi pentru personal administrativ încadrat în funcþii pentru care condiþiile de pregãtire sunt studii liceale;
• 600 de lei pentru muncitori necalificaþi.
Situaþia absolvenþilor studiilor universitare de licenþã cu durata de 3 ani
Anul trecut a absolvit prima promoþie cu studii de licenþã cu durata de 3 ani .
Cum, potrivit art. 4 alin. (6) din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare , cele de licenþã asigurã un nivel de calificare adecvat exercitãrii unei profesii în vederea inserþiei pe piaþa forþei de muncã, trebuie sã înþelegem cã absolvenþii studiilor universitare de licenþa de 3 ani vor fi încadraþi pe funcþii publice pentru a cãror ocupare se cer studii superioare ºi vor primi salariul, de la 1 ianuarie 2009, de cel puþin 1200 lei.
Precizãm cã, întrucât art. 16 din Legea nr. 288/2004 stipuleazã cã învãþãmântul superior de scurtã duratã a intrat în lichidare sau se reorganizeazã în studii universitare de licenþã, pentru domeniile existente sau apropiate, funcþiile pentru a cãror ocupare se cer studii superioare de scurtã duratã se vor ocupa în prezent numai de absolvenþii de studii superioare de scurtã duratã, beneficiari ai legislaþiei anterioare.
Drepturi similare
Nu numai în privinþa salariului se aplicã soluþia argumentatã mai sus, ci în privinþa tuturor drepturilor (ºi cuantumurilor acestora) cuprinse în contractele la nivel superior - în primul rând în Contractul colectiv de muncã unic la nivel naþional pe anii 2007-2010 nr. 2895/29.12.2006.
De exemplu:
a) toþi salariaþii din þarã care renunþã la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârstã de pânã la doi ani beneficiazã de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fãrã sã le fie afectate salariul de bazã ºi vechimea în muncã ;
b) toate femeile din þarã care au în îngrijire copii de pânã la 6 ani pot lucra cu 1/2 normã, dacã nu beneficiazã de creºã sau cãmin, fãrã a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de salariat ;
c) toate salariatele care se aflã în concediu de maternitate, beneficiazã de diferenþa dintre salariul de bazã individual avut ºi indemnizaþia legalã la care au dreptul, pe o perioadã stabilitã prin contractele colective de muncã la nivel de unitate, dar nu mai puþin de 6 sãptãmâni ;
d) toþi salariaþii din þarã beneficiazã la încetarea contractului individual de muncã din motive ce nu þin de persoana lor de o compensaþie de cel puþin un salariu lunar, în afara drepturilor cuvenite la zi (concedierea pentru motive care nu þin de persoana salariatului poate fi individualã sau colectivã );
e) toþi salariaþii din þarã detaºaþi mai mult de 30 de zile consecutiv, au dreptul în locul diurnei la o indemnizaþie egalã cu 50% din salariul de bazã zilnic ;
f) toþi salariaþii din þarã au dreptul la zile libere plãtite pentru evenimente deosebite în familie sau pentru alte situaþii, dupã cum urmeazã :
1. cãsãtoria salariatului - 5 zile;
2. cãsãtoria unui copil - 2 zile;
3. naºterea unui copil - 5 zile + 10 zile dacã a urmat un curs de puericulturã;
4. decesul soþului, copilului, pãrinþilor, socrilor - 3 zile;
5. decesul bunicilor, fraþilor, surorilor - 1 zi;
6. la schimbarea locului de muncã în cadrul aceleiaºi unitãþi, cu mutarea domiciliului în altã localitate - 5 zile;
e) toþi salariaþii din þarã au dreptul la 30 de zile concediu fãrã platã, acordat o singurã datã, pentru pregãtirea ºi susþinerea lucrãrii de diplomã în învãþãmântul superior ;
f) toþi salariaþii din þarã au dreptul la sporuri cum sunt :
a. pentru condiþii deosebite de muncã, grele, periculoase sau penibile, 10% din salariul de bazã;
b. pentru condiþii nocive de muncã, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;
c. pentru orele suplimentare ºi pentru orele lucrate în zilele libere ºi în zilele de sãrbãtori legale ce nu au fost compensate corespunzãtor cu ore libere plãtite, 100% din salariul de bazã;
d. pentru vechime în muncã, minimum 5% pentru 3 ani vechime ºi maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bazã;
e. pentru lucrul în timpul nopþii, 25% din salariul de bazã;
f. pentru exercitarea ºi a unei alte funcþii, pânã la 50% din salariul de bazã al funcþiei înlocuite;
Efectele nerespectãrii „legislaþiei negociate”
În cazul nerespectãrii „legislaþiei negociate” în cadrul contractului individual de muncã care „de drept” face parte din acesta, ne aflãm în prezenþa unui conflict de drepturi, specie a conflictului de muncã, în conformitate cu Legea nr. 168/1999 privind soluþionarea conflictelor de muncã .
Deci diferenþa dintre salariul stabilit prin hotãrâre de guvern ºi cel cuvenit în funcþie de coeficienþii minimi de ierarhizare stabiliþi din contractul colectiv se manifestã pe „tãrâmul” sancþiunii în cazul nerespectãrii acestora - în timp ce nerespectarea primului atrage o sancþionare administrativã 6, nerespectarea celui de-al doilea reprezintã un conflict de drepturi care se poate soluþiona de instanþa judecãtoreascã, potrivit dispoziþiilor art. 70 din Legea nr. 168/1999 privind soluþionarea conflictelor de muncã, dar se poate “sancþiona” ºi de cãtre inspectorii de muncã prin refuzul înregistrãrii contractelor individuale de muncã sau a actelor adiþionale la acestea.
Tot conflicte de drepturi sunt ºi conflictele care decurg din nerespectarea în fiecare contract individual de muncã a celorlalte drepturi stipulate în Contractul colectiv de muncã unic la nivel naþional pe anii 2007-2010 nr. 2895/29.12.2006.
Comentarii articol (0)