UPDATE: Mai multe prevederi din Legea privind Statutul functionarilor publici, declarate neconstitutionale

O suta de deputati au depus la inceputul lunii martie la Curtea Constitutionala sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul Functionarilor Publici, adoptata pe 2 martie de Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala.

In urma deliberarii, Curtea Constitutionala a constatat, cu majoritate de voturi, ca urmatoarele dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici sunt neconstitutionale:

  -art.I pct.1 – care modifica art.13 alin.(1) lit.d) din Legea nr.188/1999;
  -art.I pct.6 – care modifica art.58 alin.(1) si (3) din Legea nr.188/1999;
  -art.I pct.27 – care modifica art.111 din Legea nr.188/1999;
  -art.I pct.28 – care modifica anexa, cap.I lit.B pct.4 si 5 din Legea nr.188/1999.

Motivarea solutiei va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru.

Principalele critici de neconstitutionalitate vizau: nerespectarea caracterul organic al proiectului de lege, si anume sedinta comisiei raportoare a avut loc inaintea implinirii termenului de depunere a amendamentelor; un alt aspect de neconstitutionalitate il constituie nerespectarea procedurii de adoptare a proiectului de lege, incalcandu-se prevederi din regulamentul de functionare al Camerei Deputatilor precum si norme constitutionale in materie.

Astfel, potrivit sesizarii, au fost incalcate articolul 46 din Regulamentul Camerei Deputatilor, potrivit caruia biroul fiecarei Comisii Permanente propune ordinea de zi a sedintelor prezentand comisiei lista cu toate initiativele legislative, precum si articolul 64 alin (1) din Constitutia Romaniei. Totodata s-au incalcat si art 87 si 89 din Regulamentul Camerei Deputatilor introducandu-se intr-un mod abuziv proiectul pe ordinea de zi, chiar in ziua in care proiectul a fost depus la Biroul Permanent, fara a fi distribuit in prealabil deputatilor conform regulamentului.

"Prin incalcari flagrante ale regulamentului de catre democrat-liberali a fost obstructionat dreptul deputatilor de a depune amendamente in scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate in fond, in termenele stabilite la art. 65 alin. (4) de la aprobarea procedurii de urgenta' se precizeaza in sesizarea trimisa Curtii Constitutionale.

Dincolo de toate aspectele semnalate ca fiind vicii de procedura, deputatii contestatari considera ca reprezentatii puterii au incalcat o serie de principii fundamentale ale functionarii statului de drept eludand prevederile constitutionale ale „Art 1 (3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.”

De asemenea, "legea adoptata, asa cum este formulata ea, este discriminatorie prin faptul ca o categorie de persoane care ocupa functii publice, in mod conjunctural, dar cu sprijin politic devin in mod automat functionari publici, calitatea pe care o dobandesc altfel decat orice cetatean care isi doreste sau vizeaza sa ocupe prin modalitatile prevazute de lege aceste functii, incalcandu-se Art 16 alin 2 si 3 care garanteaza tuturor cetatenilor romani egalitatea de sanse aducand ca argument insasi legea" se arata in sesizarea deputatilor.

Deputatul Ciprian Dobre considera norma ce se doreste a fi adoptata constituie de fapt o „lovitura de stat” in interiorul administratiei publice centrale reprezentata in teritoriu, intrucat nu se respecta ordinea constitutionala, functionarea Parlamentului Romaniei si nici procedura de adoptare a legilor supuse dezbaterii.

Mai mult, aceasta modificare a Legii nr 188/1999 survine dupa doua decizii ale Curti Constitutionale ce in mod imperativ, solicitau Guvernului sa aduca un proiect in fata Parlamentului care sa corespunda exigentelor constitutionale in aceasta materie.