Elemente introductive privind Conventia de la Viena din 1980 asupra Contractelor pentru Vanzari Internationale de Bunuri

Liviu Pancescu, Senior, Platis Bazilescu LLLP, biroul de avocatura afiliat al Ernst & Young in Romania

Atunci cand ne referim la vanzarile internationale de bunuri, una dintre urmatoarele trei conventii ar trebui avuta in vedere, respectiv Conventia de la Haga din 1955 privind legea aplicabila vanzarilor internationale de bunuri (Conventia de la Haga), Conventia de la Roma din 1980 privind legea aplicabila obligatiilor contractuale (Conventia de la Roma) si Conventia de la Viena din 1980 a Natiunilor Unite privind contractele pentru vanzari internationale de bunuri (CISG sau “Conventia”). In timp ce Conventiile de la Haga si Roma au ca obiect stabilirea unui cadru uniform de determinare a legii aplicabile, CISG are ca obiect stabilirea unei legi uniforme de drept substantial.

In considerarea celor de mai sus, prezentul articol se doreste o introducere in dreptul substantial aplicabil in cazul vanzarilor internationale de bunuri si include referiri la dispozitii ale CISG pe care le consideram ca fiind cele mai importante si pe care o societate care realizeaza vanzari internationale de bunuri ar putea sa le aiba in vedere.

I. Date istorice. Obiectul CISG

CISG a fost adoptata pe data de 11 aprilie 1980 la Viena si a intrat in vigoare pe data de 1 ianuarie 1988. La 18 mai 2009, potrivit raportarii Natiunilor Unite, 74 de state au adoptat CISG.

Romania a adoptat CISG pe data de 1 iunie 1992.

CISG reprezinta o norma de drept substantial, uniforma, speciala (priveste vanzarea de bunuri mobile) si nu o conventie privind dreptul international privat. In acest sens CISG:
• Se aplica doar vanzarilor internationale de bunuri in functie de sediul partilor contractante;
• Se aplica cu prioritate fata de dispozitiile de drept international privat, fie ele nationale sau internationale, precum Conventiile de la Roma sau Haga;
• Ofera rezolvare directa a aspectelor de fond, evitand abordarea dublului pas (respectiv, stabilirea legii aplicabile prin aplicarea normelor de drept international privat si rezolvarea aspectelor de fond ale diferendului).

II. Aplicabilitatea CISG

CISG se aplica in cazul contractelor de vanzare de bunuri intre parti care isi au sediul in state diferite (a) cand statele sunt parti semnatare al CISG sau (b) cand regulile de drept international privat conduc la aplicarea legii unui stat semnatar al CISG.
Partile nu vor fi considerate ca avand sediul in state diferite atunci cand acest aspect nu rezulta din contract sau din orice tranzactie efectuata sau informatie dezvaluita intre parti la momentul incheierii contractului.

Desi CISG reprezinta drept substantial si nu drept international privat, alegerea locului de jurisdictie este foarte important pentru a stabili daca Conventia este sau nu aplicabila.

In stabilirea aplicabilitatii Conventiei, urmatorii pasi pot fi avuti in vedere:
1. In functie de locul unde a fost initiata judecata, sa se stabileasca daca instanta se afla intr-un stat semnatar CISG;
2. Sa se stabileasca daca contractul are un caracter international;
3. Sa se decida cu privire la aplicabilitatea sau inaplicabilitatea CISG tinand cont de posibilele excluderi incluse de parti in contract, fie exprese sau tacite, si de substanta contractului (obiectul sau, inclusiv tipul de bun supus vanzarii). In ceea ce priveste aplicabilitatea CISG este de dorit ca, in special in cazul contractelor de vanzare de bunuri incheiate cu un co-contractant din SUA, fie sa se excluda in mod expres aplicarea CISG sau, daca partile doresc ca CISG sa guverneze relatia lor contractuala, sa prevada expres aplicarea sa.

CISG guverneaza, printre altele, (a) formarea contractelor de vanzari internationale de bunuri, (b) obligatiile vanzatorului si ale cumparatorului si (c) despagubirile in caz de incalcare a contractului.

CISG nu acopera, printre altele, (a) valabilitatea contractului sau (b) efectul pe care contractul il poate avea asupra proprietatii bunurilor vandute. In aceste cazuri, urmeaza a se aplica legea nationala determinata potrivit normelor de drept international privat.

CISG se aplica contractelor de vanzare de bunuri avand ca obligatii specifice, pentru vanzator, predarea bunurilor, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, si, dupa caz, predarea oricaror documente privind bunurile, iar pentru cumparator, plata pretului bunurilor. Ca exemplu, CISG nu se va aplica in cazul in care valoarea bunurilor care urmeaza a fi livrate este mai mica decat cea a serviciilor furnizare in legatura cu acele bunuri, respectiv valoarea serviciilor reprezinta mai mult de 50% din pretul platit.
 
III. Dorim ca CISG sa guverneze relatia noastra contractuala?

Decizia de a aplica CISG depinde de pozitia societatii noastre, vanzator sau cumparator.
In acest sens, doua dispozitii ale CISG urmeaza a fi avute in vedere:
a. Limitarea daunelor la cele previzibile – este de dorit aplicarea CISG cand este posibil ca societatea noastra, vanzator, sa nu indeplineasca intocmai obligatia de a livra bunurile obiect al vanzarii;
b. Dobanda pentru intarziere la plata curge de la scadenta – este de dorit aplicarea CISG cand societatea noastra, vanzator, doreste sa incaseze dobanda pentru zilele de intarziere de indata ce cumparatorul nu isi indeplineste obligatia de plata a pretului.

IV. Referinte

Ca un comentariu de ordin general, subliniem importanta deciziilor pronuntate de instante care au facut aplicarea CISG. Din moment ce CISG este o norma de drept substantial, uniforma, inseamna ca atunci cand o instanta decide cu privire la un diferend in care CISG este aplicabil, aceasta, indiferent de nationalitate, va folosi aceeasi lege. In acest sens, pentru a asigura aplicarea uniforma a CISG, instantele trebuie sa tina cont de principiul aplicarii uniforme a CISG si sa ia in considerare deciziile altor instante, indiferent de tara in care au fost pronuntate.

Pe cale de consecinta, atunci cand analizam si interpretam CISG, jurisprudenta relevanta ar trebui avuta in vedere ca o sursa importanta.