In majoritatea companiilor intalnim mai mult sau mai putin ca o forma de motivare a salariatilor, pauzele de tigare, cafea, accesul la internet, corespondenta pe messenger si alte activitati recreative insa se omite ca prin aceste pauze impactul poate fi negativ daca fenomenul nu este controlat corect, intrucat se pot crea disfunctionalitati sociale in cadrul companiei.
Alice Trifan
Manager HR&Payroll
Fin Expert Consulting
O disfunctionalitate sociala poate fi definita ca o perturbatie care afecteaza functionarea unei organizatii, gasindu-si radacinile partial sau total intr-o modificare a comportamentului salariatilor.
Putem exemplifica urmatoarele tipuri de disfunctionalitati:
• Absenteismul
• Fluctuatia de personal
• Conflictul de munca
• Accidentele de munca
Absenteismul poate fi definit ca fiind o perturbare a planului de productie si a organizarii muncii si nu in ultimul rand o dovada a unui comportament socio- cultural de refuz provizoriu si limitat al muncii si de scadere a gradului de implicare.
Principalele tipuri de absenteism sunt:
Absente de boala, concediu pre si post natal
Concedii de formare
Concedii legale
Absnte autorizate (invoiri)
Absente neautorizate (ore nemotivate)
Absente datorate prezentei nonactive (desi prezent la munca nu isi efectueaza activitatile)
Este extrem de important pentru orice organizatie sa evalueza gradul de absenteism si impactul acestuia asupra intregii culturi organizationale.
Masurarea absenteismului se poate face cu urmatorul indicator:
% Absenteism =
(Ore de absente in perioada T /Ore teoretice de munca in perioada T)*100
Perioada de referinta cea mai semnificativa este de o luna. Nu sunt incluse in calcul orele suplimentare.
In completarea indicatorului mai sus mentionat se calculeaza:
Durata medie a absentelor =
Nr ore absente in perioada T/ Nr mediu de salariati in perioada T
Frecventa absentelor =
Nr absente in perioada T/Nr mediu de salariati in perioada T
Practic cea mai periculoasa forma a absenteismului este aceea a prezentei nonactive.
In cele ce urmeaza putem exemplifica o companie care are 100 angajati si un salariu mediu net de 425 euro/luna.
Pentru a vedea care sunt pierderile reale vom face un calcul simplu: daca un angajat este absent 40 min/zi*21 zile lucratoare = 14 ore /luna tariful orar net la un salariu mediu de 425 euro/21zile /8ore *14 ore = 35,42 euro .
La acest tarif se adauga si taxele pentru asigurarile sociale 61,5% = (35.42*61.5%) =21.17euro, astfel ajungand la un cost total de 56,59 euro /luna pentru un angajat.
Acum sa ne imaginam ca prin rotatie toti cei 100 de angajati din studiul nostru de caz desi prezenti la munca absenteaza datorita diverselor activitati intr-un an calendaristic costurile ar ajunge la (56,59 euro/angajat*100 angajati* 12 luni) = 67,908 euro .
Practic atat costa intr-un an ‘’statul degeaba’’ in conditiile in care pot aparea ulterior ore suplimentare intrucat s-a muncit peste program. Totodata calitatea lucrarilor poate fi scazuta iar in acest fel se pot genera nemultumiri din partea clientilor.
Din statisticile efectuate, daca rata absenteismului are o valoare de 1.5% ( adica 7 minute/angajat/zi) adica 2,5 ore/ angajat/ luna si un cost de 28 000 euro/an compania un are motive de ingrijorare intrucat sub acest procent un se poate cobora.
Pentru a avea o imagine clara a absenteismului consideram necesar sa fie implementat un sistem foarte bun in ceea ce privaste organizarea si eficientizarea muncii in cadrul organizatiei:
- un regulament intern foarte bine structurat
- fise de post clar definite
- proceduri de lucru bine implementate
- normarea corecta a muncii
- un sistem de pontaj care sa asigure evidenta corecta a prezentei personalului
Concluzia este sa implementam sisteme care sa eficientizeze munca, sa combatem absenteismul cat mai mult posibil si sa incercam sa motivam salariatii prin beneficii reale care sa aduca plus de valoare ambelor parti.
Comentarii articol (1)