Un european din sase vorbeste despre o lupta continua pentru plata cheltuielilor casnice si trei sferturi cred ca saracia a crescut in tara lor pe parcursul ultimului an, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene. Acestea sunt rezultatele esentiale ale unui nou sondaj Eurobarometru privind impacturile sociale ale crizei, publicat marti.
Sondajul, realizat in luna mai 2010, marcheaza jumatatea Anului european de lupta impotriva saraciei 2010 si urmeaza deciziei de la 17 iunie a liderilor UE de a scoate 20 de milioane de europeni din saracie si excluziune sociala pe parcursul urmatorului deceniu.
„Rezultatele sondajului confirma ca saracia reprezinta o problema majora in UE si ca actuala situatie economica si financiara agraveaza situatia. Criza se face simtita si o proportie semnificativa de europeni reusesc astazi cu greu sa faca fata cheltuielilor de zi cu zi”. El a adaugat: „Noua strategie UE pentru urmatorul deceniu: Europa 2020 si obiectivul acesteia de scoatere a cel putin 20 de milioane de europeni din saracie pana in 2020 emite un mesaj puternic privind angajamentul sincer al tuturor tarilor la rezultate vizibile pentru o Europa mai dreapta si mai incluziva”, a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, la Bruxelles, László Andor, comisar UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, a declarat.
In general, cetatenii UE cred ca saracia a crescut la toate nivelurile in anul precedent sondajului: 6 din 10 cred ca saracia a crescut in zona lor locala, trei sferturi percep o crestere a saraciei in tara lor si 60 % considera ca saracia a crescut pe tot cuprinsul UE.
Criza si apelurile la masuri de austeritate se reflecta in perceptia oamenilor cu privire la saracie. Grecia iese in evidenta cu 85 % dintre respondenti care considera ca saracia a crescut in tara lor. 83 % dintre francezi, 82 % dintre bulgari, 77 % dintre romani si 75 % dintre italieni impartasesc, la randul lor, acest punct de vedere privind propriile tari. In timp ce, in unele tari, oamenii se asteapta si la alte dificultati, de exemplu sapte din zece romani si greci se asteapta ca situatia financiara a gospodariei lor sa se deterioreze, in altele, perceptiile s-au imbunatatit. De exemplu, 23 % dintre letoni se asteapta ca situatia financiara in gospodariile lor sa se deterioreze (in scadere de la 65 %, in iulie 2009), 32 % dintre lituanieni (in scadere de la 58 %, in iulie 2009) si 20 % dintre maghiari (in scadere de la 48 %, in iulie 2009). In prezent, mai putini respondenti din Letonia, Polonia, Regatul Unit, Belgia si Finlanda se asteapta sa ramana someri pe termen lung in cazul in care si-ar pierde slujba actuala.
O proportie semnificativa a cetatenilor UE sustin ca au probleme financiare
Unul din sase europeni a sustinut ca gospodaria sa nu a avut bani sa plateasca facturi curente, sa cumpere alimente sau alte articole de consum zilnic cel putin o data pe parcursul ultimului an si 20 % aveau dificultati in a tine pasul cu facturile casnice si angajamentele de credit la momentul efectuarii sondajului (mai 2010).
Pentru 15 % este vorba despre o lupta continua, in timp ce 3 % ramasesera in urma cu unele facturi sau angajamente de credit si 2 % aveau probleme financiare reale si ramasesera in urma cu multe astfel de plati.
Aproximativ 30 % dintre cetateni se descurca greu cu costurile ingrijirii medicale
Aproximativ 3 europeni din 10 au sustinut ca, in ultimele sase luni, costurile ingrijirii medicale, ale ingrijirii copilului sau ale ingrijirii pe termen lung pentru ei sau pentru cei apropiati lor au devenit mai greu de suportat: 11 % au considerat ca a devenit „mult mai dificil” si 18 % ca a devenit „oarecum mai dificil”.
Un european din sase nu este prea increzator sau nu este deloc increzator ca isi va mentine locul de munca
Ca si in martie 2010, 18 % dintre respondentii care au un loc de munca nu sunt prea increzatori sau nu sunt deloc increzatori ca vor putea sa isi pastreze locul de munca actual in urmatoarele 12 luni, iar 49 % cred ca ar fi destul de putin sau deloc probabil sa poata sa isi gaseasca un nou loc de munca in termen de sase luni, in cazul in care ar fi concediati.
Perceptia impactului crizei asupra viitoarelor drepturi la pensie
In sfarsit, in ceea ce priveste viitoarele venituri, 73 % dintre cetatenii UE fie anticipeaza explicit prestatii de pensie reduse sau cred ca vor trebui sa isi amane iesirea la pensie sau sa economiseasca mai multi bani pentru batranete. In acelasi timp, 20 % sunt foarte ingrijorati ca venitul lor la batranete va fi insuficient pentru o viata decenta, iar 34 % sunt destul de ingrijorati de o astfel de posibilitate. In 17 state membre, o majoritate a respondentilor sunt foarte sau destul de ingrijorati ca venitul lor la batranete nu va fi adecvat pentru a putea trai in demnitate.
Mai multe informatii aici.
Comentarii articol (0)