CE: Tarile membre vor putea schimba elemente de proba in cazurile de infractionalitate transfrontaliera

Propunerea a fost facuta de sapte state membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Slovenia, Spania si Suedia si va permite autoritatilor sa le solicite omoloagelor lor sa ancheteze un caz, sa stranga si sa faca schimb de elemente de proba.

Astfel, daca un anchetator suedez, de exemplu, urmareste infractori care s-au ascuns in Spania, acesta le poate cere colegilor lui sa faca o perchezitie la domiciliu. Avizul publicat astazi de Comisie recunoaste valoarea adaugata a inlocuirii actualului sistem fragmentat de masuri de ancheta cu un cadru juridic unic. De asemenea, avizul consemneaza nevoia de norme clare si detaliate, care sa respecte pe deplin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Aceste masuri ar cuprinde standarde minime pentru strangerea probelor, astfel incat admisibilitatea lor in instanta sa nu poata fi contestata, precum si standarde inalte privind protectia datelor pentru informatiile sensibile.

„Pentru a combate in mod eficace infractionalitatea transfrontaliera, autoritatile nationale au nevoie de norme clare si nebirocratice de cooperare. Un anchetator care urmareste o retea infractionala internationala sau o persoana care a comis violuri in mai multe tari nu ar trebui sa isi piarda timpul completand numeroase formulare. In acelasi timp, trebuie sa instauram cu grija garantii procedurale care sa asigure respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate in anchete, in special ale suspectilor a caror culpa nu a fost dovedita”, a afirmat Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei Europene si comisar pentru justitie. „Sa convingi autoritatile judiciare sa lucreze impreuna in spirit de incredere reciproca este un lucru delicat, dar deosebit de important. Comisia a prezentat deja propuneri de a imbunatati, in toata Europa, drepturile persoanelor suspectate si de a spori increderea in diferitele sisteme judiciare nationale. Vom urmari dezbaterea privind ordinul european de ancheta. Suntem pregatiti sa ajutam statele membre, astfel incat propunerile acestora sa respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene atat in cursul negocierilor, cat si mai tarziu, in aplicarea practica a acestui instrument al UE.”

Comisia a adoptat astazi o analiza a unei propuneri de schimb de elemente de proba – fara standarde privind admisibilitatea – facuta de sapte state membre ale UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Slovenia, Spania si Suedia) la 21 mai 2010. Regatul Unit si-a notificat, de asemenea, intentia de a participa la directiva propusa.

Comisia a remarcat avantajul pe care l-ar reprezenta propunerea statelor membre ale UE de instituire a unui sistem mai simplu, unificat, daca acesta ar fi sprijinit de standarde corespunzatoare in materie de drepturi procedurale si fundamentale. Anchetatorii ar putea folosi un singur formular standard pentru a solicita direct de la omologii lor orice tip de probe, cum ar fi declaratiile martorilor sau efectuarea unei perchezitii la domiciliu. De asemenea, victimele nu ar trebui sa treaca de mai multe ori prin aceeasi experienta traumatizanta si nu ar mai trebui sa se deplaseze in alte circumscriptii judiciare, putand depune marturie prin legatura video.

Autoritatile vor putea refuza sa recunoasca sau sa execute ordinele intr-un numar limitat de situatii, cum ar fi din motive de securitate nationala.

Cu toate acestea, Comisia a constatat ca autoritatile vor fi reticente sa faca schimb de elemente de proba cum ar fi date bancare, inregistrari telefonice sau probe ADN, daca nu vor avea in prealabil incredere reciproca in ceea ce priveste modul de obtinere a acestor probe. Prin urmare, propunerea trebuie insotita de standarde minime comune la nivelul UE pentru strangerea probelor, pentru a asigura admisibilitatea acestora in instanta, precum si respectarea drepturilor fundamentale si a dreptului la un proces echitabil. Orice schimb de date va trebui sa respecte normele UE de protectie a datelor.

Toate cele 27 de state membre vor negocia o propunere finala, care va fi apoi votata de Parlamentul European in temeiul procedurii legislative ordinare. Dupa aceea, Comisia va decide daca trebuie sa prezinte propuneri separate, in special privind obtinerea/admisibilitatea probelor. Orice propunere de reglementare la nivelul UE trebuie sa respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Mandatul european de obtinere a probelor, adoptat in decembrie 2008, permite anumitor anchetatori sa solicite omologilor lor sa faca reciproc schimb de elemente de proba existente, insa nu si sa stranga noi probe. Cu toate acestea, nu a fost emis niciun astfel de mandat, fata de 14 000 de mandate europene de arestare emise in 2008, deoarece mandatul european de obtinere a probelor este in vigoare intr-un singur stat membru (Danemarca).

In luna decembrie a anului trecut, liderii europeni au adoptat Programul de la Stockholm. Comisia a transpus aceste obiective politice intr-un plan de actiune pentru perioada 2010-2014.

Acordurile existente pun numai bazele unei asistente reciproce intre autoritatile judiciare, nu prevad si recunoasterea mutuala a deciziilor. Consiliul Europei a adoptat in 1959 Conventia europeana de asistenta reciproca in materie penala. In temeiul Actului Consiliului de elaborare a Conventiei privind asistenta judiciara reciproca in materie penala intre statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 2000, Consiliul ministrilor UE a urmarit incurajarea cooperarii spontane intre autoritatile judiciare, politienesti si vamale.

Avizul Comisiei referitor la directiva propusa privind ordinul european de ancheta este disponibil aici.