Reducerea biodiversitatii si degradarea ecosistemului costa anual planeta pana la 7,5% din PIB-ul global

Potrivit analizei PwC, parte a unui studiu de referinta al Organizatiei Natiunilor Unite, care examineaza aspectele economice ale reducerii biodiversitatii si degradarii ecosistemului, mai putin de o companie din cinci percepe reducerea biodiversitatii ca un subiect important pe agenda de afaceri. De asemenea, numai doua dintre primele 100 cele mai mari companii din lume, definesc reducerea biodiversitatii drept un risc strategic.

Raportul ONU The Economics of Ecosystems and Biodiversity (TEEB) a relevat ca gradul de constientizare al pericolului reducerii biodiversitatii este cel mai ridicat pe continentele cele mai afectate de schimbarile climatice si de despaduririle pe suprafete mari. Peste 50% dintre directorii executivi din America Latina si 45% dintre cei din Africa percep reducerea biodiversitatii drept o amenintare pentru dezvoltarea afacerilor. Concluziile studiului indica faptul ca directorii executivi care nu constientizeaza importanta managementului biodiversitatii ca pe o componenta importanta a strategiilor lor de afaceri se va reduce rapid in urmatorii ani.

Apa folosita pentru productia de alimente si bauturi, lemnul pentru ambalaje, mobila si hartie, terenul agricol pentru legume si fructe, precum si fibrele vegetale pentru imbracaminte, sunt cateva dintre resursele ce tin de biodiversitate si ecosistem a caror valoare economica si nevoie de protejare sunt examinate in cadrul studiului.

Fara a li se atribui de cele mai multe ori un pret corespunzator, folosirea resurselor naturale si fluxul continuu al acestora sunt parte integranta a economiei globale de zi cu zi.

In ciuda acestui fapt, studiul PwC arata ca dintre primele 100 cele mai mari companii din intreaga lume, numai 18 companii fac vreo referire la biodiversitate si ecosisteme in cadrul rapoartelor lor anuale, iar numai doua au identificat reducerea biodiversitatii drept un risc strategic de afaceri. In sectoarele cele mai sensibile la factorii de mediu, incluzand productia alimentara si sectoarele industriale primare, noua companii au identificat reducerea biodiversitatii drept o problema de dezvoltare durabila.

„Actualele strategii de afaceri nu fac decat sa pericliteze stabilitatea pe termen lung a preturilor de consum, perspectivele de afaceri si cele de profitabilitate ale firmelor. Atunci cand estimarile legate de costul reducerii biodiversitatii se cifreaza la sume enorme (2 pana la 4,5 mii de miliarde de dolari anual), incepi sa realizezi ca aceasta nu mai este o chestiune care ar trebui sa-i preocupe doar pe oamenii de stiinta sau pe activistii ecologisti. Exista si o logica economica pentru care ar trebui sa ne punem problema conservarii biodiversitatii pentru a proteja interesele pe termen lung ale mediului de afaceri. Aceasta presupune sa atribuim mai multa valoare resurselor care asigura si sustin companiile din intreaga lume, incluzand acele companii in care investesc firmele din sectorul financiar”, a declarat Alexandru Lupea, Partener, Servicii de Audit, Liderul Grupului pentru Industria Energetica, Miniera si de Utilitati din cadrul PricewaterhouseCoopers Romania.

Potrivit lui Lupea, exista un potential urias de afaceri in pe pietele emergente in ceea ce priveste produsele si serviciile ce tin de biodiversitate si protejarea ecosistemului. Spre exemplu, in prezent piata produselor agricole organice (bio) este estimata la 40 de miliarde de dolari americani in intreaga lume, reprezentand 2,5% din piata globala a alimentelor si bauturilor. Studiul PwC anticipeaza ca aceasta piata a produselor alimentare organice va creste de cinci ori pana in 2020, ajungand la o valoare de 210 miliarde de dolari, iar pana in 2050 ar putea ajunge la 900 de miliarde de dolari.

„In acest context, Romania ar putea beneficia de pe urma acestei tendinte si ar putea sa-si dezvolte un puternic sector de productie agricola bio, valorificandu-si intinsele suprafete cultivabile si de padure si profitand de pe urma gradului redus de utilizare a ingrasamintelor artificiale si pesticidelor in agricultura romaneasca, fapt ce ar putea fi transformat dintr-un dezavantaj competitiv intr-un avantaj”, a adaugat Lupea.

Raportul „TEEB for Business”, care va face parte din raportul final TEEB care va fi lansat in luna octombrie in cadrul Conventiei pentru Biodiversitate care se va desfasura la Nagoya in Japonia, solicita asociatiilor profesionale sa dezvolte noi instrumente de contabilitate si raportare pentru companii care sa ia in considerare aspectele legate de biodiversitate si mediul inconjurator.