In prezent, cheltuielile cu prestatiile sociale se ridica la 2,86% din PIB, in timp ce aproximativ 100.000 de persoane apte de munca beneficiaza de ajutor social. Pentru a reduce costurile cu plata ajutoarelor sociale, Ministerul Muncii a publicat, joi, "Strategia privind reforma in domeniul asistentei sociale 2011-2013". Potrivit documentului, numarul de prestatii sociale se va reduce de la 14 tipuri la 7 tipuri principale.
Conform documentului, Strategia se va concentra asupra unui numar de
7 prestatii majore: alocatia de stat pentru copii, indemnizatia de crestere a copilului, alocatiile pentru sustinerea familiilor cu venituri mici, ajutoarele pentru incalzirea locuintei, ajutoarele sociale pentru asigurarea venitului minim garantat, indemniatiile lunare si bugetul personal complementar pentru persoanele cu handicap.
Ministerul Muncii considera ca, in acest mod,
se vor elimina problemele identificate in sistemul actual, precum:
• Costul fiscal ridicat: cheltuielile cu prestatiile sociale ale MMFPS si ale autoritatilor administratiei publice locale au crescut de la 1,4% din PIB in 2005 la 2,86% in 2010, inclusiv pensiile sociale si alte beneficii, fara ca aceasta crestere sa conduca la o imbunatatire vizibila a indicatorilor care masoara calitatea vietii;
• Deteriorarea distributiei echitabile si a ponderii sumelor care ajung la familiile cu venituri mici, de la circa 48%, in 2005, la 43% in 2009;
• Gradul ridicat de fragmentare si complexitate care mareste artificial costurile de acces pentru beneficiari, cheltuielile mari de administrare ale sistemului, nivelul erorilor si al fraudelor; astfel, nivelul iregularitatilor in programele de ajutor social si alocatii pentru persoanele cu handicap, in anul 2010, a fost de 12% si respectiv 14%;
• Un nivel de dependenta ridicat care reduce oferta agregata de munca; din cei aproximativ 11 milioane adulti cu valrsta si apti de munca din familiile beneficiare de prestatii sociale, 20%, respectiv 2,2 rnilioane persoane nu muncesc, nu sunt cuprinsi in sistemul educational sau de pregatire profesionala.
Astfel, pentru corectarea acestor probleme, Strategia elaborata de MMFPS propune un set de obiective specifice si masuri care vor conduce la urmatoarele rezultate principale:
• economii fiscale estimate la circa 0,78% din PIB la nivelul anului 2013;
• cresterea ponderii cheltuielilor cu prestatiile sociale pentru primele decile, care ajung la circa 50% din totalul acestora, cu alte cuvinte, focalizarea prestatiilor sociale asupra persoanelor cu cele mai reduse venituri;
• reducerea costurilor de acces la prestatiile sociale ale beneficiarilor cu circa 20%, prin armonizarea si simplificarea procedurilor de cerere si recertificare;
• economii bugetare, prin reducerea erorilor si fraudei din sistemul prestatiilor sociale de circa 0,1% din PIB anual;
• reducerea numarului de persoane cu varsta si apte de munca care depind de sistemul de asistenta sociala cu cel putin 100.000 persoane (estimare preliminara);
• reducerea numarului de prestatii sociale administrate de MMFPS de la 14 la mai putine, prin consolidarea prestatiilor pentru familiile cu venituri mici intr-un singur program reprezentat de venitul minim de insertie, precum si prin consolidarea platilor catre persoanele cu handicap.
Principalele masuri de corectie prevazute in strategie includ:
• tintirea programelor destinate familiilor cu venituri mici (ajutor social, alocatii familiale, ajutoare de caldura) catre familiile din prima chintila;
• armonizarea criteriilor de eligibilitate pentru programele destinate familiilor cu venituri mici;
• consolidarea acestor programe intr-un singur program, denumit orientativ venit minim de insertie, la nivelul anului 2013;
• co-responsabilizarea beneficiarilor venitului minim de inseqie, prin conditionarea acordarii beneficiilor de participarea si rezultatele scolare ale copiilor si de cautarea activa a unui loc de munca in cazul parintilor;
• reducerea costului si a perioadei de acordare a indemnizatiei de crestere a copilului;
• consolidarea platilor pentru persoanele cu dizabilitati intr-o singura prestatie, si introducerea testarii veniturilor pentru beneficiarii din familiile instarite;
• efectuarea de verificari (inspectii) in toate programele de asistenta sociala care au un risc ridicat de eroare sau frauda (ajutorul social; alocatiile familiale; ajutoarele de caldura; alocatiile pentru persoane cu handicap; indemnizatia de crestere a copilului);
• cresterea efectivitatii activitatii de inspectie sociala, prin introducerea profilarii clientilor, a unui sistem de sesizari a iregularitatilor si a unei politici de sanctiuni eficace;
• dezvoltarea unui sistem de management al informatiei integrat, utilizat atat pentru plata prestatiilor sociale, a detectarii cazurilor suspecte de erori sau frauda prin verificarea incrucisata a informatiei din bazele de date pub lice, cat si pentru sustinerea unui model de management bazat pe rezultate;
• interconectarea sistemelor de baze de date referitoare la beneficiarii de drepturi sociale si cu alte surse de date relevante (bazele de date ale Casei de Pensii, Agentiei de Ocupare si Formare Profesionala, Registrului civil, ANAF);
• cresterea capacitatii de analiza, prognoza, planificare strategica, monitorizare si evaluare a MMFPS.
Strategia privind reforma in domeniul asistentei sociale poate fi consultata aici.
Comentarii articol (19)