Lipsa de reglementari a SRL-urilor: un avantaj sau o capcana?

Numarul mic de reglementari face ca ponderea SRL-urilor sa fie covarsitoare in sectorul economic privat. Potrivit datelor NNDKP, in prezent, 95% dintre societati sunt organizate ca SRL-uri si doar 2% ca societati pe actiuni (SA). Restul de 3 procente este reprezentat de celelalte forme de organizare ale societatilor: in nume colectiv, in comandita simpla, in comandita pe actiuni.

Motivele pentru care oamenii aleg, in principal, societatea cu raspundere limitata pentru a-si organiza afacerile privesc, potrivit specialistilor NNDKP, flexibilitatea in functionare, numarul mai mic de formalitati decat in cazul SA-urilor, precum si libertatea de reglementare in ceea ce priveste managementul societatii. La acestea se adauga motivele deja cunoscute: capitalul social de numai 200 ron, comparativ cu 25.000 de euro la SA, si posibilitatea de a deschide un SRL cu asociat unic, in timp ce la SA, numarul minim de actionari este de 2, modificarea fiind una de data recenta, pana acum pentru SA fiind necesari minim 5 actionari.

SRL-urile functioneaza bine pana apar conflicte intre asociati

Societatile cu raspundere limitata functioneaza foarte bine atunci cand asociatii se inteleg, este de parere Stefan Caramida, Asociat Senior NNDKP (foto stanga), insa el adauga ca, atunci cand apar neintelegeri intre ei, activitatea societatii se poate bloca pentru ca adoptarea hotararilor Adunarii Generale a Asociatilor (AGA) poate deveni o chestiune foarte dificila.

Primul pas ar fi sa obtii convocarea AGA, care este un atribut al administratorilor, insa pot fi cazuri in care administratorii sunt in relatii conflictuale cu asociatii, ceea ce ingreuneaza posibilitatea asociatilor de a lua hotarari si deci de a-si exercita drepturile de decizie in privinta societatii.

Conform lui Stefan Caramida, desi exista reglementari privind convocarile AGA, aceasta sunt destul de superficiale.

Legea prevede ca adminstratorii trebuie sa convoace AGA la solicitarea unui asociat majoritar care detine mai mult de 25%, insa reglementarea se opreste aici, nu detaliaza mijloacele pe care un asociat le are la dispozitie pentru a forta convocarea AGA, daca administratorul este ostil asociatului si refuza, direct sau indirect, convocarea adunarii.

In plus, legea nu recunoaste posibilitatea asociatilor de a convoca direct AGA, ceea ce inseamna ca trebuie gasite alte cai prin care asociatii pot trata cu un administrator ostil.

O posibila solutie propusa de expertii NNDKP pentru remedierea situatiei ar fi sesizarea instantei pentru autorizarea convocarii AGA.

Insa, specialistii NNDKP au aratat ca aplicabilitatea practica a acestei solutii este discutabila mai ales pentru ca prevederile fac referire la societatile pe actiuni, si nu la SRL-uri, ceea ce poate duce la o respingere foarte usoara a actiunii in instanta de catre magistrati intrucat speta face referire la un alt cadru de reglementare decat cel al situatiei invocate.

“La nivel teoretic nu exista nicio baza legala sa aplici prevederi ale SA la SRL. Totusi, se poate incerca in instanta convocarea AGA, insa motivarile ar trebui cautate mai departe, in imposibilitatea de actiune, in reaua-credinta a administratorilor”, a explicat Gabriela Cacerea, partener NNDKP (foto dreapta).

De asemenea, o alta solutie ar fi ca, daca in societate exista cenzori, asociatii sa solicite acestora convocarea AGA.

Si in acest caz, aplicarea este discutabila, pentru ca nu exista reglementari clare ale SRL-urilor in aceasta privinta, ci se pot face doar referiri la prevederile existente pentru SA, au aratat avocatii NNDKP.

“In plus, posibilitatea cenzorilor de a convoca AGA trebuie sa priveasca fapte care trebuie cenzurate, iar deciziile AGA nu se refera intotdeauna la asemenea fapte. Nu stiu daca numirea administratorilor sau aprobarea situatiilor financiare sunt fapte ce trebuie cenzurate. Este un mod de a incerca, insa este o solutie destul de schioapa”, a subliniat Gabriela Cacerea.

Un alt instrument pe care l-ar avea la dispozitie asociatii ar fi formularea unor sesizari cu caracter penal impotriva administratorului care refuza sa convoace AGA, legea stipuland ca administratorul care nu respecta obligatia de a convoca AGA este pasibil de pedeapsa penala. Totusi, Gabriela Cacerea a explicat ca nici aceasta solutie nu este una viabila, fiind foarte greu de sustinut in instanta un asemenea caz.

Adoptarea deciziilor AGA, dificila in caz de conflict intre asociati

Chiar daca s-a reusit convocarea AGA, mai pot aparea probleme si in adoptarea deciziilor intrucat legea prevede o serie de majoritati care trebuie intrunite. Mai exact, este vorba despre dubla majoritate (a capitalului social si a numarului de asociati) pentru hotararile ordinare si unanimitate pentru modificarea actului constitutiv.

Concluzia seminarului NNDKP in aceasta privinta a fost ca felul in care sunt formulate in lege aceste prevederile privind majoritatile poate genera probleme de aplicare in practica, daca prin actele constitutive ale societatilor nu se deroga de la aceste prevederi.

“Actele constitutive trebuie redactate intr-o maniera cat mai particularizata situatiei in care se gasesc asociatii, sa nu se lase prevederile legii care pot genera probleme atunci cand vrem sa adoptam o hotarare intr-o situatie de conflict”, recomanda Stefan Caramida.

Ai intrat intr-un SRL. Mai poti iesi?

Atunci cand apar relatii conflictuale intre asociati, iesirea dintr-un SRL poate deveni, de asemenea, problematica deoarece transferul partilor sociale ale unui asociat este valabil doar cu aprobarea celorlalti asociati.

Potrivit explicatiilor lui Stefan Caramida, daca un asociat vrea sa vanda, aprobarea transferului de participatii trebuie acordata de asociatii care reprezinta trei patrimi.

In practica, situatia este ingreunata si mai mult din cauza unei interpretari a legii aplicata de unii specialisti.

“Exista o interpretare, cu care noi nu suntem de acord, potrivit careia asociatul care vrea sa vanda s-ar afla in conflict de interese: cumva cele trei patrimi ar trebui sa fie apreciate la nivelul celorlalti asociati care raman in societate”, a detaliat avocatul NNDKP.

In plus, legea nu ofera solutii pentru cazul in care unul dintre asociati blocheaza transferul si il obliga pe celalalt asociat sa ramana in societate. Stefan Caramida este de parere ca, de cele mai multe ori, in practica, transferul de participatii ar trebui reglementat prin actul constitutiv.

Totusi, Gabriela Cacerea subliniaza ca: “Din punct de vedere al efectelor, atunci cand ajungem la certuri intre asociati, intelegerile dintre ei cu privire la transferuri ofera numai un remediu contractual – pot sa obtina despagubiri, dar foarte greu obtin in instanta o hotarare care sa tina loc de consimtamantul celeilalte parti".

“Putem reglementa contractual, insa asta nu garanteaza executarea intocmai a ceea ce am scris”, a adaugat Cacerea.

Stefan Caramida a evidentiat ca o “semi-solutie”, pentru a ocoli procedura de aprobare cu trei patrimi, ar fi majorarea capitalului social al SRL-ului si cooptarea noului asociat in cadrul societatii, ceea ce ar permite ca vanzarea ulterioara sa se faca fara aprobarea actionarilor.