Investitiile facute de la zero, asa-numitele investitii de tip green-field (din „iarba verde“), sint in general realizate de companiile straine, lucru de altfel de inteles, avind in vedere faptul ca vin in Romania cu o forta financiara consistenta. Anul trecut, Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) a derulat un numar de 20 de proiecte noi de tip green-field, care sint in faza de implementare (construire de capacitati de productie) sau in functiune. Valoarea totala a acestor proiecte, potrivit datelor prezentate de ARIS, este de 959,76 milioane de euro. In urma acestor investitii se preconizeaza crearea a 15.625 de locuri de munca. Reiese ca un loc de munca nou infiintat costa in medie 61.424 de euro. Saptamina trecuta, vicepremierul George Copos, politician venit din mediul de afaceri, a avansat o alta cifra, 100.000 de euro. De aceeasi parere a fost si presedintele patronatului din industria textila FEPAIUS, Maria Grapini.
Costuri
Costurile pentru infiintarea unui loc de munca au in componenta mai multe elemente: pretul terenului, valoarea constructiei, pretul utilajelor, cel al utilitatilor, cheltuielile cu forta de munca etc. Recuperarea investitiei se face de regula in citiva ani. Maria Grapini ne-a spus ca respectivele costuri difera de la o regiune la alta, intrucit pretul terenului si forta de munca sint mult mai mari in Bucuresti decit in Moldova, de exemplu. Grapini a declarat ca a investit intr-o unitate de productie din Bucuresti cinci milioane de euro, suma insuficienta, spune ea, intrucit pentru cei 150 de angajati mai trebuie sa cheltuiasca alte cinci milioane. Dar problema nu se opreste aici, deoarece o investitie care se respecta se face in tehnologie de ultima ora, tehnologie care are evident un pret mai ridicat.
De altfel, in industria usoara se inregistreaza unul dintre cele mai mari costuri cu crearea unui loc de munca. Anul trecut au fost demarate investitii straine in valoare de 13 milioane de euro, numarul locurilor nou create fiind de 100. Foarte recent, YKK Romania, filiala companiei japoneze YKK Corporation, a inaugurat o fabrica de fermoare la Chitila. Cu o investitie de 8,5 milioane de euro au fost create 50 de noi locuri de munca. Deci, fiecare astfel de loc a costat compania 170.000 de euro, cu 50.000 de euro mai mult decit media inregistrata in 2004 in industria usoara, adica de 130.000 de euro.
Tinta predilecta
Industria componentelor auto a fost tinta predilecta a investitorilor straini. S-au investit 365,6 milioane de euro si s-au creat 7.625 locuri de munca. Pe piata romaneasca au venit firme grele din domeniu: Coficab, Yazaki, Pirelli, Johnson Controls.
Tunisienii de la Coficab si-au propus ca pina in 2007 sa investeasca 25 de milioane de euro intr-o unitate de productie a cablajelor din industria auto, la Timisoara. Oficialii Coficab sustin ca vor fi create 200 de noi locuri de munca in prima faza, urmind sa se ajunga la un numar de 700 de angajati. Decizia companiei tunisiene, una dintre cele mai mari producatoare de cablaje pentru industria auto, de a investi in Romania a fost influentata intr-o buna masura de faptul ca Renault preconizeaza sa desfaca modelul Logan in Tunisia, dar si in state din Europa Occidentala.
Japonezii de la Yazaki si americanii de la Johnson Controls au decis sa isi plaseze unitatile de productie in acelasi loc: Parcul Industrial Ploiesti. SC Yazaki Romania SRL, membra a grupului Yazaki Corporation, are ca obiect de activitate productia de cabluri si sisteme electrice pentru automobile. Anul acesta, compania a finalizat o prima investitie, o hala industriala in valoare de 10 milioane de euro in care urmeaza sa lucreze aproape 2.000 de angajati. Alaturi, la Johnson Controls, cel mai mare furnizor de sisteme auto din lume, vor lucra circa 1.200 de persoane, multe dintre ele provenind din rindurile disponibilizatilor de la Electromecanica SA. Valoarea totala a investitiilor Johnson Controls la Ploiesti este de 16 milioane de euro.
In domeniul industriei componentelor auto, investitii importante au facut si italienii de la Pirelli. Acestia vor investi 40 de milioane de euro intr-o fabrica de cord de anvelope situata la Slatina si alti 110 milioane de euro in productia de anvelope.
Cazul Montupet
Anul trecut, firma franceza Montupet si-a manifestat intentia de a investi 120 de milioane de euro pentru o fabrica destinata productiei de piese de aluminiu pentru industria auto situata in Parcul Industrial Tetarom de la Cluj. Insa intre dorinta si putinta distanta e mare, si nu din vina firmei citate. Consiliul Judetean Cluj a pus la incercare nervii francezilor, respingind in prima instanta proiectul pe motiv ca Montupet doreste sa concesioneze 12 hectare la un pret extrem de scazut.
In aceste conditii, francezii si-au indreptat atentia spre o alta locatie, dar in Bulgaria. Aici norocul a fost de partea lor intrucit au primit un teren gratuit linga orasul Ruse. Speriati ca vor pierde o ditamai investitia, consilierii clujeni au acceptat intr-un final oferta celor de la Montupet: 2 euro pe metru patrat, pentru realizarea unei turnatorii de piese din aluminiu.
Comentarii articol (0)