Hotararea Senatului nr. 875/2011 - aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 66/2011 - prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor in obtinerea si utilizarea fondurilor europene

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. - Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 2. - Activitatile de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare care sunt in desfasurare la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari sefinalizeaza si se valorifica cu aplicarea prevederilor legale in vigoare la data initierii lor.

PRIM-MINISTRU EMIL BOC
Contrasemneaza:
Ministrul finantelor publice, Gheorghe Ialomitianu
Bucuresti, 31 august 2011.
Nr. 875.

Anexa Nr. 1

NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora

CAPITOLUL I Definitii

Art. 1. - In sensul prezentelor norme metodologice, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) programe finantate din fonduri europene - programele PHARE, Programul SAPARD, Programul ex-ISPA, Facilitatea Schengen, Facilitatea de tranzitie, programele finantate din fonduri structurale si de coeziune, programul finantat din Fondul european de pescuit, programele de cooperare teritoriala europeana, Programul national de dezvoltare rurala 2007-2013, finantat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala si in conformitate cu Planul european de redresare economica, Fondul european de garantare agricola, Programul general Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii, precum si programe finantate de Comisia Europeana in sistem centralizat (de tipul Lifelong Learning, Marco Polo si altele);
b) programe finantate din fonduri de la donatori publici internationali - Mecanismul financiar al Spatiului Economic European, Programul de cooperare romano-elvetian vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene extinse, Fondul frontierelor externe, Mecanismul financiar norvegian;
c) fonduri publice nationale aferente fondurilor europene-fonduri alocate in aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, aprobata cu modificari prin Legea nr. 362/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricola, prin preluarea riscului de creditare de catre fondurile de garantare, republicata, cu modificarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricola, Fondul european agricol de dezvoltare rurala si Fondul european pentru pescuit si a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeana si a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare si gestionare a datelor necesare desfasurarii politicii comune in domeniul pescuitului si a programului de control, inspectie si supraveghere in domeniul pescuitului si pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricola, prin preluarea riscului de creditare de catre fondurile de garantare, aprobata cu modificari prin Legea nr. 371/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Romaniei de catre Comunitatea Europeana, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora, aprobata cu modificari prin Legea nr. 22/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 63/2007 privind regimul veniturilor incasate de autoritatile contractante pe parcursul licitarii si implementarii contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA si PHARE finantate de Uniunea Europeana, aprobata prin Legea nr. 367/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea si finalizarea masurilor ex-ISPA, aprobata prin Legea nr. 187/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea si finalizarea proiectelor PHARE, aprobata prin Legea nr. 132/2009, ale Ordonantei Guvernului nr. 24/2009 privind gestionarea financiara a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului Financiar al Spatiului Economic European, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 30/2010, ale Legii nr. 105/2011 privind gestionarea si utilizarea fondurilor externe nerambursabile si a cofinantarii publice nationale, pentru obiectivul „Cooperare teritoriala europeana”, si ale Legii nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) autoritati cu competente in gestionarea fondurilor europene - Autoritatea de management pentru Programul operational sectorial Mediu, Autoritatea de management pentru Programul operational sectorial Transport, Autoritatea de management pentru Programul operational sectorial Cresterea competitivitatii economice, Autoritatea de management pentru Programul operational sectorial Dezvoltarea resurselor umane, Autoritatea de management pentru Programul operational Asistenta tehnica, Autoritatea de management pentru Programul operational regional, Autoritatea de management pentru Programul operational Dezvoltarea capacitatii administrative, Ministerul Finantelor Publice prin Autoritatea de management ex-ISPA si Oficiul de Plati si Contractare PHARE, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, Agentia de Plati si Interventie in Agricultura, Autoritatea de management pentru Programul national de dezvoltare rurala, Autoritatea comuna de management pentru Programul operational comun Bazinul Marii Negre, Autoritatea de management pentru Programul de cooperare transfrontaliera Romania - Bulgaria, Autoritatea de management pentru Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania - Serbia, Autoritatea nationala pentru Programul de cooperare transfrontaliera ENPI Ungaria - Slovacia - Romania - Ucraina, Autoritatea nationala pentru Programul de cooperare transnationala Sud-Estul Europei, Autoritatea nationala pentru Programul de cooperare transnationala Europa Centrala 2007-2013, Autoritatea nationala pentru Programul de cooperare interregionala INTERREG IVC, Autoritatea nationala pentru Programul pentru reteaua de dezvoltare urbana URBACT II, Autoritatea nationala pentru Programul de cooperare transfrontaliera Ungaria - Romania, Autoritatea nationala pentru Programul INTERACT II, Autoritatea nationala pentru Programul ESPON 2013, Ministerul Finantelor Publice prin Unitatea nationala de coordonare (Directia generala pregatire ECOFIN si asistenta comunitara) pentru Programul de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale din cadrul Uniunii Europene extinse, Autoritatea comuna de management pentru Programul operational comun Romania - Ucraina - Republica Moldova, Autoritatea de management pentru Programul operational pentru pescuit, Ministerul Administratiei si Internelor prin Directia generala afaceri europene si relatii internationale pentru Programul general Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii, alte institutii/structuri cu rol de autoritate de management sau asimilate acestora, precum si alte autoritati nationale cu competente in programele gestionate de Comisia Europeana in sistem centralizat;
e) autoritati de certificare - Autoritatea de Certificare si Plata in cazul programelor finantate din instrumente structurale si din Fondul european pentru pescuit, precum si pentru Programul Mecanismul financiar al Spatiului Economic European, Organismul de coordonare pentru programele finantate din fonduri pentru sprijinirea politicii agricole comune si Ministerul Finantelor Publice prin Oficiul de Plati si Contractare PHARE pentru Programul de cooperare romano-elvetian vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene extinse, Ministerul Administratiei si Internelor prin Directia generala financiara pentru Programul general Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii, alte structuri cu rol de certificare in conformitate cu deciziile de instituire a sistemelor de management si control/cu deciziile de aprobare a programelor/fondurilor;
f) donator public international - Liechtenstein, Islanda, Norvegia si Elvetia. CAPITOLUL II Dispozitii generale

Art. 2. - Implementarea recomandarilor formulate de structuri/institutii de control/audit nationale si europene, care contin constatari cu implicatii financiare, nu restrange dreptul autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene de a transmite comentariile lor in raport cu aceste constatari, de a face propriile lor investigatii si, eventual, de a contesta aceste constatari, conform legislatiei aplicabile dupa caz.

Art. 3. - (1) Analiza rezonabilitatii valorilor cuprinse in bugetele orientative care vor sta la baza contractelor/acordurilor/ordinelor/deciziilor de finantare reprezinta:
a) o analiza bazata pe principiul utilizarii eficiente a fondurilor europene si/sau a fondurilor publice aferente acestora, respectiv al asigurarii unui raport corect intre rezultatul obtinut si resursele financiare alocate; si
b) o analiza a corectitudinii estimarii resurselor financiare necesare pentru realizarea proiectului propus a fi finantat din fonduri europene(2) Modalitatile de realizare a analizei prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:
a) analizarea justificarii/fundamentarii valorii solicitate la finantare, care sa cuprinda preturile orientative ce au stat la baza acestei fundamentari si/sau o analiza cost-beneficiu detaliata, pentru proiectele care au la baza o analiza cost-beneficiu;
b) verificarea rezonabilitatii preturilor din bugetul orientativ prin consultarea bazelor de date existente pe internet si/sau prin solicitarea efectiva de oferte de pret de la firme de specialitate; o alternativa a acestei metode este aceea de a solicita potentialului beneficiar sa furnizeze aceste oferte de pret, situatie in care realitatea si regularitatea acestor oferte sunt verificate de catre autoritatea cu competente in gestionarea fondurilor europene; de asemenea, se pot aplica si alte metode identificate si stabilite prin procedurile autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene
(3) In cazul analizei rezonabilitatii preturilor cuprinse in contractele de furnizare de bunuri, lucrari si servicii se aplica metoda descrisa la alin. (2) lit. b) si aceasta analiza este obligatorie pentru beneficiarii care nu au calitatea de autoritate contractanta conform prevederilor legislatiei in vigoare
(4) In cazul in care se constata ca bugetul prevazut la alin. (1) nu este fundamentat in mod adecvat, respectiv ca valorile cuprinse in acesta nu sunt sustinute de o justificare corecta nici in ceea ce priveste nivelul preturilor utilizate si nici in ceea ce priveste raportul dintre investitia realizata si rezultatul asteptat, se solicita beneficiarului o micsorare corespunzatoare a bugetului orientativ.

Art. 4. - In aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3), art. 27, 28 si ale anexei din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora, denumita in continuare ordonanta, in cazul in care, pentru acelasi contract de achizitie verificat, se constata existenta mai multor nereguli/abateri privind regimul achizitiilor pentru care trebuie aplicate corectiile financiare/reducerile procentuale prevazute in anexa la ordonanta, se va aplica valoarea cea mai mare a corectiei financiare/reducerii procentuale propuse.

Art. 5. - (1) Autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia ca inainte de efectuarea catre beneficiar a platii finale, respectiv de onorarea cererii de rambursare finala, sa verifice gradul in care au fost realizati toti indicatorii de rezultat/de output/obiective stabiliti prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finantare
(2) In situatia in care se constata ca exista indicatori nerealizati sau numai partial realizati de rezultat/de output/obiective - in special cei care au fost utilizati in procesul de evaluare care a condus la aprobarea finantarii respectivelor proiecte si pentru care beneficiarii si-au angajat princontractele/acordurile/ordinele/deciziile de finantare raspunderea realizarii acestora pana la plata finala - autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene, pe baza procedurilor proprii, aplica principiul proportionalitatii stabilit la art. 2 alin. (1) lit. n) din ordonanta, respectiv nu autorizeaza integral sau, dupa caz, autorizeaza partial la plata sumele prevazute la alin. (1). In aceeasi situatie, daca proiectul nu si-a atins scopul propus prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finantare si sumele prevazute la alin. (1) sunt mai mici decat sumele de recuperat, autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene, prin structurile de control prevazute la art. 20 din ordonanta, intocmesc procese-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare
(3) In situatia in care, dupa finalizarea proiectelor, autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene sesizeaza ca nu sunt respectate cerintele de durabilitate/sustenabilitate prevazute de reglementarile aplicabile, aceste autoritati, aplica principiul proportionalitatii prevazut la art. 2 alin. (1) lit. n) din ordonanta, pe baza procedurilor proprii, in scopul stabilirii creantelor bugetare.

Art. 6. - (1) In aplicarea art. 7 alin. (1) din ordonanta, in situatia in care autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene identifica, ca urmare a verificarilor administrative si la fata locului, o posibila abatere, pentru confirmarea careia sunt necesare investigatii suplimentare, acestea pot solicita structurilor de control prevazute la art. 20 din ordonanta investigarea caracterului eligibil al sumelor solicitate la plata/rambursare de beneficiar, inainte ca aceste sume sa fie acordate beneficiarului, iar rezultatul acestei investigatii suplimentare este consemnat intr-o nota de control
(2) Forma si continutul notei de control prevazute la alin. (1) sunt stabilite de fiecare autoritate cu competente in gestionarea fondurilor europene, in functie de specificul activitatii sale
(3) Nota de control se aproba de catre conducerea autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene.

Art. 7. - (1) In toate situatiile in care autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene identifica, in activitatea lor curenta de verificare a cererilor de plata/rambursare prezentate de beneficiari, precum si ca urmare a verificarilor la fata locului, indicii privind o posibila frauda/tentativa de frauda, acestea au obligatia de a sesiza de indata Departamentul pentru lupta antifrauda - DLAF si de a-i transmite acestuia toate informatiile pe care le detin
(2) Sistemele si indicatorii de frauda ce trebuie avuti in vedere, in baza principiului bunelor practici, in scopul identificarii indiciilor privind o posibila frauda, in situatiile in care evaluarea riscurilor indica un risc de frauda ridicat, sunt prevazuti in anexanr. 1.

Art. 8. - In cazul in care constata abateri de la prevederile art. 11 alin. (2) si art. 14 alin. (1) din ordonanta referitoare la conflictul de interese, deciziile autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene si ale structurilor de control cu privire la nivelul sanctiunii pe care o aplica trebuie luate, pentru fiecare caz in parte, tinand cont de urmatoarele elemente:
a) caracterul intentionat sau neintentionat al abaterii, stabilit de institutiile abilitate prin lege;
b) evaluarea prejudiciului creat de situatia de conflict de interese, in sensul reanalizarii deciziei de acceptare a cererii de finantare sau de plata/rambursare care s-ar fi luat in cazul in care acest conflict de interese nu ar fi existat.

Art. 9. - (1) Autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia completarii unui formular, denumit Suspiciune de neregula/Suspiciune de frauda, pentru toate constatarile cu implicatii financiare sau cu posibile implicatii financiare si pentru toate sesizarile ce respecta conditiile prevazute la art. 18 alin. (3) din ordonanta, care este transmis catre structurile de control competente
(2) Forma si continutul formularului mentionat la alin. (1) sunt prevazute in anexa nr. 2. Formularul se utilizeaza pentru toate programele, cu exceptia acelora in cazul carora continutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeana intr-o forma diferita
(3) Autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia inregistrarii suspiciunilor de neregula intr-un Registru al neregulilor, care trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute in anexa nr. 3, cu exceptia programelor pentru care continutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeana intr-o forma diferita
(4) In aplicarea prevederilor art. 32 din ordonanta, formularul „Suspiciune de neregula/Suspiciune de frauda” se intocmeste numai pentru sume platite de catre autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene sau structurile cu functii de plata care actioneaza in numele acestora, organismele de implementare pentru masurile din domeniul transporturilor ale Programului ex-ISPA si beneficiarii proiectelor finantate in sistem centralizat de Comisia Europeana din fonduri europene si/sau din fonduri publice nationale aferente acestora.

Art. 10. - (1) In vederea fundamentarii Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare/Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare sau a clarificarii unor aspecte referitoare la acesta/aceasta, structura de control sau, dupa caz, autoritatea cu competente in gestionarea fondurilor europene poate utiliza rezultatele investigatiilor altor institutii/structuri abilitate prin lege care au identificat abateri privind aplicarea prevederilor legislatiei nationale, inclusiv in domeniul achizitiilor publice, si poate solicita acestora informatiile suplimentare necesare si, in plus, poate solicita puncte de vedere ori informatii oricaror alte entitati publice sau structuri de specialitate, in limita prevederilor legale aplicabile; termenul de finalizare a misiunilor de verificare poate fi prelungit cu durata necesara obtinerii acestor puncte de vedere/informatii, dar cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (24) din ordonanta
(2) Entitatile publice/Structurile de specialitate au obligatia de a raspunde solicitarilor mentionate la alin. (1), cu prioritate, in cadrul termenului stabilit de legislatia aplicabila acestora
(3) Proiectul Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare/Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare se prezinta spre aprobare conducerii institutiei publice in cadrul careia functioneaza structura de control sau, dupa caz, conducerii autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene/organismului intermediar care l-a intocmit, insotit de punctul de vedere exprimat de structura verificata, dupa caz
(4) Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare, al carui model este prevazut in anexa nr. 4, se intocmeste in 3 exemplare originale, dintre care unul pentru structura verificata, unul pentru organul emitent si unul pentru organele de executare ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, daca este cazul, cu exceptia cazurilor in care, in functie de procedurile interne ale autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene/structurii de control, poate fi intocmit in mai multe exemplare originale
(5) Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare se comunica debitorului, in urmatoarea ordine, prin:
a) scrisoare recomandata cu confirmare de primire;
b) remitere;
c) afisaj public la sediul debitorului;
d) publicarea pe site-ul oficial sau la sediul autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene
(6) Data comunicarii titlului de creanta poate fi, dupa caz:
a) data inscrisa in confirmarea de primire a scrisorii recomandate si a aplicarii stampilei pe mandatul postal;
b) data semnaturii de primire sau, dupa caz, data inregistrarii in evidentele debitorului;
c) data afisarii publice la sediul debitorului;
d) data publicarii pe site-ul oficial sau la sediul autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene
(7) In cazul in care se constata o neregula determinata de necorelarea dintre legislatia nationala si reglementarile comunitare, in Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare se mentioneaza ca sumele reprezentand creante bugetare se recupereaza de autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene - in conturile programelor europene respective si/sau in conturile de la bugetul de stat aferente acestora si nu se completeaza rubrica „Debitor” - din:
a) sume alocate in bugetul ordonatorilor principali de credite in cadrul carora functioneaza autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene, conform prevederilor legale aplicabile, in cazul beneficiarilor, altii decat cei prevazuti la art. 40 alin. (2) din ordonanta;
b) conturile de venituri ale bugetelor in care a fost efectuata rambursarea cheltuielilor, pe baza referatului prevazut la art. 21 alin. (2), in cazul beneficiarilor prevazuti la art. 40 alin. (2) din ordonanta
(8) In stabilirea existentei unei necorelari intre legislatia nationala si reglementarile comunitare, consultarea entitatii publice/structurii de specialitate competente prevazute la alin. (1) este obligatorie.

Art. 11. - (1) In toate situatiile in care structurile de control prevazute la art. 20 din ordonanta identifica nereguli care prezinta indicii privind o posibila frauda, acestea au obligatia de a sesiza de indata Departamentul pentru lupta antifrauda si de a transmite acestuia toate informatiile pe care le detin
(2) Conform prevederilor reglementarilor comunitare si ale acordurilor privind managementul financiar si controlul programelor operationale, autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia raportarii catre autoritatile de certificare, prin intermediul formularului „Suspiciune de neregula/Suspiciune de frauda” prevazut la art. 9 alin. (1), a tuturor cazurilor in care au sesizat Departamentul pentru lupta antifrauda
(3) Autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia de a inregistra suspiciunile de frauda in Registrul neregulilor prevazut la art. 9 alin. (3).

Art. 12. - In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din ordonanta, autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia transmiterii catre structurile de control prevazute la art. 20 din ordonanta a informatiilor necesare identificarii tuturor proiectelor/contractelor posibil afectate.

Art. 13. - (1) In aplicarea art. 28 din ordonanta, stabilirea valorii corectiilor financiare prin aplicarea coeficientilor de corectie prevazuti in anexa la ordonanta se face cu incadrarea corecta a prevederilor actelor normative incalcate in categoria de abateri descrisa de aceasta
(2) Modelul Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare este prevazut in anexa nr. 5.

Art. 14. - Datele suplimentare necunoscute la data efectuarii verificarilor, prevazute la art. 31 alin. (1) din ordonanta, sunt cuprinse, fara a se limita la acestea: in sesizari, in rapoarte de control/audit interne sau externe ori in hotarari definitive si irevocabile pronuntate de instantele judecatoresti, primite de catre autoritatea cu competente in gestionarea fondurilor europene dupa data emiterii Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare initial.

Art. 15. - (1) Cuantumul creantei bugetare se calculeaza tinand cont de sumele platite/rambursate, in baza acordurilor/contractelor/deciziilor/ordinelor de finantare, catre beneficiari sau in numele acestora direct catre contractori ori catre bugetul de stat cu titlu de rambursare, in cazul beneficiarilor prevazuti la art. 40 alin. (2) din ordonanta, din:
a) fonduri europene;
b) bugetul de stat, reprezentand cofinantare a cheltuielilor eligibile;
c) bugetul de stat, in cazul in care acestea sunt utilizate in vederea inlocuirii fondurilor europene in situatia indisponibilitatii/intreruperii/suspendarii temporare a platilor, reprezentand cheltuieli eligibile;
d) bugetul de stat, in cazul in care acestea sunt utilizate in vederea finalizarii proiectelor, reprezentand cheltuieli eligibile
(2) Sumele platite/rambursate prevazute la alin. (1) si la art. 32 din ordonanta nu cuprind sumele alocate in bugetele ordonatorilor principali de credite din institutiile cu rol de autoritati cu competente in gestionarea fondurilor europene/organisme intermediare, transferate beneficiarilor prevazuti la art. 40 alin. (2) din ordonanta in scopul efectuarii de catre acestia a cheltuielilor necesare implementarii proiectelor din domeniul public, acolo unde mecanismele bugetare prevad un astfel de sistem de finantare.

Art. 16. - (1) In Registrul debitorilor se inscriu titlurile de creanta si sumele platite necuvenit, din eroare, recuperate prin incasarea in contul autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene
(2) Registrul debitorilor trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute in anexa nr. 3, cu exceptia programelor pentru care continutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeana intr-o forma diferita, cum ar fi programele de finantare a politicii agricole comune.

Art. 17. - (1) Deducerea creantelor bugetare din platile/rambursarile la care beneficiarul are dreptul se realizeaza cu conditia emiterii in prealabil a unui titlu de creanta
(2) In situatia in care beneficiarul isi exprima acordul scris, deducerea poate fi aplicata si inaintea expirarii termenului de plata corespunzator titlului de creanta emis de catre structura de control prevazuta la art. 20 din ordonanta; in acest caz deducerea se aplica la suma solicitata la rambursare.

Art. 18. - Anularea titlurilor de creanta rezultate din nereguli in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si a fondurilor publice nationale aferente acestora se poate realiza, in tot sau in parte, numai in urmatoarele conditii:
a) ca urmare a solutionarii unei contestatii administrative depuse impotriva titlului de creanta, prin decizie motivata de admitere in tot sau in parte a contestatiei in favoarea debitorului;
b) prin hotarare definitiva si irevocabila a instantelor judecatoresti.

Art. 19. - Autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia si responsabilitatea urmaririi si stingerii creantelor bugetare rezultate din neregulile constatate in cadrul programelor finantate din fonduri europene pentru care au raspunderea gestiunii directe, indiferent care sunt structurile de control care au emis titlurile de creanta respective.

Art. 20. - (1) In situatia prevazuta la art. 45 alin. (4) din ordonanta, autoritatea competenta va institui masuri asiguratorii si va dispune ducerea acestora la indeplinire de catre organul fiscal al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se aplica in mod corespunzator
(2) In vederea instituirii masurilor asiguratorii se va utiliza modelul deciziei prevazute in anexa nr. 6.

Art. 21. - (1) Mecanismul recuperarii creantelor bugetare rezultate din nereguli pentru care au fost stabilite ca debitori institutii publice finantate integral din bugetul de stat, prevazut la art. 40 alin. (2) din ordonanta, se aplica si cand acestea sunt beneficiari de fonduri europene si cand au calitatea de autoritati cu competente in gestionarea fondurilor europene
(2) Modelul referatului pe baza caruia se solicita unitatilor Trezoreriei Statului recuperarea sumelor constatate ca nereguli din conturile de venituri ale statului in vederea reintregirii conturilor fondurilor europene este prevazut in anexa nr. 7
(3) Autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene intocmesc si prezinta referatele, prevazute la alin. (2), la unitatile Trezoreriei Statului - la care autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene sau, dupa caz, structurile cu functii de plata care actioneaza in numele acestora au virat initial sumele respective in conturile de venituri ale statului - numai dupa ce titlurile de creanta au devenit executorii si stingerea creantelor bugetare nu s-a putut realiza prin incasare sau prin deducere din platile/rambursarile urmatoare la care beneficiarii sunt indreptatiti
(4) In cazul in care se constata nereguli care provin din necorelari intre legislatia nationala si cea comunitara pentru care, din acest motiv, nu se poate stabili un debitor, autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene intocmesc si prezinta referatele la unitatile Trezoreriei Statului la care au virat initial sumele respective in conturile de venituri ale statului, in termen de 10 zile lucratoare de la data emiterii Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare.

Art. 22. - (1) Dobanda datorata pentru neachitarea la termen a obligatiilor prevazute in titlul de creanta se calculeaza la sumele ramase de plata, stabilite si/sau exprimate in lei dupa ultima recuperare
(2) Modelul Procesului-verbal de stabilire a creantelor bugetare rezultate din aplicarea dobanzii datorate este prevazut in anexa nr. 8.

Art. 23. - Obligatia de a nu reutiliza sumele excluse de la finantarea unei operatiuni ca urmare a aplicarii unei corectii financiare va fi indeplinita cu respectarea prevederilor art. 52 alin. (2) din ordonanta si a celor din regulamentele comunitare incidente; astfel, in cazul programelor cu finantare europeana pentru care este folosit mecanismul recuperarilor, valoarea eligibila a acordului/contractului/deciziei/ordinului de finantare este micsorata definitiv cu valoarea corectiei financiare aplicate, fara sa existe posibilitatea inlocuirii de catre beneficiar a cheltuielilor supuse corectiei.

Art. 24. - In aplicarea prevederilor art. 21 alin. (4) din ordonanta, prin stadiul de proiect al actului de control/raportului de audit se intelege momentul primirii de catre autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene a variantei in limba romana - care constituie varianta oficiala - a actului de control/raportului de audit, cu exceptia programelor de preaderare, pentru care limba oficiala este limba engleza.

Art. 25. - (1) In vederea asigurarii desfasurarii activitatii de inregistrare, monitorizare si raportare a neregulilor, autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia numirii unui ofiter de nereguli
(2) Principalele atributii ale ofiterului de nereguli sunt:
a) indeplinirea obligatiilor de inregistrare in Registrul debitorilor si de transmitere a constatarilor prevazute la art. 18 alin. (1) din ordonanta;
b) indeplinirea obligatiilor de primire, analizare si inregistrarea in Registrul neregulilor a tuturor sesizarilor prevazute la art. 18 alin. (2) din ordonanta, atat a celor validate, cat si a celor clasate in baza prevederilor art. 18 alin. (3) din ordonanta;
c) informarea in scris a conducerii autoritatii cu competente in gestiunea fondurilor europene cu privire la necesitatea declansarii verificarilor cu privire la sesizarile validate si indeplinirea obligatiei de transmitere a acestora, prevazuta la art. 18 alin. (2) din ordonanta;
d) primirea rezultatului investigatiilor structurilor de control - Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare - si inregistrarea acestuia in Registrul neregulilor;
e) intocmirea rapoartelor de nereguli in aplicarea prevederilor art. 58 si 59 din ordonanta si inaintarea acestora pentru aprobarea de catre conducatorul autoritatii cu competente in gestiunea fondurilor europene;
f) monitorizarea progreselor realizate in procesul de recuperare a debitelor generate de nereguli, in colaborare cu serviciile financiar-contabile ale autoritatii cu competente in gestiunea fondurilor europene;
g) asigurarea notificarii autoritatilor de certificare, conform prevederilor reglementarilor comunitare si ale acordurilor privind managementul financiar si controlul programelor operationale, asupra: suspiciunilor de nereguli si/sau posibile fraude, la aceleasi termene la care se comunica structurilor de control prevazute la art. 20 din ordonanta, proceselor-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare/notelor de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare, contestarilor titlurilor de creanta si modului de solutionare a acestora, hotararilor definitive si irevocabile ale instantelor de judecata, recuperarii creantelor bugetare si, dupa caz, a dobanzilor aferente, in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta cu privire la constatarea evenimentului;
h) asigurarea completarii datelor necesare in Registrul debitorilor
(3) Unele atributii prevazute la alin. (2), cum este gestionarea Registrului debitorilor, pot fi indeplinite de diferite structuri ale autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene, in functie de organizarea interna a acestora.

Art. 26. - (1) Structura de control prevazuta la art. 20 alin. (7) din ordonanta este o structura de specialitate care functioneaza in cadrul Ministerului Finantelor Publice, independent de autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene si de autoritatile de certificare
(2) Structura, numarul de personal si competentele acestei structuri se stabilesc, cu respectarea prevederilor ordonantei, prin ordin al ministrului finantelor publice
(3) Structura de control prevazuta la alin. (1) constata abaterile prevazute la art. 60 din ordonanta cu ocazia misiunilor de verificare organizate in vederea constatarii unor nereguli in aplicarea art. 20 alin. (7) din ordonanta.

Art. 27. - (1) Valoarea abaterilor/corectiilor financiare prevazute in anexa la ordonanta se calculeaza astfel:
a) in cazul in care abaterile de la reglementarile/instructiunile/ghidurile in vigoare privind achizitiile sunt constatate inainte de efectuarea platii catre beneficiari, autoritatea cu competente in gestionarea fondurilor europene are obligatia de a reduce procentual sumele pe care le vor aproba la plata aplicand coeficientul de corectie stabilit in aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3) si anexei din ordonanta;
b) in cazul in care abaterile de la reglementarile/instructiunile/ghidurile in vigoare privind achizitiile sunt constatate dupa efectuarea platilor catre beneficiari, structurile de control prevazute la art. 20 din ordonanta vor constata neregula in conformitate cu prevederile art. 28 din ordonanta si vor calcula valoarea creantei bugetare prin aplicarea procentului de corectie prevazut in anexa la ordonanta la sumele care au fost platite deja beneficiarului
(2) Sumele platite beneficiarului la care se refera alin. (1) nu cuprind sumele alocate in bugetele ordonatorilor principali de credite din institutiile cu rol de autoritati cu competente in gestionarea fondurilor europene/organisme intermediare, transferate beneficiarilor prevazuti la art. 40 alin. (2) din ordonanta in scopul efectuarii de catre acestia a cheltuielilor necesare implementarii proiectelor din domeniul public, acolo unde mecanismele bugetare prevad un astfel de sistem de finantare.

Art. 28. - Anexele nr. 1-8 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.

Anexa Nr. 2

SISTEME SI INDICATORI DE FRAUDA ¹⁾

1. Tipuri de frauda²⁾
1. Manipularea intentionata a declaratiilor financiare (de exemplu, raportarea incorecta a veniturilor)
2. Orice tip de deturnare de bunuri tangibile sau intangibile (de exemplu, rambursari frauduloase de cheltuieli)
3. Coruptie (de exemplu, mita, manipularea procedurilor de cerere de oferte, nedeclararea conflictelor de interese, deturnare de fonduri)

2. Motivele care stau la baza fraudelor
Exista 3 elemente care stau la baza comiterii fraudelor, care pot fi rezumate sub forma unui „triunghi al fraudei”:
- oportunitate;
- justificare;
- presiune financiara. Oportunitatea: Chiar daca o persoana are un motiv, trebuie sa existe si o oportunitate. Sistemele deficiente de control intern pot genera o oportunitate (presupusa probabilitate ca frauda sa nu fie detectata reprezinta un considerent esential pentru autorul fraudei). Exemple de puncte slabe ale sistemelor de control intern sunt deficientele referitoare la:
- supraveghere si revizuire;
- separarea functiilor;
- aprobarea de catre organele de conducere;
- controlul sistemelor. Frauda poate aparea, de asemenea, in cazul in care nu sunt efectuate controale sau persoanele cu functii de autoritate creeaza sansele ca aceste controale existente sa nu fie luate in considerare. Justificare: O persoana poate formula o justificare prin explicarea rezonabila a actelor sale, de exemplu „este corect sa procedez astfel - merit acesti bani” sau „au o datorie fata de mine”, „iau banii doar cu imprumut - ii voi restitui”. Presiune financiara, stimulent sau motivatie: Factorul „nevoie sau aviditate”. Simpla aviditate poate reprezenta de multe ori un motiv puternic. Alte presiuni pot aparea din problemele financiare personale sau din vicii personale precum jocurile de noroc, dependenta de droguri etc. „Spargerea triunghiului fraudei”3) reprezinta cheia prevenirii fraudelor. Dintre cele 3 elemente, oportunitatea este cel mai direct afectata de sistemele solide de control intern si, prin urmare, este elementul cel mai usor de gestionat.
1) Aceasta anexa contine informatii cuprinse in documentul de lucru elaborat de Comisia Europeana „Nota informativa privind indi catorii de frauda pentru FEDR, FSE si FC” (COCOF 09/0003/00-RO).
2) Conform clasificarii utilizate de Asociatia Expertilor Autorizati in Investigarea Fraudelor (ACFE).
3) A se vedea „The Handbook of Fraud Deterrence” de Harry Cendrowski, James P. Martin si Louis W. Petro, 2007, p. 41.

3. Fraude in cadrul contractelor si achizitiilor publice - Sisteme de fraudare comune si recurente si indicatorii de frauda relevanti (semnale de avertizare)
Acest capitol prezinta 16 sisteme de fraudare comune si recurente, impreuna cu o descriere a sistemului si indicatorii de frauda relevanti in domeniul contractelor si achizitiilor publice. Aceasta este o lista neexhaustiva a unor sisteme general recunoscute. Acest capitol utilizeaza o mare parte a structurii si continutului aplicate de ACFE4) in instructiunile pentru profesionistii din domeniul prevenirii si detectarii fraudei.

3.1. Coruptie - mita si comisioanele ilegale Descrierea sistemului
Mita si comisioanele ilegale semnifica darea sau primirea de „obiecte de valoare” in vederea influentarii unui act oficial sau a unei decizii de natura comerciala. Oferirea de mita „Obiectele de valoare” nu trebuie sa fie si, adesea, nu sunt bani (ambiguitatea se mentine, ceea ce permite autorului sa invoce diferite scuze, daca este necesar). Orice beneficiu tangibil oferit sau primit in vederea coruperii primitorului poate constitui mita. „Obiecte de valoare” specifice care au fost date sau primite ca mita includ, intre altele: cadouri a caror valoare depaseste pragurile stabilite de catre organizatii/societati, „imprumuturi” (indiferent daca au fost sau nu rambursate), utilizarea unor carduri de credit, plata in exces a achizitiilor (de exemplu, o plata de 500.000 EUR pentru un apartament in valoare de 200.000 EUR), utilizarea gratuita sau in schimbul unei chirii preferentiale a unui apartament, utilizarea gratuita a unui autoturism inchiriat, platile in numerar, plata prin cecuri sau transfer bancar a unor „taxe sau onorarii” fictive, reprezentand adesea un procent stabilit in prealabil din contractul obtinut si platite printr-un intermediar sau societate-paravan5) infiintata de catre destinatar, precum si detinerea de participatii secrete in cadrul societatii contractante sau vanzatoare corupte). De obicei, obiectele de valoare sunt acordate in ordinea prezentata mai sus. Aceasta ierarhie apare deoarece, initial, partile isi studiaza reciproc intentiile si este posibil ca platitorul mitei sa nu poata oferi plati mai substantiale decat dupa atribuirea contractului. Dupa atribuirea unui contract, darea de mita are loc in special sub forma acordarii de comisioane ilegale, ceea ce inseamna ca, dupa ce primeste o plata, contractantul plateste sau returneaza un procent stabilit in prealabil din fiecare suma incasata. Indiferent de maniera de plata a mitei, preturile sunt de obicei majorate artificial sau calitatea marfurilor si serviciilor este redusa, in vederea recuperarii sumelor platite. Darea de mita faciliteaza mai multe alte tipuri de frauda, cum ar fi falsificarea de facturi, inregistrarea de cheltuieli fictive sau neindeplinirea specificatiilor contractuale. Traficul de influenta Traficul de influenta in domeniul contractelor si achizitiilor publice se reflecta adesea in: selectia partinitoare, de exemplu achizitiile nejustificate dintr-o singura sursa (pot exista mai multe contracte atribuite sub plafonul pentru achizitii publice), preturile excesive nejustificate, produsele achizitionate in numar excesiv, acceptarea calitatii scazute si intarzierea sau inexistenta livrarilor6). Indicatori de frauda Cel mai frecvent indicator al oferirii de mita si comisioane ilegale este tratamentul favorabil nejustificat acordat unui contractant de catre un responsabil pentru contractare intr-o perioada de timp. Alte semnale de avertizare:
- legaturi stranse intre un responsabil pentru contractare si un furnizor de produse sau servicii;
- cresterea inexplicabila sau brusca a averii responsabilului pentru contractare;
- responsabilul pentru contractare efectueaza o activitate economica nedeclarata;
- contractantul este cunoscut in domeniul sau de activitate pentru acordarea de comisioane ilegale;
- modificari nedocumentate sau frecvente ale contractelor, care conduc la majorarea valorii acestora;
- responsabilul pentru contractare refuza predarea responsabilitatilor legate de contractul in cauza si preluarea altor atributii similare (acceptarea/refuzul unor sarcini care nu au legatura cu experienta nu este relevanta);
- responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completeaza declaratia privind conflictele de interese.

3.2. Nedeclararea conflictelor de interese Descrierea sistemului
O situatie de conflict de interese poate aparea atunci cand un angajat al organizatiei contractante are un interes financiar ascuns in ceea ce priveste un contract sau un contractant. Un potential conflict de interese nu poate fi urmarit in instanta daca este dezvaluit in intregime si aprobat cu promptitudine de catre angajator. De exemplu, un angajat poate detine in secret un furnizor sau un contractant, poate infiinta o societate-paravan prin intermediul careia achizitioneaza produse la un pret majorat artificial sau are un interes ascuns in vanzarea sau inchirierea de proprietati. Indicatori de frauda:
- favorizarea inexplicabila sau in mod exceptional a unui anumit contractant sau vanzator;
- acceptarea continua a unor lucrari la preturi ridicate si de calitate scazuta etc.;
- responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completeaza declaratia privind conflictele de interese;
- responsabilul pentru contractare refuza predarea responsabilitatilor legate de contractul in cauza si preluarea altor atributii similare (acceptarea/refuzul unor sarcini care nu au legatura cu experienta nu este relevanta);
- exista indicii potrivit carora responsabilul pentru contractare efectueaza o activitate paralela.

3.3. Practici de cooperare secreta Descrierea sistemului
Contractantii dintr-o anumita zona sau regiune geografica sau dintr-o anumita industrie pot incheia acorduri in vederea inlaturarii concurentei si majorarii preturilor prin diferite sisteme de cooperare secreta. Depunerea de oferte de curtoazie Ofertele de curtoazie, cunoscute si ca „oferte fantoma”, au scopul de a asigura aparenta unei licitatii concurentiale, fara a se urmari castigarea acesteia. Mai multi ofertanti care coopereaza convin sa depuna oferte la preturi excesive sau continand conditii inacceptabile, pentru a favoriza selectarea unui contractant preferat la un pret majorat artificial (in aceste situatii ar trebui sa se verifice atent valoarea
4) Asociatia Expertilor Autorizati in Investigarea Fraudelor (Association of Certified Fraud Examiners) www.acfe.com. Mai exact, structura si continutul se inspira din instructajul privind „Fraudele in domeniul contractelor si achizitiilor” furnizat investigatorilor de fraude.
5) O societate-paravan este o companie reala, dar cu operatiuni si active inexistente.
6) Acestia sunt rezumati adesea ca factori PCCL: selectie partinitoare, pret excesiv, cantitate excesiva, calitate scazuta, livr are intarziata sau inexistenta. estimata a contractului). Castigatorul imparte o cota din profituri cu ofertantii respinsi, ii angajeaza ca subcontractanti sau le permite sa castige alte contracte la preturi avantajoase. Ofertele de curtoazie pot fi depuse inclusiv de societati-paravan sau firme afiliate. Abtinerea de la participare Pentru ca manipularea procedurilor de cerere de oferte sa reuseasca, numarul ofertantilor trebuie sa fie limitat si toti trebuie sa participe la conspiratie. Daca la licitatie se alatura un ofertant nou sau necooperant (un asa-numit „sabotor”), majorarea artificiala a pretului devine evidenta. Pentru a preveni o astfel de posibilitate, conspiratorii pot oferi mita societatilor straine pentru ca acestea sa nu isi depuna ofertele sau pot utiliza mijloace mai agresive pentru a le impiedica sa participe la licitatie. De asemenea, in incercarea de a-si proteja monopolul, conspiratorii pot constrange furnizorii si subcontractantii pentru ca acestia sa evite relatiile comerciale cu societatile necooperante. Rotatia ofertelor Conspiratorii depun oferte de curtoazie sau se abtin sa liciteze pentru a permite fiecarui ofertant sa depuna, prin rotatie, oferta cea mai ieftina. Rotatia poate avea loc in functie de zona geografica - un contractant in domeniul constructiilor de drumuri primeste toate lucrarile dintr-o regiune, alta societate primeste lucrari in regiunea invecinata - sau in functie de tipul de activitate, perioada etc. Impartirea pietelor Intreprinderile participante la intelegere pot imparti piete sau linii de productie sau pot conveni fie sa nu concureze in propriile zone de influenta, fie sa o faca prin masuri de cooperare secreta, precum depunerea de oferte de curtoazie exclusiv. Uneori, la sistemele de cooperare secreta participa angajati - avand uneori interese financiare in intreprinderea „concurenta”-care primesc o cota din preturile majorate artificial. Indicatori de frauda:
- oferta castigatoare are un pret prea mare in raport cu estimarile de costuri, listele de preturi publicate, lucrarile sau serviciile similare sau mediile la nivel de industrie si preturile de piata corecte;
- toti ofertantii mentin preturi ridicate;
- pretul ofertelor scade atunci cand la licitatie se alatura un ofertant nou;
- rotatia ofertantilor castigatori in functie de regiune, tip de activitate, tip de lucrari;
- ofertantii respinsi sunt angajati ca subcontractanti;
- configuratie anormala a ofertelor (de exemplu, ofertele sunt separate de procentaje exacte, oferta castigatoare este cu putin sub pragul de pret acceptat, se incadreaza exact in bugetul alocat, este prea mare, prea apropiata, diferenta este excesiva, sumele sunt rotunjite, incomplete etc.);
- legaturi aparente intre ofertanti, cum ar fi adrese, angajati sau numere de telefon comune etc.;
- in oferta contractantului sunt inclusi subcontractanti aflati in competitie pentru contractul principal;
- contractantii calificati se abtin de la depunerea unei oferte si devin subcontractanti, sau ofertantul cu cel mai scazut pret se retrage si devine subcontractant;
- unele societati liciteaza intotdeauna una impotriva celeilalte, in timp ce altele nu o fac niciodata;
- ofertantii respinsi nu pot fi localizati pe internet sau in nomenclatoarele de societati, nu au adrese etc. (cu alte cuvinte, sunt societati fictive);
- exista corespondenta sau alte indicii potrivit carora contractantii efectueaza schimburi de informatii privind preturile, isi aloca teritorii sau incheie alte tipuri de acorduri neoficiale;
- practicile de ofertare prin cooperare secreta au fost constatate in urmatoarele sectoare si sunt relevante si pentru fondurile structurale: asfaltari, constructii de cladiri, activitati de dragare, echipamente electrice, constructii de acoperisuri, eliminarea deseurilor.

3.4. Oferte discrepante Descrierea sistemului
In acest sistem de fraudare, personalul responsabil pentru contractare furnizeaza unui ofertant favorit informatii confidentiale indisponibile celorlalti ofertanti, potrivit carora, de exemplu, una sau mai multe activitati prevazute intr-o cerere de oferte nu vor fi realizate in cadrul contractului (unele activitati pot fi formulate in termeni vagi sau pot fi prea dificile, iar ofertantul favorit este instruit cum sa liciteze). Astfel de informatii permit firmei favorizate sa depuna o oferta avand un pret mult mai redus fata de cel al celorlalti participanti, oferind un pret foarte scazut pentru activitatea care nu va fi inclusa in contractul final. In cazul acordurilor-cadru, acest aspect trebuie analizat in corelare cu contractele subsecvente. Depunerea de oferte discrepante este unul dintre cele mai eficiente sisteme de trucare a licitatiilor, manipularea nefiind atat de evidenta precum in alte sisteme utilizate frecvent, cum ar fi achizitiile nejustificate dintr-o sursa unica. Indicatori de frauda:
- oferta pentru anumite activitati pare a fi nejustificat de scazuta;
- dupa atribuirea contractului au loc modificari sau eliminari ale cerintelor privind activitatile;
- activitatile pentru care se primesc oferte sunt diferite fata de contractul propriu-zis;
- ofertantul are legaturi apropiate cu personalul responsabil cu achizitiile sau a participat la redactarea specificatiilor.

3.5. Manipularea specificatiilor Descrierea sistemului
Cererile de oferte sau propuneri pot contine specificatii adaptate pentru a corespunde calificarilor sau competentelor unui anumit ofertant. Aceasta situatie este frecventa in special in cazul contractelor din domeniul IT si al altor contracte tehnice. Specificatiile care sunt prea restrictive pot fi utilizate pentru a exclude alti ofertanti calificati sau pentru a justifica achizitii dintr-o singura sursa si pentru a evita orice concurenta. Un ansamblu de specificatii manipulate care favorizeaza un anumit contractant sugereaza coruptie. Indicatori de frauda:
- doar un singur ofertant sau foarte putini ofertanti raspund la cererile de oferte;
- exista similitudini intre specificatii si produsele sau serviciile contractantului castigator;
- se primesc reclamatii din partea celorlalti ofertanti;
- specificatiile sunt semnificativ mai restranse sau acopera o sfera mai larga decat in cazul cererilor de oferte anterioare;
- specificatii neobisnuite sau nerezonabile;
- acordarea unui numar ridicat de contracte avantajoase unui singur furnizor;
- socializare sau contacte personale intre personalul responsabil cu contractarea si ofertanti pe durata procedurii de atribuire;
- cumparatorul defineste un articol folosind denumirea unei marci comerciale in locul unei descrieri generice fara sa foloseasca sintagma „sau echivalent” sau fara sa justifice necesitatea prin prisma unei incompatibilitati tehnice.

3.6. Divulgarea datelor referitoare la licitatii Descrierea sistemului
Personalul insarcinat cu contractarea, redactarea proiectului sau evaluarea ofertelor poate divulga unui ofertant favorit informatii confidentiale, precum bugete estimate, solutii preferate sau date privind ofertele concurente, permitandu-i astfel sa formuleze o propunere tehnica sau financiara. Indicatori de frauda:
- metode ineficiente de control al procedurilor de atribuire, reducerea nejustificata a termenelor legale;
- oferta castigatoare are un pret cu foarte putin mai scazut decat urmatoarea oferta cu pret scazut;
- unele oferte sunt deschise in avans;
- sunt acceptate oferte care depasesc termenul-limita;
- ofertantul care depune oferta dupa expirarea termenului este castigator;
- toate ofertele sunt respinse, iar contractul este relicitat;
- ofertantul castigator comunica in privat cu personalul insarcinat cu contractarea, prin e-mail sau alte mijloace, in timpul perioadei de atribuire.

3.7. Manipularea ofertelor Descrierea sistemului
Intr-o procedura de atribuire controlata insuficient, personalul insarcinat cu contractarea poate manipula ofertele dupa depunere, in vederea selectarii unui contractant favorit (modificarea ofertelor, „pierderea” unor oferte, anularea unoroferte pe motivul unor presupuse erori continute in specificatii etc.). Indicatori de frauda:
- reclamatii din partea ofertantilor;
- metode de control deficiente si proceduri de licitatie inadecvate;
- indicii privind modificarea ofertelor dupa receptie (pot proveni si din observarea receptiei unor produse inferioare din punct de vedere calitativ prin raportare la oferta depusa in cadrul procedurii si in lipsa unui act aditional);
- anularea unor oferte pe motivul unor erori;
- un ofertant calificat este descalificat din motive suspecte;
- activitatea nu este relicitata, desi numarul ofertelor primite a fost inferior minimului necesar.

3.8. Atribuiri nejustificate unui singur ofertant Descrierea sistemului
Acest sistem este adesea rezultatul coruptiei, in special daca metoda este repetata si suspecta. Aceste atribuiri pot avea loc prin fragmentarea achizitiilor, in scopul evitarii plafoanelor de ofertare concurentiala, falsificarea justificarilor achizitiilor din sursa unica, redactarea unor specificatii foarte restrictive, prelungirea contractelor atribuite anterior in locul relicitarii acestora. Indicatori de frauda:
- atribuiri in favoarea unui singur ofertant la preturi superioare sau putin inferioare plafoanelor de atribuire concurentiala;
- achizitii publice desfasurate anterior in conditii concurentiale au devenit neconcurentiale;
- fragmentarea achizitiilor, pentru a evita plafonul de ofertare concurentiala;
- cererea de oferta este transmisa unui singur furnizor de servicii.

3.9. Fragmentarea achizitiilor Descrierea sistemului
Personalul insarcinat cu contractarea poate fragmenta o achizitie in doua sau mai multe comenzi ori contracte de achizitie in scopul evitarii concurentei sau a unei investigatii efectuate de o autoritate de management de nivel superior. De exemplu, daca plafonul este de 125.000 euro, o achizitie pentru atribuirea unui contract de bunuri si servicii in valoare estimata de 245.000 euro poate fi fragmentata in doua achizitii pentru atribuirea a doua contracte - unul pentru bunuri, in valoare de 121.000 euro, iar altul pentru servicii, in valoare de 124.000 euro - in scopul evitarii unei proceduri concurentiale. Fragmentarea achizitiilor (denumita de multe ori salami slicing) poate indica un caz de coruptie sau alte sisteme de fraudare la nivelul unei organizatii contractante. Indicatori de frauda:
- doua sau mai multe achizitii consecutive si asemanatoare de la acelasi contractant, situate imediat sub plafoanele de acordare concurentiala sau sub limita de la care se efectueaza investigatii de catre cadrele de conducere;
- separarea nejustificata a achizitiilor, de exemplu contracte separate pentru manopera si materiale, fiecare avand o valoare inferioara plafoanelor de ofertare;
- achizitii consecutive la valori situate imediat sub plafoane.

3.10. Combinarea contractelor Descrierea sistemului
Un contractant avand mai multe comenzi similare poate percepe aceleasi costuri de personal, onorarii sau cheltuieli similare pentru mai multe comenzi care ar putea avea de fapt volume de activitate diferite, ceea ce determina suprafacturarea. Indicatori de frauda:
- facturi similare prezentate pentru activitati sau contracte diferite;
- contractantul factureaza mai mult de o activitate pentru aceeasi perioada de timp.

3.11. Stabilirea incorecta a costurilor Descrierea sistemului
Un contractant poate comite o frauda prin facturarea cu intentie a unor costuri care nu sunt permise sau rezonabile sau care nu pot fi alocate in mod direct sau indirect unui contract. Costurile de manopera sunt mai susceptibile sa fie utilizate abuziv decat costurile materialelor deoarece, in teorie, costurile cu forta de munca pot fi percepute pentru orice contract. Costurile cu forta de munca pot fi manipulate prin crearea de fise de pontaj fictive, modificarea fiselor de pontaj sau a documentatiei aferente ori simpla facturare a unor costuri majorate artificial pentru forta de munca, fara documente justificative. Indicatori de frauda:
- sume excesive sau neobisnuite percepute pentru forta de munca;
- sumele percepute pentru forta de munca nu sunt reflectate de evolutia lucrarilor prevazute de contract;
- modificari evidente ale fiselor de pontaj;
- nu se gasesc fisele de pontaj;
- pentru aceleasi costuri ale materialelor se percep sume in mai multe contracte;
- costurile indirecte sunt facturate drept costuri directe.

3.12. Manipularea preturilor Descrierea sistemului
Manipularea preturilor in cadrul contractelor are loc atunci cand contractantii nu pun la dispozitie date curente, complete si exacte privind costurile sau preturile in propunerile de preturi, ceea ce are ca rezultat cresterea pretului contractului. Indicatori de frauda:
- contractantul refuza, amana sau nu poate furniza documente justificative privind costurile;
- contractantul furnizeaza documente incorecte sau incomplete;
- informatiile privind pretul nu mai sunt valabile;
- preturi ridicate comparativ cu contracte similare, liste de preturi sau medii la nivel de industrie.

3.13. Neindeplinirea specificatiilor contractului Descrierea sistemului
Contractantii care nu indeplinesc specificatiile contractului si apoi declara in mod fals si cu buna stiinta ca le-au indeplinit comit o frauda. Exemple de astfel de sisteme includ utilizarea de materiale de constructie care nu respecta standardele, componente de calitate inferioara, fundatii necorespunzatoare in cazul lucrarilor de constructie a drumurilor etc. Motivul este, in mod evident, cresterea profiturilor prin reducerea costurilor, evitarea penalizarilor pentru nerespectarea termenelor-limita etc. Multe astfel de sisteme sunt dificil de detectat in absenta unor inspectii sau teste amanuntite efectuate de experti independenti in domeniu. Exista totusi posibilitatea ca autorii fraudelor sa incerce sa mituiasca inspectorii. Indicatori de frauda:
- discrepante intre rezultatele testelor si inspectiilor, pe de o parte, si clauzele si specificatiile contractului, pe de alta parte;
- absenta certificatelor sau a documentelor de testare ori inspectie;
- calitate inferioara, activitate nesatisfacatoare si numar mare de reclamatii;
- in documentele contabile ale contractantului exista indicii potrivit carora contractantul nu a achizitionat materialele necesare lucrarilor, nu detine sau nu a inchiriat echipamentul necesar pentru efectuarea lucrarilor ori nu dispune de suficienti lucratori pe santier. (NB: Aceasta verificare incrucisata se poate dovedi utila.)

3.14. Facturi false, duble sau cu preturi excesive Descrierea sistemului
Un contractant poate prezenta cu buna stiinta facturi false, duble sau cu preturi excesive, actionand pe cont propriu sau in cooperare cu angajati responsabili cu procesul de contractare, in urma coruperii acestora. Indicatori de frauda:
- marfuri sau servicii facturate nu se afla in inventar sau nu pot fi localizate;
- nu exista confirmari de primire a unor bunuri sau servicii facturate;
- comenzile de achizitie pentru unele bunuri sau servicii facturate sunt inexistente sau suspecte;
- registrele contractantului nu indica finalizarea lucrarilor sau efectuarea cheltuielilor necesare;
- preturile de facturare, sumele, descrierile sau datele privind articolele depasesc sau nu corespund cu prevederile contractuale, comanda de achizitie, fisele de magazie, inventarul sau rapoartele de productie;
- facturi multiple cu suma, numar, data etc. identice;
- subcontracte in cascada;
- plati in numerar;
- plati catre societati off-shore.

3.15. Furnizori de servicii fictivi Descrierea sistemului
a) Un angajat poate autoriza plati catre un vanzator fictiv, urmarind in acest fel sa deturneze fonduri. Sistemul este utilizat frecvent in situatiile in care nu exista o separare a atributiilor de intocmire a cererii, receptie si plata.
b) Contractantii pot infiinta societati fictive pentru a depune oferte de curtoazie in cadrul unor sisteme de cooperare secreta, in vederea majorarii artificiale a costurilor sau, pur si simplu, a emiterii de facturi false. Experienta a aratat ca autorii fraudelor au tendinta de a utiliza denumiri de societati similare denumirilor unor societati reale. Indicatori de frauda:
- furnizorul de servicii nu poate fi gasit in nomenclatoarele de societati, pe internet, cu ajutorul motorului de cautare Google sau al altor motoare de cautare etc.;
- adresa furnizorului de servicii nu poate fi gasita;
- adresa sau numarul de telefon ale furnizorului servicii sunt incorecte;
- este folosita o societate off-shore.

3.16. Substitutia produsului Descrierea sistemului
Substitutia produsului se refera la inlocuirea, fara stiinta cumparatorului, a produselor prevazute in contract cu unele de calitate inferioara. In cel mai rau caz, substitutia produselor poate pune in pericol viata, de exemplu deficiente ale infrastructurii sau cladirilor. Substitutia este o optiune atractiva in special in cazul contractelor care prevad utilizarea de materiale costisitoare, de calitate superioara, care pot fi inlocuite cu produse mult mai ieftine, cu aspect similar. Substitutia implica de multe ori componente care nu pot fi detectate cu usurinta. De asemenea, atunci cand au loc inspectii pot fi prezentate esantioane special create, pentru a induce in eroare. Indicatori de frauda:
- ambalaje neobisnuite sau generice: ambalajul, culorile sau forma difera de norme;
- discrepante intre aspectul asteptat si cel real;
- numerele de identificare a produsului difera de numerele publicate sau cele de catalog ori de sistemul de numerotare;
- numar de defectiuni inregistrat in cadrul testelor sau in utilizare peste medie, inlocuiri anticipate ori costuri ridicate de intretinere si de reparatie;
- certificatele de conformitate sunt semnate de persoane necalificate sau neautorizate;
- diferente semnificative intre costurile estimate si cele reale ale materialelor;
- contractantul nu a respectat graficul lucrarilor, dar recupereaza intarzierile cu rapiditate;
- numere de serie atipice sau sterse; numerele de serie nu corespund sistemului de numerotare al producatorului autentic;
- numerele sau descrierile facturii sau ale obiectelor de inventar nu corespund datelor din ordinul de achizitie.

4. Frauda in domeniul sumelor percepute pentru forta de munca si al serviciilor de consultanta Sisteme de fraudare comune si recurente si indicatorii de frauda relevanti (semnale de avertizare)
Acest capitol prezinta sisteme de fraudare comune si recurente, impreuna cu o descriere a sistemului si indicatorii de frauda relevanti in domeniul serviciilor de consultanta. Cel mai important mijloc de control din sistemul de contabilitate a costurilor pentru forta de munca este angajatul individual si acceptarea de catre acesta a responsabilitatii de a inregistra cu exactitate timpul de lucru efectuat. Aceasta este o lista neexhaustiva a unor sisteme general recunoscute:

4.1. Costurile suportate cu forta de munca Descrierea sistemului
Fara o verificare externa independenta si la fata locului, costurile cu forta de munca sunt foarte usor de manipulat. Un angajator poate pretinde, cu buna stiinta, perioade de lucru fictive, directe sau indirecte. Aspectul esential de urmarit este daca sumele pentru timpul de lucru al angajatului sunt percepute in mod adecvat pentru proiectul la care s-a lucrat efectiv. (Nupot exista documente ale unor parti terte care sa ateste costurile cu forta de munca, cum ar fi facturi, comenzi de achizitie etc.) Indicatori de frauda:
- moduri diferite de percepere a sumelor;
- modificari neasteptate si semnificative ale modului de percepere a sumelor;
- scaderea sumelor percepute pentru proiecte/contracte cu plafoane depasite sau urmand a fi depasite;
- procentajul angajatilor pentru care se inregistreaza costuri indirecte este disproportionat;
- un numar mare de angajati sunt transferati de la costuri directe la costuri indirecte sau viceversa;
- aceiasi angajati sunt transferati in mod constant de la costuri directe la costuri indirecte sau viceversa;
- sisteme deficitare de control intern al sumelor percepute pentru timpul de lucru, precum semnarea in avans a fiselor de pontaj ale angajatilor, completarea fiselor de pontaj ale angajatilor de catre supraveghetor, completarea fiselor de pontaj cu creionul sau la finalul perioadei de plata;
- orele de lucru si sumele reale se afla constant la limita bugetului sau imediat sub aceasta;
- utilizarea unor intrari in registrele zilnice prin care se efectueaza modificari, in vederea transferarii costurilor intre contracte, cercetare si dezvoltare, activitati comerciale;
- cresteri si descresteri semnificative ale sumelor percepute unor conturi sensibile;
- sumele pentru timpul de lucru al angajatilor sunt percepute diferit in raport cu costurile de calatorie asociate.

4.2. Neplata orelor suplimentare Descrierea sistemului
Un angajator poate pretinde, cu buna stiinta, efectuarea de ore suplimentare
false atunci cand acestea nu sunt compensate in mod neoficial prin, de exemplu, acordarea de concedii suplimentare. Aspectul esential de urmarit este daca sumele pentru timpul de lucru al angajatului sunt percepute in mod adecvat pentru proiectul la care s-a lucrat efectiv. Nu exista documente ale unor parti terte. Indicatori de frauda:
- personalul este obligat sa desfasoare activitati suplimentare neplatite in cadrul mai multor proiecte - directe si indirecte;
- angajatii salariati inregistreaza doar orele de lucru normale efectuate in fiecare zi, pentru o perioada mai lunga de timp;
- neplata orelor suplimentare si acordarea de bonusuri pe baza orelor suplimentare lucrate, potrivit indicatiilor conducerii;
- lucrarile pentru contractele/proiectele al caror plafon de cheltuieli a fost depasit se desfasoara doar in timpul suplimentar neplatit.

4.3. Servicii de consultanta/profesionale Descrierea sistemului (pe baza unui caz real)
Serviciile erau insotite de contracte de consultanta detaliate, cu facturile si rapoartele aferente. Aspectele acoperite erau relevante pentru operatiunile contractantului si ofereau recomandari adecvate privind eficientizarea anumitor activitati. Contractantul a pus in aplicare majoritatea recomandarilor. Contractele aplicabile contineau toate explicatiile necesare, iar onorariile au fost considerate rezonabile. Cu toate acestea, serviciile unora dintre societatile contractate nu fusesera utilizate anterior. Contractele nu descriau serviciile care urmau a fi furnizate de catre societati, dar prezentau in detaliu persoanele care urmau sa ofere serviciile si onorariile pe ora percepute. CV-urile persoanelor nu erau disponibile. Onorariile societatilor noi erau mai ridicate. Reprezentantii societatii nu au putut explica onorariile mai mari sau natura serviciilor care urmau sa fie oferite. In plus, facturile emise de aceste societati pentru serviciile suplimentare prestate nu descriau caracteristicile acestora, mentionand doar numarul contractului. Costurile erau reprezentate sub forma de suma forfetara, fara o defalcare in functie de orele lucrate, tariful orar, cheltuielile de calatorie sau alte cheltuieli. Nu existau rapoarte de calatorie sau rapoarte de sinteza. Nu existau informatii suplimentare privind aceste societati; angajatorul nu a putut oferi decat asigurari verbale privind serviciile furnizate. In sfarsit, adresa de corespondenta de pe facturi era o casuta postala, iar societatile nu apareau in lista abonatilor telefonici. Indicatori de frauda:
- nu exista acorduri sau contracte incheiate oficial; cu toate acestea, se platesc sume mari pentru „servicii prestate”, pe baza unor facturi continand date insuficiente;
- exista acorduri sau contracte oficiale, dar acestea sunt vagi in ceea ce priveste serviciile care urmeaza a fi prestate, si nu exista facturi detaliate, rapoarte de calatorie sau studii care sa justifice cheltuielile;
- serviciile platite au fost utilizate pentru obtinerea, distribuirea sau utilizarea unor informatii ori date protejate prin legi sau regulamente;
- serviciile platite aveau scopul de a influenta in mod ilegal continutul unei cereri, evaluarea unei propuneri sau estimari de pret, selectia de surse pentru atribuirea de contracte ori negocierea unui contract, a unei modificari sau a unei revendicari. Nu este important daca atribuirea se face de catre contractantul principal ori un subcontractant de la orice nivel;
- serviciile platite au fost obtinute sau efectuate prin incalcarea unui statut ori a unui regulament care interzice practicile antreprenoriale neloiale sau conflictele de interese.

4.4. Categorii de forta de munca Descrierea sistemului (pe baza unui caz real)
Propunerea unui contractant privind reinnoirea unui contract de tip „timp si materiale” (T&M), care fusese atribuit anual in ultimii 2 ani, arata ca tarifele orare suportate erau semnificativ mai reduse decat tarifele propuse, cu exceptia celor administrative. La momentul depunerii ofertelor, propunerea initiala prevedea un numar complet de angajati. Dupa atribuirea contractului, contractantul a angajat/utilizat personal remunerat la un nivel inferior celui propus. Calificarile unora dintre noii angajati nu indeplineau cerintele din cererea de oferta. Contractantul plasase mai multi dintre noii angajati in categorii de forta de munca pentru care nu erau calificati. Indicatori de frauda:
- diferente semnificative intre costurile sau cantitatile unitare propuse si cele reale, fara modificarea corespunzatoare a sferei lucrarilor sau a descrierii posturilor;
- facturarea fiecarui serviciu se facea constant la nivelul maxim stabilit in contract. Specificarea in contract/comanda a numarului de ore care trebuie facturate reprezinta o exceptie;
- anumite persoane propuse ca „angajati-cheie” nu lucreaza in cadrul contractului;
- personalul propus nu corespunde fortei de munca existente. Este necesara angajarea unui numar considerabil de persoane. Numarul persoanelor nou-angajate este semnificativ mai redus decat in propunerile initiale;
- competentele angajatilor nu satisfac cerintele specifice pentru categoria de forta de munca sau cerintele contractuale;
- timpul de lucru al angajatilor este inregistrat ca indirect de catre societate, dar este inregistrat ca direct in scopul contractului;
- sumele percepute pentru timpul de lucru al partenerilor, functionarilor, supraveghetorilor si al altor angajati nu respecta termenii contractuali sau politicile si procedurile contabile ale societatii.
_______
Consultati anexele 3 - 9 ale Hotararii Senatului nr. 875/2011 in fisierul atasat