Pachetul de Legi pentru Reglementarea juridica a proprietatii si Reforma in Justitie

1. Pachetul de legi cuprinde prevederi referitoare la elaborarea ºi implementarea legislaþiei privind :restituirea proprietãþii imobiliare, preluatã în mod abuziv în perioada 6 martie - 22 decembrie 1989
2. restituirea proprietãþilor funciare ºi încurajarea dezvoltãrii agriculturii
3. reforma justiþiei. 
 
Toate proiectele care fac parte din Pachetul de legi au fost în dezbatere publicã în ultimele sãptãmâni, timp în care au fost acceptate numeroase modificãri din partea grupurilor socio-profesionale interesate ºi a societãþii civile. 
 
1. Noile prevederi legislative referitoare la restituirea proprietãþii imobiliare preluatã în mod abuziv în perioada 6 martie - 22 decembrie 1989, au fost elaborate de un Grup interministerial de lucru condus de ministrul-delegat pentru Relaþia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu. Membrii Grupului interministerial au modificat trei legi din domeniu ºi au reglementat modalitatea de acordare a despãgubirilor pentru foºtii proprietari care nu pot fi despãgubiþi în naturã. 
 
Principiile de bazã ale pachetului de legi privind modificarea regimului proprietãþii imobiliare sunt:
a. regula restituirii în naturã a tuturor imobilelor aflate în proprietatea statului la momentul adoptãrii legii ;
b. acordarea de despãgubiri juste ºi echitabile;
c. interesele chiriaºilor nu sunt afectate, cadrul legislativ privind protecþia chiriaºilor menþinându-se integral. 
 
Prin modificarea Legii 10/2001 s-a urmãrit eliminarea excepþiilor de la restituire în naturã, devenind astfel posibilã restituirea imobilelor în care se aflã sedii ale partidelor politice, ambasadelor, instituþiilor publice. Pentru instituþiile publice, ºi mai ales pentru ºcoli ºi spitale, se prevãd termene de menþinere a destinaþiei de pâna la 5 ani. Guvernul a demarat procedurile de identificare a finanþãrilor necesare pentru construcþia de noi ºcoli, spitale, instituþii publice, urmând ca lucrãrile sã se finalizeze în cursul acestor termene*. 
 
2. Principiile de bazã ale legilor privind restituirea proprietãþilor funciar cuprinse în Pachetul de Legi pentru reglementarea juridicã a proprietãþii ºi reforma în justiþie sunt:
- Retrocedarea proprietãþilor la nivelul anului 1945 pentru terenuri agricole ºi 1948 pentru terenuri forestiere
- Retrocedarea pe vechile amplasamente ºi doar ca excepþie pe alte amplasamente
- Retrocedarea în naturã ºi doar ca excepþie oferirea de despãgubiri 
 
Noutãþile referitoare la proprietãþile funciare sunt legate de reglementarea globalã a proprietãþii (inclusiv proprietarii sau moºtenitorii proprietarilor care nu s-au înscris în C.A.P.- uri ºi n-au predat pãmântul statului pot primi titluri de proprietate conform legii), introducerea de obligaþii clare ºi sancþiuni pentru primari ºi membrii comisiilor de aplicare în cazul nerespectãrii legii, accelerarea proceselor funciare (prin înfiinþarea de complete specializate, scurtarea unor termene ºi eficientizarea actului de justiþie), înfiinþarea oficiilor de cadastru ºi publicitate imobiliarã în fiecare judeþ. 
 
Pachetul legislativ cuprinde, de asemenea, introducerea rentei viagere ca modalitate de a stimula gruparea terenurilor agricole. Conform legii, pentru fiecare proprietar de teren agricol de peste 62 de ani, care are maximum 10 hectare, se va oferi de la buget o sumã de 100 de euro/ an/ hectar pe toatã durata vieþii în cazul vânzãrii terenului, respectiv 50 de euro/ an/ hectar pe toatã durata vieþii în cazul arendãrii terenului. Aceste sume se adaugã preþului de vânzare, respectiv arendei obþinute. Concomitent, prin pachetul legislativ se modificã Codul Fiscal, în sensul majorãrii impozitului pe terenurile agricole ºi forestiere. Majorãrile intrã în vigoare de la 1 ianuarie 2006 ºi sunt cuprinse între 200.000 de lei ºi 600.000 lei, diferenþiat pe clase de calitate a terenului. 
 
 
3. Reforma justiþiei. 
 
Modificãrile propuse de Ministerul Justiþiei vizeazã creºterea independenþei, eficienþei ºi responsabilitãþii sistemului judiciar, în cadrul legislativ conturat de Constituþia României. 
 
Prin modificãrile aduse Legii privind statutul magistraþilor (nr. 303/2004), persoanele numite în funcþii de conducere se vor bucura de puteri sporite în selectarea echipei lor ºi în organizarea activitãþii, dar, în acelaºi timp, pot fi trase la rãspundere pentru ineficienþa instituþiilor ºi management defectuos. 
 
In cazul judecãtorilor, preºedinþii ºi vicepreºedinþii de la curþile de apel, tribunale, judecãtorii – sunt numiþi în funcþiile de conducere de Consiliul Superior al Magistraturii pe baza unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naþional al Magistraturii. 
 
Pentru a pune în aplicare principiul responsabilitãþii, care este în actuala legislaþie, în mare mãsurã, lipsit de conþinut, modificãrile vizeazã, în cazul procurorilor, procedura de numire ºi revocare. 
 
Procurorul General al României, Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie, adjuncþii lor ºi ºefii de secþii din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetului Naþional Anticorupþie, sunt numiþi pentru un mandat de 3 ani (cu posibilitatea reînvestirii o singurã datã) de Preºedintele României, la propunerea ministrul justiþiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Aceastã procedurã este conformã cu procedura de numire din alte state membre ale Uniunii Europene. Revocarea este dispusã de Preºedintele României, la propunerea ministrului justiþiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza unor criterii obiective de evaluare. Aceastã procedurã va înlocui procedura existentã conform cãreia revocarea poate fi dispusã doar în situaþia în care s-a aplicat sancþiunea disciplinarã a "revocãrii". 
 
Procurorii generali ºi adjuncþii acestora de la parchetele care funcþioneazã pe lângã curþile de apel, tribunale ºi judecãtorii sunt numiþi de Consiliul Superior al Magistraturii în urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naþional al Magistraturii. 
 
Raportul anual prezentat Ministrului Justiþiei de cãtre Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetul Naþional Anticorupþie - prevãzut în modificãrile la Legea privind organizarea judiciarã (nr. 304/2004) - va fi baza evaluãrii eficienþei manageriale a celor douã instituþii ºi a conducãtorilor lor. Ministrul Justiþiei va prezenta raportul în Parlament, creându-se posibilitatea dezbaterilor publice asupra eficienþei manageriale/rezultatelor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetului Naþional Anticorupþie. Raportul va fi prezentat, de asemenea, Consiliului Superior al Magistraturii. 
 
Pentru a asigura promovarea ºi numirea în funcþii de conducere pe criterii de competenþã a fost redusã vechimea necesarã. 
 
Incompatibilitãþile ºi interdicþiile pentru judecãtori ºi procurori au fost completate cu dispoziþii privind obligaþia de a da declaraþii anuale, pe propria rãspundere, din care sã rezulte cã nu sunt lucrãtori operativi, inclusiv acoperiþi ai serviciilor de informaþii ºi nici informatori sau colaboratori ai acestora. O condiþie iniþialã pentru numirea în funcþii de conducere este ºi depunerea unei declaraþii privind necolaborarea cu fosta securitate ºi a unei declaraþii de interese. Înainte de numirea în funcþia de conducere a judecãtorilor ºi procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii va solicita o verificare a acestora de cãtre Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii. 
 
O altã modificare vizeazã eliminarea posibilitãþii rãmânerii în funcþie dupã împlinirea vârstei de pensionare. 
 
În privinþa Legii nr. 304/ 2004 privind organizarea judiciarã, principalele modificãri urmãresc asigurarea unei independenþe reale a procurorilor în activitatea de urmãrire penalã, în adoptarea soluþiilor ºi în cursul dezbaterilor judecãtoreºti. Pentru aplicarea acestor principii, procurorii pot contesta în faþa Consiliului Superior al Magistraturii acþiunile procurorilor ierarhic superiori, dacã aceºtia intervin, în orice formã, în cursul urmãririi penale sau în procesul adoptãrii soluþiilor. De asemenea, modificãrile propuse stabilesc reguli clare pentru distribuirea aleatorie a cauzelor cãtre judecãtori ºi pentru continuitatea completelor. Procurorii-ºefi nu vor mai putea redistribui dosarele altor procurori, decât în cazuri expres ºi limitativ prevãzute de lege, existând posibilitatea procurorului în cauzã de a contesta la Consiliul Superior al Magistraturii mãsura luatã de procurorul ierarhic superior. 
 
Proiectul subliniazã principiul specializãrii judecãtorilor, prin stabilirea obligaþiei de a crea secþii sau complete specializate în cadrul judecãtoriilor, tribunalelor ºi curþilor de apel. 
 
Principalele modificãri ale Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii vizeazã permanentizarea funcþiei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. În consecinþã, au fost introduse noi incompatibilitãþi, printre care ºi aceea dintre funcþiile de conducere din cadrul instanþelor ºi parchetelor ºi calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Funcþia de conducere înceteazã de drept la data la care judecãtorul sau procurorul devine membru al Consiliului Superior al Magistraturii. 
 
Nu pot fi aleºi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecãtorii ºi procurorii care au fãcut parte din serviciile de informaþii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influenþeazã sau ar putea influenþa îndeplinirea cu obiectivitate ºi imparþialitate a atribuþiilor prevãzute de lege. 
 
Proiectul introduce obligaþia pentru Consiliul Superior al Magistraturii de a prezenta anual Parlamentului un raport privind propria sa activitate,cât ºi un raport privind starea justiþiei. Prezentarea va permite o dezbatere publicã. 
 
 
INFORMAÞII DE BACKGROUND 
 
-Amendamentele incluse în pachetul de legi privind restituirea proprietãþii imobiliare preluatã în mod abuziv în perioada 6 martie - 22 decembrie 1989 în forma adoptatã la ºedinþa de Guvern sunt urmãtoarele: 
 
- La art. 1 alin. (1) din actualul proiect se prevede cã -Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaþiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum ºi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziþiilor ºi nerestituite, se restituie, în naturã, în condiþiile prezentei legi.". A fost eliminatã aºadar sintagma de regulã, pentru a consacra, în textul cadru al acestui act normativ, principiul prevalenþei restituirii în naturã a imobilelor notificate. 
 
- La art. 10 si art. 11 din Legea nr. 10/2001, a fost eliminatã sintagma "necesare bunei utilizãri a construcþiilor noi" regãsitã în proiectul iniþial având în vedere observaþiile primite referitoare la faptul cã persoana juridicã deþinãtoare ar putea stabili fãrã nici o justificare cã orice suprafaþã liberã ºi indiferent de mãrimea acesteia, alaturatã unei construcþii, este necesarã bunei utilizãri a acesteia. Astfel, s-au însuºit observaþiile primite, în cuprinsul actualului proiect regãsindu-se exceptate de la restituirea în naturã suprafeþele de teren aferente unor noi construcþii, edificate ulterior preluãrii, cele afectate servituþilor legale ºi cele afectate altor amenajãri de utilitate publicã ale localitãþilor urbane ºi rurale. 
 
- În cuprinsul art. 10 si 11 din Legea nr. 10/2001 au fost introduse noi dispoziþii în care se prevede restituirea în naturã atât a terenurile fãrã construcþii afectate de lucrãri de investiþii de interes public aprobate, dacã nu a început construcþia acestora, ori lucrãrile aprobate au fost abandonate, cât ºi a terenurilor pe care, ulterior preluãrii abuzive, s-au edificat construcþii autorizate care nu mai sunt necesare unitãþii deþinãtoare, dacã persoana îndreptãþitã achitã acesteia o despãgubire reprezentând valoarea de piaþã a constructiei respective, stabilitã potrivit standardelor internaþionale de evaluare. 
 
- La art. 12 din Legea nr. 10/2001, alin. 1 a fost eliminatã sintagma preluate cu titlu valabil, obiectul de reglementare al Legii nr. 10/2001 constituindu-l toate imobilele preluate în mod abuziv, indiferent de valabilitatea titlului statului. De altfel, toate preluarile dispuse in perioada de referinþã a Legii nr. 10/2001, au adus atingere si au prejudiciat fostul proprietar in exercitiul dreptului sau de proprietate motiv pentru care se justifica a fi eliminat tratamentul diferentiat de restituire al imobilelor in functie de modalitatea de preluare. 
 
- La art. 22 din proiectul de lege a fost eliminat termenul de depunere actelor doveditoare, prevãzându-se numai cã actele doveditoare ale dreptului de proprietate, ale calitãþii de asociat sau acþionar al persoanei juridice, precum ºi în cazul moºtenitorilor, cele care atestã aceastã calitate ºi, dupã caz, înscrisurile care descriu construcþia demolatã ºi orice alte înscrisuri necesare evaluãrii pretenþiilor de restituire decurgând din lege, pot fi depuse pânã la data soluþionãrii notificãrii. 
 
- În cuprinsul actualului proiect se prevede expres cã imobilele înstrãinate cu încãlcarea prevederilor legale, obiect al unor acte juridice desfiinþate prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile, notificate potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã, vor fi restituite în naturã. 
 
- Se prevede expres, în cuprinsul actualului proiect, ºi posibilitatea contestãrii actelor juridice de înstrãinare, concesionare, locaþie de gestiune, asociere în participaþiune, ipotecare, locaþiune, precum ºi orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaº, schimbarea destinaþiei, grevarea sub orice formã a bunurilor imobile – terenuri ºi/sau construcþii, notificate potrivit Legii nr. 10/2001, ulterioare Legii nr. 10/2001. 
 
- Prevederea introdusã la art.18^1 din proiect a fost reformulatã, în sensul aplicãrii numai în situaþia în care suprafaþa construcþiei noi, edificate ulterior preluãrii, este mai mare decât suprafaþa construcþiei iniþiale. Astfel, se prevede cã numai în situaþia imobilelelor-construcþii notificate ºi cãrora le-au fost adãugate, pe orizontalã ºi/sau verticalã, în raport cu forma iniþialã, noi corpuri a cãror arie desfãºuratã însumeazã peste 100% din aria desfãºuratã iniþial ºi numai dacã pãrþile nu convin altfel, foºtilor proprietari li se acordã/propun mãsuri reparatorii prin echivalent. 
 
Fondul Proprietatea 
 
Foºtii proprietari care nu îºi pot primi imobilele în naturã vor fi despãgubiþi, conform Legii privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Soluþia la care a ajuns Grupul interministerial de lucru este cea mai bunã pentru ca foºtii proprietari sã poatã primi în cel mai scurt timp despãgubirile: acordarea de instrumente financiare care sã poata fi transformate rapid în bani, fãrã ca bugetul de stat sã fie împovãrat. Se vor acorda titluri de platã care vor fi cotate la bursã. În acest fel, nivelul despãgubirilor nu va fi plafonat, evaluarea bunurilor care nu pot fi retrocedate fãcându-se la valoarea realã. 
 
Prima etapã o va constitui înfiinþarea unui fond, numit Fondul Proprietatea, destinat plãþii despãgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii. În paralel, Ministerul Finanþelor Publice va pregãti o licitaþie în vederea selecþionãrii societãþii de administrare a acestui Fond, care va fi o societate internaþionalã de prestigiu. Se estimeazã cã licitaþia va avea loc în toamna acestui an, urmând ca emiterea titlurilor de platã sã fie operaþionalã la începutul anului 2006. Pânã la desemnarea societãþii internaþionale de administrare, Fondul va fi administrat de cãtre o unitate de management, constituitã în cadrul Ministerului Finanþelor Publice. 
 
Conform proiectului, se va asigura valorificarea rapida a titlurilor de despagubire, prin transformarea lor în acþiuni la Fondul menþionat, cotat la bursã. În mai puþin de un an ºi jumãtate de la adoptarea legii, beneficiarii despãgubirilor îºi vor putea valorifica titlul, transformându-l integral în bani. Crearea Fondului, care va include acþiuni la societãþi extrem de atrãgãtoare aflate în patrimoniul statului, va asigura o binevenitã dezvoltare a pieþei de capital din România. Astfel, bugetul public nu va fi implicat în despãgubirea proprietarilor. Prin aceastã metodã se realizeazã ºi o formulã foarte bunã de privatizare, de încurajare a Bursei de Valori.
 
 Guvernul condus de premierul Cãlin Popescu Tãriceanu a optat pentru varianta cotãrii la bursã pentru cã valorile acþiunilor sunt cunoscute ºi publicate în fiecare zi. În acest fel se înlãturã pericolul ca persoanele sã fie înºelate, pericol care ar fi putut sã aparã prin adoptarea altor metode de despãgubire. S-a dovedit deja, românii au mai multã încredere în administratorul privat decât în stat. De aceea, administratorul Fondului va fi o firmã internaþionalã de prestigiu, cu o credibilitate cu mult mai mare decât a statului român pe piaþa financiarã internaþionalã. Fondul Proprietatea va fi cel mai mare fond cotat pe o bursã din Europa de Est. Acest lucru va fi un alt factor de naturã sã dea încredere suplimentarã fiecãruia dintre foºtii proprietari. 
 
Conform legii, primãriile vor transmite cererile de despãgubiri cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Restituirea Proprietãþilor care îºi va face o bazã de evaluatori autorizaþi. Aceºtia vor estima valoarea bunurilor pentru care se solicitã mãsurile reparatorii, iar Autoritatea va emite titlul de despãgubire, care vor fi transformate în acþiuni la Fondul Proprietatea. Din acel moment, cetãþenii care au intrat în posesia titlurilor de despãgubire vor putea sã-ºi valorifice acþiunile sau sã opteze pentru încasarea dividentelor. Angajarea de evaluatori profesioniºti autorizaþi se va face în funcþie de anumite criterii, cel mai important dintre acestea fiind deþinerea unei poliþe consistente de asigurare profesionalã, care sã protejeze statul în cazul unor evaluãri eronate.