Ce mai reprezinta nationalismul si cum il mai simtim

Acum, daca vorbesc despre aceste lucruri la prezent, sunt destui care ma cred doar un idealist si un naiv. Sa fie prea mult daca vorbim deschis macar o data pe an despre aceste lucruri? Personal, nu cred, ci, din contra, mi se pare chiar prea putin.

Nu gasesc o modalitate mai buna de a-mi caracteriza neamul decat prin redarea opiniei publice, care a stiut sa surprinda sugestiv in legende si povestiri cu profund talc anumite evenimente istorice. Prin urmare, va invit la o incursiune in cunoasterea valorilor acestui popor, prin ceea ce s-a retinut si s-a transmis generatii de-a randul.

Inima lui Horea

Se spune ca, ispititi de sutele de galbeni, cei care l-au tradat si predat pe Horea autoritatilor (unii fiind chiar din neamul lui), in friguroasa zi de 27 decembrie 1784, s-au intors la casele lor cu bucatele cumparate chiar din galbenii primiti drept rascumparare. Apoi au dat sa se faca paine. Cand femeia celei mai apropiate rude a lui Horea a scos painea din cuptor si a incercat sa o franga, pentru a-si servi familia, din aceasta a tasnit un suvoi de sange, caci in mijlocul ei se afla o inima. Era inima lui Horea, a neamului lui, sangerand de durere si suferind din cauza tradarii de care avuse parte.

Un neam pedepsit pentru tradarea lui Crisan

Cei care l-au tradat pe Crisan au avut o soarta asemanatoare tradatorilor lui Horea, iar spiritul de dreptate al poporului retine crunta pedeapsa primita de un intreg neam, inclusiv rude cu cei care l-au predat soldatilor in 30 ianuarie 1875. Despre acesti tradatori se spune ca, intreg neamul lor a avut de suferit: unii s-au spanzurat, altii au innebunit, unora li s-au prapadit sotiile, bunurile si altora li s-au nascut copii bolnavi.

Ecaterina Varga, “Doamna motilor”

Aceasta doamna care si-a dedicat viata luptei pentru drepturile motilor, mergand adesea la Viena, la imparatul Ferdinand, cu trasura din Apuseni, apare imbracata intr-o aura de legenda in multele povestiri retinute de oamenii locurilor. Atat in viata, cat si dupa, a fost foarte respectata si apreciata, iar influenta activitatii ei s-a resimtit peste tot in Tara Motilor.

Avram Iancu, simbol al spiritualitatii romanesti

Exista multe scrieri despre Craiul Muntilor, dar pentru astazi m-au hotarat doar sa va reproduc o parte dintre creatiile anonime ale poporului, dar edificatoare tocmai pentru esenta spiritualitatii romanesti.

“Iancule, pruncutul meu,
Pentru ce te zbati mereu,
Pentru cine te zdrobesti,
Si hodina nu gasesti?
Tata, io ma bat cu hotii
Sa traiasca liber motii.
Randuiala nu e buna
Si legile-s o minciuna.
Legea trebuie schimbata
Pana nu-i prea tarziu, tata!”

“Balgrad, cetate rea,
Fost-ai tu temnita grea
Pentru Crisan si Horea,
Nu mai fi si pentru Iancu
Ca-i destul pana acu
C-o venit cu ganduri bune,
Sa faca dreptate-n lume,
Sa-i scoata pe hoti afara,
Ca s-avem si noi o tara.”

Acum avem o tara si cred ca ar fi bine sa apreciem lupta si sacrificiul suprem al multor inaintasi. Macar in fata memoriei lor sa ne inchinam in aceasta zi. Iar pe dumneavoastra, cititorii acestui articol, va invit sa postati un gand bun de roman. Sa incercam un exercitiu prin care, macar intr-o zi, sa fim romani si buni in acelasi timp.

Iar daca am suparat pe cineva cu exemplele doar din Tara Motilor, sa-mi fie cu iertare... dar mi-s dragi, ca sunt de-ai mei si eu sunt de-ai lor.

No, la multi ani, dragi romani!

Pe Ciprian Morcan il puteti intalni la Pensiunea Craiul din Apuseni.