Presedintele Romaniei, Traian Basescu a declarat, vineri, la Cotroceni, ca cere public premierului retragerea proiectului Legii sanatatii, transmite Mediafax. Seful statului a mentionat ca solicita retragerea proiectului dupa ce a constatat ca o mare parte din public si majoritatea celor din sistemul de sanatate nu vor schimbarea acestuia. La scurt timp dupa aceste declaratii, ministrul Sanatatii, Ladislau Ritli a si retras din dezbaterea publica proiectul noii Legi a Sanatatii.
UPDATE
Pozitia Cologiului Medicilor din Romania
Colegiul Medicilor din România a luat act act cu surprindere de retragerea legii privind organizarea si functionarea sistemului sanitar din România, dupa ce in cadrul consultarilor a dat dovada de maximum de deschidere catre dialog in cadrul intâlnirii de la Ministerul Sanatatii de ieri, 12 ianuarie 2012 si a propus un calendar de consultari in vederea elaborarii unui cadru legislativ care sa asigure echitatea si performanta in sistem. Este dreptul initiatorilor unei legi sa si-o retraga, dar atunci când o retrag trebuie sa fie sinceri si sa nu utilizeze false motive.
CMR afirma ca medicii din România intr-o proportie covârsitoare nu se opun reformarii sistemului de sanatate. Dimpotriva, intotdeauna au avut disponibilitatea de a participa la o asemenea reforma. Medicii din Rom se opun unor masuri care pot sa creasca riscurile pentru sistem si se opun unor metode autoritariste, care exclud dezbterile reale si politizeaza excesiv sanatatea. De aceea, afirmatia potrivit careia majoritatea medicilor nu doresc reforma nu reflecta realitatea si o respingem cu indignare.
"Traim in tara lui Urmuz incât absurdul nu trebuie sa ne mai mire. Este cel putin hilar ca dupa ce reprezentantii corpului profesional in intâlnire la Ministerul Sanatatii si-au aratat disponibilitatea de a participa cu expertiza lor la o constructie legislativa solida, tot ei sa fie acuzati ca fiind unul din factorii decisivi care au determinat retragerea legii. Este foarte clar ca atât timp cât medicii sunt nemultumiti, personalul medical este nemultumit, pacientii sunt nemultumiti, lucrurile nu merg bine si sunt necesare schimbari in sistem, dar in acelasii timp aceste schimbari trebuie facute de o asemenea maniera incât sa nu distrugem sistemul. in acelasii timp, aceste schimbari trebuie sa fie fundamentate, evaluat impactul, trebuie sa fie explicate in asa fel incât sa fie acceptabile si acceptate de majoritatea cetatenilor. Asa functioneaza o democratie si asa functioneaza un stat democratic", a declarat prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din România.
CMR afirma, asa cum a afirmat si in 2006 la pseudo-debaterea Legii 95 privind reforma in sanatate ca este necesara o legislatie noua in sanatate la redactarea careia sa participe societatea civila, corpurile profesionale, reprezentantii pacientilor, acceptata de toti factorii politici in asa fel incât sa nu fie schimbata din 4 in 4 ani.
CMR isi arata disponibilitatea de a participa la orice initiativa civica sau institutionala de elaborare a unei legi cadru in sanatate.
Stirea initiala
"Spitalele nu vor schimbarea, medicii de familie nu vor schimbarea, sistemul de urgenta nu vrea schimbarea sistemului medical. Inteleg prin toate semnalele publice ca o mare parte din public nu vrea schimbarea sistemul de sanatate", a declarat Traian Basescu, citat de
agentia de presa Mediafax.
La nici doua ore de la aceste declaratii, Guvernul Romaniei a anuntat, printr-un comunicat de presa remis redactiei AvocatNet.ro, ca ministrul sanatatii, Ladislau Ritli,
a retras din dezbaterea publica proiectul de lege privind organizarea si functionarea sistemului sanitar din Romania, la solicitarea primului-ministru Emil Boc.
Ce prevedea "noua Lege a sanatatii"
Printre altele, proiectul noii Legi a sanatatii stabilea ca asiguratii pot benefica de un pachet de servicii medicale de baza, iar, pentru investigatiile mai complexe si mai costisitoare, trebuiau respectate anumite protocoale.
De asemenea, o alta noutate introdusa de acest proiect se referea la infiintarea caselor de asigurari private. Mai exact, casele de asigurari de sanatate judetene ar fi fost transformate in case de asigurari private.
Mai mult decat atat, se reglementa osibilitatea ca asiguratorii de sanatate sa poata incheia contracte de tip civil cu asiguratii sau cu reprezentantii legali ai acestora privind conditiile de acordare a pachetului de servicii medicale de baza. Totodata, conform prevederilor din proiect, asiguratorii puteau incheia asigurari voluntare concomitente de sanatate pentru asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 300 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare asigurat.
Noua Lege a sanatatii, aflata in stadiul de proiect si retrasa in perioada in care se afla in dezbatere publica, mai prevedea si o "privatizare" a sistemului national de urgenta. Astfel, potrivit proiectului, asistenta medicala de urgenta ar fi urmat sa fie asigurata, pe langa SMURD si ambulantele de stat , si de firme private, care ar fi fost platite tot din fonduri publice.
Consultati AICI proiectul noii Legi a sanatatii, retras intre timp din dezbatere publica.
Comentarii articol (81)