Cati bani europeni din actuala alocare vom reusi sa pastram in tara? Viitorul nu suna bine

Este suficient sa mizam pe experienta acumulata pentru perioada financiara 2014-2020?

Sunt voci care spun ca atentia ar trebui indreptata mai mult spre perioada financiara urmatoare, cu o focalizare asupra negocierilor si care sa speram ca nu vor fi influentate decisiv de lipsa de performanta a noastra din ultimii ani. Din pacate, insa, intr-un astfel de ciclu financiar de 7 ani, Europa s-a schimbat, lumea s-a schimbat, dar noi inca nu am reusit sa rezolvam probleme elementare, de genul disfunctiilor in procesele de achizitii si nici sa implementam recomandarile facute de misiunile de audit, atat ale autoritatilor romane, cat si ale CE. Ne aflam astfel in situatia in care ne luptam sa nu ne fie suspendate multe dintre programele operationale, iar abia apoi, daca timpul ne mai permite, sa incercam sa incheiem onorabil aceasta perioada financiara din punctul de vedere al absorbtiei de fonduri europene.

Cat de mult a contat experienta programelor de preaderare la U.E.?

Dintr-o analiza a rezultatelor obtinute la nivel national in gestionarea programelor de finantare, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, structura Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (A.P.D.R.P.) este creditata ca fiind cea mai performanta. Justificarea rezultatelor bune obtinute pare sa fie, pe de o parte, „incarcarea financiara”/expert angajat cea mai scazuta in comparatie cu structuri similare care gestioneaza fonduri europene si care sufera acut de lipsa de personal si, pe de alta parte, experienta profesionala a multora dintre expertii angajati, acumulata in gestionarea programului de preaderare SAPARD.

Imaginea „zbaterii” pentru absortia fondurilor europene

Si totusi, daca in cadrul celei mai performante structuri in gestionarea fondurilor europene, respectiv A.P.D.R.P., termenele de evaluare si selectie ajung pana la 1 an sau mai mult (spre exemplu, pana la acest moment nu este finalizata selectia pentru sesiunea de cereri de proiecte derulata in perioada 2-31 mai 2011 pentru Masura 312 – „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi”), iar unele sesiuni ajung sa aiba pe raportul final de selectie 1 proiect finantat, in valoare de mai putin de 35 mii euro, atunci cand valoarea alocata sesiunii a fost mai mare de 55 milioane euro (Raportul de selectie FINAL pentru sesiunea de cereri de proiecte derulata in perioada 1 - 31 Martie 2011 pentru Masura 313 - "Incurajarea activitatilor turistice" – componenta a), fiind un exemplu al situtiei evidentiate), avem o imagine trista a „zbaterii” pentru atragerea de fonduri europene. (sursa: www.apdrp.ro)

In acest climat adesea descurajant, corelat cu multiple probleme economice ale vremurilor pe care le traim, scaderea numarului solicitantilor capabili sa pregateasca o propunere de proiect, pe care ulterior sa o sustina in implementare, pare inevitabila. In ciuda acestor stari de fapt, interes din partea potentialilor beneficiari de fonduri europene inca exista si se manifesta. Dar, numai prin rezolvarea cat mai rapida a problemelor la nivelul institutiilor implicate in gestionarea acestor programe, vom putea pastra in tara cat mai multi dintre banii alocati Romaniei pentru acesta perioada. In caz contrar, va incepe goana dupa vrajitoare pentru gasirea vinovatilor... dar noi toti vom avea de pierdut.