7 curiozitati despre creierul uman

Creierul uman ramane o enigma pentru cercetatori, neurologi, anatomisti, medici si pentru lumea intreaga. Se spunea ca ne folosim doar o parte din creier, inca nu se stie exact cat.

Totusi, ce se intampla cu restul nefolosit? Sau ce anume din posibilul comportament sau simturi ori interpretari se ascund in acele zone? Cum am putea explica patologiile nervoase si neurologice, bolile mintale sau, de ce nu, inteligenta?

7 lucruri pe care nu le stiai despre creier

1. Creierul, mai rapid ca... gandul?

Se spune ca gandul are una din cele mai mari viteze, si totusi... Iata un exemplu pentru a intelege mai clar: mergand, se intampla uneori sa te impiedici si, in mai putin de o secunda, corpul tau reuseste sa se si redreseze, deci in mai putin de o secunda interpreteaza toate modificarile tridimensionale ale echilibrului si reuseste sa identifice organele care ar putea interveni in refacerea acestui echilibru postural, trimitandu-le si semnalele pentru miscarile necesare.

Abia dupa ce ti-ai reglat echilibrul te dezmeticesti si iti dai seama ca te-ai impiedicat si era sa cazi. Mecanismele sunt foarte complexe, undeva in urechea interna se alfa organele responzabile de echilibru, cel putin al capului, dar la nivel cerebral exista organe nervoase specializate in mentinerea echilibrului intregului corp, etc. Cum este posibil? Se pare ca viteza cu care circula informatiile intre sinapsele neuronale este foarte mare, de peste 270km/h. Este exceptional cum mecanisme biofizice si biochimice pot atinge o astfel de performanta.

2. Creierul este mai activ noaptea decat ziua

In urma tuturor activitatilor pe care le intreprindem ziua, raportat la odihna din timpul noptii, tindem sa credem ca cea mai mare parte a activitatii creierului se produce ziua. Totusi, prin studii electrice si nu numai, cercetatorii au sesizat ca noaptea creierul este mult mai activ decat ziua.

Oamenii de stiinta nu au putut explica cert mecanismele care stau in spatele acestui rezultat uimitor, insa ei cred ca activarea intensa cerebrala din timpul somnului se datoreaza tuturor proceselor reparatorii atat la nivel celular si energetic, cat si ca ansamblu functional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor afectivi prea puternici sau marcanti. Pactic are loc o reechilibrare atat fizica, dar si psihica, emotioanala, comportamentala.

3. Cu cat avem un IQ mai mare, cu atat visam mai mult

Cu cat creierul nostru reuseste sa acumuleze si sa proceseze mai multa informatie, cu atat are mai multa nevoie de a amortizeaza excesele, pe care le prelucreaza si le inhiba sau potenteaza ori elibereaza sub forma de vise. Ideea de interpretare a viselor are deci un gram de adevar, astfel ca, dimineata, daca va ganditi la ce ati visat, puteti deduce unde sunt punctele de tensiune in subconstientul vostru, puncte ce va pot afecta viata, avand puterea de a le estoma si in mod constient.

4. Neuronii sunt regenerabili si continua sa creasca toata viata

Mai bine de o suta de ani s-a considerat ca neuronii nu se regeneraza. Ulterior, prin studii recente s-a ajuns la concluzia ca marea majoritate a neuronilor cresc si se dezvolta pana in jurul varstei de 7 ani, de aceea copilul mic trebuie sa aiba tot felul de activitati care sa ii puna la treaba atat capacitatile intelectuale, cat si motrice (dans, pian, alte sporturi ce necesita o coordonare mai intensa, nu doar alergare).

Ulterior, alte studii au scos in evidenta ca unii neuroni se regenereaza chiar la 2 saptamani. Acest fapt s-a aflat in incercarea de a explica functia olfactiva (mirosul). La anumite mirosuri foarte puternice sau care contin noxe toxice neuronii olfactivi, o buna parte din ei, mor. La cateva astfel de intamplari, daca nu s-ar regenera, ar trebui sa fie distrusi toti si noi sa ramanem fara miros. Insa acest lucru nu se intampla, pentru ca la doua saptamani neuronii olfactivi se regenreaza, mentinandu-ne functia olfactiva in bune conditii. Totodata, alti neuroni din creier se regenereaza, unii cu o rata foarte lenta, de exemplu de 30 de ani.

5. Creierul nu poate simti durerea

Desi el reprezinta centrul de perceptie si interpretare a durerii, totusi materia nervoasa propriu-zisa nu prezinta receptori pentru durere. Va ganditi probabil: atunci cum ne doare capul? Sau de ce apar la un moment dat acele dureri insuportabile cand exista o tumora cerebrala care creste si apasa pe materia nervoasa? Aceste dureri apartin tesuturilor adiacente materiei nervoase, ele fiind inclusiv de natura vasculara (cand creste tensiunea intracraniana ne doare capul).

6. Creierul este cel mai mare consumator de energie

Desi reprezinta doar 2% din greutatea corpului, creierul are nevoie de 15% din cantitatea totala de sange si de 20% din cantitatea de oxigen pentru a functiona, precum si de o mare cantitate de glucoza pentru a-si desfasura procesele.

7. Folosim mai mult de 10% din creier

Exista un mit cum ca noi ne-am folosi in jur de 7% din creier si doar Einstein a folosit 10%. Cercetatorii au ajuns, insa, la concluzia ca, in orice moment, tot creierul nostru are o activitate mai mult sau mai putin intensa, insa cel putin o activitate bazala, care sa-i mentina tonusul.

Practic, nu exista zona inactiva din creier si dupa rezultatele cercetatorilor ne folosim mai mult din materia nervoasa, practic fiecare arie intra in activare intensa in anumite situatii. De asemenea, capacitatea noastra de a stoca informatii in memorie este imensa, celulele creierului uman pot stoca de cinci ori mai multa informatie decat Eciclopedia Britanica (cel putin, asa sustin teoriile).

Sursa: Garbo.ro.