Trei sectoare noi cu risc de insolventa in 2013

Departamentul de Analiza Financiara al Casei de Insolventa Transilvania a cercetat factorii micro si macroeconomici ce caracterizeaza anul 2013, aspectele financiare ale fiecarui sector de activitate, modalitatea de finantare, legislatia specifica, aspecte legate de consum si consumatori precum si tendintele in economie si, pe baza lor, au identificat domeniile ce ar pute fi supuse riscului anul acesta.

”In mod evident, nu exista o solutie general valabila pentru reechilibrarea acestor companii”, a declarat Rudolf Vizental, Managing Partner Casa de Insolventa Transilvania. ”Analiza si diagnosticul trebuie facute de la caz la caz, insa, in mod cert, sansele de redresare sunt legate de momentul identificarii problemei si al interventiei pentru remediere. Cu cat interventia este mai rapida, cu atat sansele de redresare sunt mai mari. Daca este idetificat in prima faza, dezechilibrul se poate remedia prin simple negocieri si esalonari, evitand insolventa. Intr-o faza ulterioara, redresarea este posibila printr-o reorganizare judiciara. Dar daca problema este ignorata iar intervantia este amanata, exista riscul de a  compromite posibilitatile de redresare, iar falimentul devine un scenariu probabil”, a completat el.

 Clinicile medicale private. Modul in care s-a finantat investitia precum si motivele ce au dus la imposibilitatea de a respecta business planul initial au dus  la un grad de indatorare acum neconfortabil pentru clinicile medicale private. Acestea s-au bucurat, intr-o perioada in care cele mai multe sectoare nu aveau acces la finantare (2008-2010), de un interes crescut, atat din partea investitorilor cat si din partea finantatorilor. In doi ani s-au dezvoltat peste 100 de clinici private, cu o contributie proprie de 10-15%. In cele mai multe cazuri bugetele au fost depasite, iar perioada de gratie a fost corelata cu finalizarea investitiei, nu cu atingerea punctului de echilibru. Capacitatea celor mai multe clinici deschise a fost insa supradimensionata, tarifele pentru servicii medicale in 2013 se situeaza sub nivelul asteptarilor din momentul in care s-a demarat investitia, asa ca business planul initial a devenit nesustenabil. Colaborarile cu medicii au fost incheiate in sistem part-time, mizandu-se pe o migrare a pacientilor dinspre spitalele de stat catre clinicile privat. Tendinta a fost insa inversa, iar asta s-a datorat capacitatii reduse de plata a pacientilor, dar si unor metehne traditionale ale medicilor. Romanii, chiar si in conditiile in care acorda prioritate sectorului medical, nu au inca motivatia, cultura, si capacitatea de plata necesare pentru a apela la sectorul medical privat in schimbul celui bugetar. In plus, controversatul mod de decontare dintre CNAS si spitale private este decalat in timp si necolerat cu performantele acestora si nici cu costurile efective.

Morarit si panificatie. Dificulatiile cele mai mari ale sectorului de morarit si panificatie par a-si avea originea in evaziunea fiscala. Potrivit unor estimari din 2010 ale patronatelor din industria de morarit si panificatie, cantitatea de paine neinregistrata anual in Romania se ridica la 1,56 milioane de tone, respectiv 72% din productia totala de paine, cifrata la 2,16 milioane de tone. Datele oficiale ale Institutului National de Statistica (INS) arata un consum lunar de paine de numai 45.000 – 50.000 tone fata de 180.000 tone cat sunt estimarile patronatelor din domeniu, conform productiei. Practicarea evaziunii fiscale de catre jucatorii mici elimina comerciantii mari, care sunt constransi sa evidentieze in mod corect toate operatiunile. Companiile care au dezvoltat investitii finantate din fonduri europene, atrase pe de o parte de nevoia de dezvoltare si pe de alta de mirajul fondurilor nerambursabile, au fost afectate de gradul de indatorare creat, de costurile suplimentare generate de investitia noua ori de depasirile de costuri ale proiectului sau ale cheltuielilor neeligibile. Si in cazul painii si al produselor de panificatie, populatia se orienteaza spre pret mic, in detrimentul calitatii, ceea ce este inca un motiv al dificultatiilor curente ale jucatorilor din domeniu.

Sectorul de bricolaj a supravietuit crizei mult mai bine decat sectoarele conexe: constuctiile si imobiliarele. In speranta revenirii pietei, depozitele de bricolaj (segmentul ”Do it yoursedf” DYI) au continuat extinderea teritoriala chiar si in ultimii ani, intr-o piata ce s-a comprimat continuu. Dificultatile financiare au fost generate pe de o parte de pierderile din activitatea curenta (cele mai multe fiind rezultatul promotiilor pentru extinderea cotei de piata), pe de alta ca urmare a investitiilor pentru deschiderea unor noi depozite. Principalii jucatori de pe piata au avut in 2011 cifre de afaceri cumulate de 6,8 miliarde de lei, peste 12.000 de angajati si un total de 125 de magazine la nivel national (potrivit datelor de la Ministerul Finantelor si informatiilor de pe site-urile companiilor). In acest segment extrem de competitiv, creat de jucatori nationali si multinationali, nu s-a creat nicio segmentare a clientelei. Astfel, pentru cumparatori, principalul criteriu de selectie intre un magazin si altul a devenit doar pretul. Toate aceste motive fac din 2013 cel mai dificil an din ultima perioada pentru segmentul magazinelor de bricolaj.