Articol scris de Gheorghe Cazan – specialist, practician in achizitii publice
Aceasta noua definitie a fost, probabil, determinata de necesitatea de a se clarifica respectiva notiune care era deja utilizata in anumite texte ale ordonantei, fara a exista insa o explicatie clara a modului de interpretare. Nou introdusa definitie clarifica anumite aspecte, dar din pacate lasa loc in continuare unor interpretari diferite in ceea ce priveste membrii comisiei de evaluare.
In cele ce urmeaza, vom incerca sa explicam, afirmatia anterioara.
Persoanele cu functie de decizie sunt, conform definitiei de la art. 3 lit. s^2 ): ”conducatorul autoritatii contractante, membrii organelor decizionale ale autoritatii contractante ce au legatura cu procedura de atribuire, precum si orice alte persoane din cadrul autoritatii contractante ce pot influenta continutul documentatiei de atribuire si/sau procedura de atribuire.”
O analiza succinta a textului indica faptul ca membrii comisiei de evaluare ar intra in categoria persoanelor cu functie de decizie, deoarece ei sunt persoane din cadrul autoritatii contractante si au atributii care le permit sa influenteze procedura de atribuire.
Luand in considerare obiectul principal pentru care prevederile analizate au fost introduse in legislatia privind achizitiile publice – si anume, evitarea conflictului de interese – este absolut firesc ca o atentie deosebita sa fie acordata, din acest punct de vedere, si persoanelor care fac parte din comisia de evaluare. Sa urmarim insa si ce efecte ulterioare are includerea membrilor comisiei de evaluare in categoria ”persoanelor cu functie de decizie”.
Conform art 33^1 alin. (4) din OUG 34/2006 ”Autoritatea contractanta incarca in SEAP, odata cu documentatia de atribuire, o declaratie pe propria raspundere a reprezentantului legal ce va contine datele de identificare ale persoanelor ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante.
Acest document nu are caracter de document public”. Din nou, consideram ca este o abordare corecta, avand in vedere ca datele personale ale persoanelor cu functie de decizie (inclusiv ale membrilor comisiei de evaluare) trebuie sa beneficieze de o anumita protectie.
Ceea ce ridica un mare semn de intrebare sunt prevederile de la art. 692 alin. (1) din OUG 34/2006, unde se reglementeaza ca:”Autoritatea contractanta precizeaza in fisa de date/invitatia de participare/anuntul de participare numele persoanelor ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante.”
Cu alte cuvinte, mergand pe logica includerii membrilor comisiei de evaluare in categoria ”persoanelor cu functii de decizie”, autoritatea contractanta este obligata sa publice numele acestora, inca de inceput, in fisa de date/invitatia de participare/anuntul de participare? Este putin probabil ca aceasta a fost intentia de reglementare si facem aceasta afirmatie din urmatoarele considerente:
- Nu exista nicio obligatie explicita in legislatie cu privire la numirea comisiei de evaluare inainte de publicarea anuntului/invitatiei de participare. O completare ulterioara a informatiilor prevazute in anuntul/invitatia de participare implica publicarea unei erate, deci sarcini administrative suplimentare pentru autoritatea contractanta intr-un context general in care se urmareste contrariul, cel putin la nivel declarativ.
- ”Desconspirarea” numelor membrilor comisiei de evaluare inainte de depunerea ofertelor nu ar face altceva decat sa creasca gradul de vulnerabilitate al acestora, adica ar genera un efect mai degraba advers obiectivului urmarit.
- Articolul 69^1 din OUG 34/2006 intra in mod indirect in coliziune cu articolul 69 din acelasi act normativ si in mod direct cu articolul 75 alin. (1 – 3) din HG 925/2006.
In ceea ce priveste ultimul considerent mentionat, se impun cateva explicatii suplimentare.
Articolul 69^1 nu lasa loc niciunei interpretari: ”Ofertantul/Candidatul/Ofertantul asociat/Subcontractantul/Tertul sustinator care are drept membri in cadrul consiliului de administratie/organ de conducere ori de supervizare si/sau are actionari ori asociati persoane care sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv ori care se afla in relatii comerciale, astfel cum sunt acestea prevazute la art. 69 lit. a), cu persoane ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante, este exclus din procedura de atribuire.”
In concluzie, in cazul in care apare o situatie de natura sa genereze un conflict de interese in raport cu membrii comisiei de evaluare, cel ”penalizat” este operatorul economic, sanctiunea fiind excluderea acestuia din procedura de atribuire. Daca este asa, atunci ce sens are interdictia impusa la art. 69 persoanelor care urmeaza sa fie implicati in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor. Mai mult, prevederile articolului 75 alin. (1 – 3) din HG 925/2006 reglementeaza la nivel de norma de aplicare procedura de rezolvare a situatiilor de la art. 69 din OUG 34/2006, intr-o abordare complet diferita de cea impusa prin art. 691. Astfel, articolul in discutie stabileste ca:
”Art. 75 - (1) Comisia de evaluare si membrii cooptati au obligatia de a semna pe propria raspundere o declaratie de confidentialitate si impartialitate prin care se angajeaza sa respecte prevederile art. 74 si prin care confirma ca nu se afla intr-o situatie care implica existenta unui conflict de interese.
(2) Declaratia prevazuta la alin. (1) trebuie semnata inainte de preluarea atributiilor specifice, in cadrul procesului de evaluare.
(3) In cazul in care unul dintre membrii desemnati in comisia de evaluare sau unul dintre expertii cooptati constata ca se afla intr-o situatie de incompatibilitate, atunci acesta are obligatia de a solicita de indata inlocuirea sa din componenta comisiei respective cu o alta persoana...”
Pe cale de consecinta, aparitia unei situatii in care se manifesta un potential conflict de interese al unui membru al comisiei de evaluare se rezolva prin inlocuirea acestuia si nu prin excluderea operatorului economic. Aceasta abordare este mult mai rationala, intrucat masura de excludere din procedura a operatorului economic ar fi dispropotionata, atata timp cat exita posibilitatea mai facila de a inlocui un membru al comisiei de evaluare pentru a evita aparitia conflictului de interese.
Sa luam in calcul si cazul in care, printr-o erata, membrii comisiei de evaluare ar fi adaugati la lista persoanelor cu functii de decizie, cu un anumit numar de zile inainte de data limita de depunere a ofertelor/candidaturilor. Un anumit operator economic ar putea sa constate ca tocmai ce a intrat intr-o situatie de incompatibilitate, astfel incat va trebui sa renunte la participarea la competitie, resursele umane, financiare sau de alta natura urmand a fi trecute la ”capitolul pierderi”. Inca o data, in virtutea principiului proportionalitatii, nu este mai corecta si mai normala inlocuirea membrului comisiei de evaluare?
Observam ca art. 75 din HG 925/2006, ca de altfel si art. 69 din OUG 34/2006 vizeaza numai membrii comisiei de evaluare, aceste prevederi nefiind extinse si la celelalte persoane cu functii de decizie. Este absolut corect, intrucat ar fi complet ilogic ca sistemul de ”inlocuire” sa se aplice conducatorului autoritatii contractante sau oricarei alte persoane care detine o functie permanenta in cadrul institutiei respective.
Ne intoarcem oarecum de unde am plecat, intrebandu-ne care este interpretarea corecta pe care trebuie sa o avem in vedere atunci cand coroboram ansamblul de prevederi discutate mai sus? Sintetizand, rezulta ca avem urmatoarele optiuni:
1. In definitia ”persoanelor cu functie de decizie” nu intra si membrii comisiei de evaluare.
Daca aceasta ipoteza este valabila, atunci o mare parte din efectele negative identificate sunt eliminate:
- acestor persoane nu le vor fi aplicabile prevederile art. 692 alin. (1) – ceea ce inseamna ca autoritatea contractanta nu este obligata sa numeasca membrii comisiei de evaluare inainte de initierea procedurii de atribuire si nu trebuie sa faca publice numele acestora in anuntul/invitatia de participare.
- prevederile art. 69 din OUG 34/2006, precum si cele ale art. 75 alin. (1 – 3) din HG 925/2006 raman valabile si nu intra in contradictie cu prevederile art. 692 alin. (1).
- prevederile art. 691 nu genereaza aplicarea unor masuri disproportionate intr-o situatie in care exista posibilitatea adoptarii unor masuri mai rationale, respectiv inlocuirea unei persoane din cadrul comisiei de evaluare in loc de restrictionarea participarii operatorului economic la procedura de atribuire
Puncte slabe:
- modul in care este formulata definitia de la art. 3 lit. s2 face destul de dificila o astfel de interpretare, fiind greu de ignorat faptul ca membrii comisiei de evaluare se afla (chiar daca numai temporar) intr-o pozitie din care pot influenta procedura de atribuire
- prevederile art. 33^1 alin. (4) din OUG 34/2006 ar trebui, totusi, sa se aplice si membrilor comisiei de evaluare, atata timp cat datele de identificare nu devin publice, dar faciliteaza verificarea, organelor de control abilitate, a modului de evitare a conflictului de interese
2. In definitia ”persoanelor cu functie de decizie” intra si membrii comisiei de evaluare.
Daca aceasta ipoteza este valabila, atunci punctele slabe mentionate in cuprinsul primei ipoteze sunt rezolvate, in schimb toate efectele negative identificate isi vor face simtita prezenta, intr-o masura mai mare sau mai mica, in orice procedura de atribuire.
Din punct de vedere practic, emitem opinia ca prima modalitatea de interpretare este mai putin paguboasa pentru sistemul achizitiilor in ansamblu.
Pentru perioada imediat urmatoare, se resimte in mod clar necesitatea ca ANRMAP sa emita o instructiune in aceasta privinta, dar trebuie sa fim constienti ca o astfel de instructiune nu va reprezenta altceva decat o improvitatie de moment. Desi nimeni nu doreste o noua modificare legislativa, in cazul de fata aceasta este de fapt singura solutie corecta. Ca o sugestie, probabil ca adaugarea la art. 691 si la art. 692 alin. (1) din OUG 34/2006 a textului ”cu exceptia membrilor comisiei de evaluare” imediat dupa sintagma ”persoane ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante”, pare ca ar rezolva intr-un mod corespunzator aceasta problema.