Retrocedarea imobilelor cre au apartinut cultelor religioase si comunitatilor cetatenilor

Executivul a aprobat în acest sens doua hotarâri de Guvern. Noile reglementari adoptate astazi prelungesc cu sase luni termenul pâna la care pot fi depuse cererile de retrocedare la Comisia speciala de retrocedare. Noul termen este 25 ianuarie 2006.

Actele normative expliciteaza ca pot fi retrocedate acele imobile la care s-au construit noi corpuri ulterior preluarii lor abuzive, dar care nu depasesc 50% din aria desfasurata actual si care nu pot fi utilizate distinct. În aceste situatii, fostul proprietar îsi poate primi imobilul cu obligatia de a plati contravaloarea noilor constructii actualului proprietar. Valoarea lucrarilor se stabileste printr-o expertiza extrajudiciara efectuata de beneficiarul retrocedarii. Eventualele litigii vor fi solutionate potrivit dreptului comun.

Nu vor putea fi retrocedate imobilele noi în raport cu cel preluat. Imobilul nou este constructia careia, în raport cu forma initiala i s-au adaugat corpuri de zidarie, etajari sau adaugiri de corpuri noi pe orizontala, care reprezinta mai mult din 50% din aria constructiei initiale. Nu intra în aceasta categorie lucrarile de reparatii curente, capitale, consolidari, modificari ale compartimentarii initiale. De exemplu, nu sunt considerate noi constructii lucrarile de înlocuire sau de schimbare a retelei de canalizare, a instalatiei de alimentare cu apa, inclusiv obiectele sanitare, a instalatiei de încalzire centrala sau a sobelor de încalzire, înlocuirea tâmplariei, a învelisului cladirii, retencuirea peretilor interiori si exteriori.

Pentru imobilele care nu pot fi retrocedate se vor acorda despagubiri, conform reglementarilor stabilite prin Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei.

De asemenea, actele normative expliciteaza care sunt societatile comerciale obligate sa restituie în natura imobilele fostilor proprietari, în cazul în care au în patrimoniu asemenea bunuri. Astfel, obligatia de restituire o au regiile autonome, societatile sau companiile la care statul sau o autoritate a administratiei publice este actionar sau asociat majoritar. Obligatia de restituire în natura intervine si în cazul în care cota minoritara de capital detinuta de stat acopera valoarea imobilului a carui restituire este ceruta. În acest caz, elementul de referinta este valoare de înregistrare în activul patrimonial al unitatii detinatoare.

În cazul în care aceste societati nu pot dispune retrocedarea în natura (cladirea a fost demolata sau transformata astfel încât a devenit un imobil nou fata de cel preluat initial), respectivele societati vor acorda masuri reparatorii în echivalent. Societatile vor acorda fie despagubiri, conform legislatiei în vigoare, fie compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, daca obtin acordul persoanei îndreptatite.

Actul normativ stabileste lacasele de cult care nu pot fi retrocedate deocamdata.

Astfel, bisericile, manastirile, sinagogile, moscheile, templele sau alte constructii care sunt destinate oficierii de slujbe religioase, nu pot fi retrocedate pâna la reglementarea regimului juridic al acestora, printr-o lege speciala.

Calificarea ca lacas de cult se face de catre Comisia speciala de retrocedare în urma analizei situatiei fiecarui caz.

Preluarile acelor proprietati pentru care nu s-au acordat despagubiri juste si echitabile la momentul confiscarii vor retrocedate potrivit metodologiei stabilite, considerându-se ca au fost preluate abuziv.

Cele doua hotarâri adoptate astazi de Guvern stabilesc normele de aplicare pentru O.U.G. nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobata prin Legea nr.501/2002 si pentru O.U.G. nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale din România, aprobata prin Legea nr.66/2004. Actualul Guvern a adus modificari substantiale celor doua acte normative prin Titlurile II si III din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei.

Dintre cele mai importante modificari aduse amintim:
• extinderea obiectului legii privind bunurile imobile care urmeaza a fi retrocedate, respectiv terenuri libere aflate în intravilanul localitatilor sau acordarea de despagubiri pentru terenurile ocupate de constructii;
• posibilitatea retrocedarii unor imobile care se afla în patrimoniul unor societati comerciale la care statul are capital disponibil;
• simplificarea materialului probator în cazul în care actul originar de proprietate nu mai exista;
• acordarea unui nou termen de 6 luni pentru depunerea cererilor de retrocedare;
• acordarea unui nou termen de 6 luni pentru atacarea în justitie a actelor juridice de înstrainare a imobilelor care fac obiectul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000;
• înlaturarea limitarii initiale, astfel încât vor fi restituite toate bunurile mobile preluate o data cu bunul imobil, daca acestea mai exista, si nu doar a celor destinate functionarii cultului;
• acordarea de despagubiri stabilite potrivit valorii de piata în cazul în care retrocedarea în natura nu mai este posibila în conformitate cu prevederile cuprinse în Titlului VII al Legii nr.247/2005 intitulat Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv;
• instituirea unor sanctiuni aplicate în cazul nerespectarii procedurii administrative în vederea urgentarii procesului de retrocedare.

Pentru informatii suplimentare va rugam sa va adresati Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.