Impozitul pe venit reglementat de Normele de aplicare a Codului Fiscal

TITLUL III
Impozitul pe venit

Codul fiscal:
CAPITOLUL I
Dispoziþii generale
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmãtoarele:
a) venituri din activitãþi independente, definite conform art. 47;
b) venituri din salarii, definite conform art. 56;
c) venituri din cedarea folosinþei bunurilor, definite conform art. 65;
d) venituri din investiþii, definite conform art. 69;
e) venituri din pensii, definite conform art. 72;
f) venituri din activitãþi agricole, definite conform art. 75;
g) veniturile din premii ºi din jocuri de noroc, definite conform art. 79;
h) venituri din alte surse, definite conform art. 83.

Norme metodologice:
1. Veniturile din activitãþi independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice în cadrul unor asocieri fãrã personalitate juridicã, veniturile din salarii ºi din cedarea folosinþei bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare ºi de determinare a impozitului pe venitul anual global.
2. Veniturile din investiþii, din pensii, din activitãþi agricole, din premii ºi din jocuri de noroc, precum ºi cele cuprinse în categoria "venituri din alte surse" se supun impozitãrii, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.

Codul fiscal:
Venituri neimpozabile
Art. 42. - În înþelesul impozitului pe venit, urmãtoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizaþiile ºi alte forme de sprijin cu destinaþie specialã, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurãrilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale ºi din alte fonduri publice, inclusiv indemnizaþia de maternitate ºi pentru creºterea copilului, precum ºi cele de aceeaºi naturã primite de la alte persoane, cu excepþia indemnizaþiilor pentru incapacitate temporarã de muncã;

Norme metodologice:
3. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obþinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
- alocaþia de stat pentru copii;
- alocaþia de întreþinere pentru fiecare copil încredinþat sau dat în plasament familial;
- indemnizaþia lunarã primitã de persoanele cu handicap grav ºi accentuat;
- alocaþia socialã primitã de nevãzãtorii cu handicap grav ºi accentuat;
- indemnizaþia lunarã acordatã nevãzãtorilor cu handicap grav, potrivit legii;
- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care însoþesc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi în vârstã de pânã la 3 ani;
- ajutorul pentru încãlzirea locuinþei;
- alocaþia pentru copiii nou-nãscuþi, primitã pentru fiecare dintre primii 4 copii nãscuþi vii;
- indemnizaþia de maternitate;
- indemnizaþia pentru creºterea copilului pânã la împlinirea vârstei de 2 ani ºi, în cazul copilului cu handicap pânã la împlinirea vârstei de 3 ani;
- ajutorul social primit de soþii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;
- ajutorul social acordat potrivit legii;
- ajutorul de urgenþã acordat de Guvern ºi de primari în situaþii de necesitate ca urmare a calamitãþilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum ºi altor situaþii deosebite stabilite prin lege, în limita fondurilor existente;
- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
- ajutorul lunar sau alocaþia de sprijin primit de cadrele militare trecute în rezervã, fãrã drept de pensie, apte de muncã, care nu se pot încadra din lipsã de locuri de muncã corespunzãtoare pregãtirii lor;
- indemnizaþia de ºomaj ºi alte drepturi neimpozabile acordate conform legislaþiei în materie;
- sume plãtite din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajeazã înainte de expirarea perioadei de ºomaj;
- prima de încadrare ºi prima de instalare acordate din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj;
- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autoritãþii judecãtoreºti, care a decedat;
- echivalentul salariului primit de membrii familiei funcþionarului public, în caz de deces al acestuia;
- indemnizaþia reparatorie lunarã primitã de persoanele care ºi-au pierdut total sau parþial capacitatea de muncã, marilor mutilaþi ºi urmaºilor celor care au decedat ca urmare a participãrii la Revoluþia din decembrie 1989;
- indemnizaþia reparatorie lunarã primitã de pãrinþii persoanelor care au decedat ca urmare a participãrii la Revoluþia din decembrie 1989;
- indemnizaþia reparatorie lunarã primitã de soþul supravieþuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participãrii la Revoluþia din decembrie 1989 ºi care are în întreþinere unul sau mai mulþi copii ai acesteia;
- suma fixã pentru îngrijire primitã de invalizii ºi accidentaþii de rãzboi, marii mutilaþi ºi cei încadraþi în gradul I de invaliditate;
- indemnizaþia lunarã primitã de persoanele persecutate din motive politice ºi etnice;
- indemnizaþia lunarã primitã de magistraþii care în perioada anilor 1945-1952 au fost înlãturaþi din justiþie din motive politice;
- indemnizaþia de veteran de rãzboi, inclusiv sporul, acordatã potrivit legii;
- renta lunarã acordatã, potrivit legii, veteranilor de rãzboi;
- ajutorul anual pentru acoperirea unei pãrþi din costul chiriei, energiei electrice ºi energiei termice, acordat veteranilor de rãzboi ºi vãduvelor de rãzboi, precum ºi altor persoane defavorizate, potrivit legii;
- sprijinul material primit de soþul supravieþuitor ºi copiii urmaºi ai membrilor Academiei Române;
- ajutoarele acordate emigranþilor politici potrivit legislaþiei în vigoare;
- ajutorul rambursabil pentru refugiaþi;
- ajutoarele umanitare, medicale ºi sociale;
- ajutorul de deces acordat potrivit legislaþiei privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, precum ºi ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze ºi de alte produse ortopedice, acordate în baza legislaþiei de pensii;
- renta viagerã acordatã de la bugetul de stat, bugetele locale ºi din alte fonduri publice, potrivit legii;
- drepturi reprezentând transportul gratuit urban ºi interurban, acordate, potrivit legii, pentru adulþii cu handicap accentuat ºi grav, precum ºi pentru asistenþii personali ºi însoþitorii acestora;
- alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale în vigoare.
4. În sensul art. 42 lit. a), prin alte persoane se înþelege, printre alþii, ºi:
- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale ºi sociale acordate membrilor din contribuþiile acestora;
- organizaþiile umanitare, organizaþii sindicale, Crucea Roºie, unitãþi de cult recunoscute în România ºi alte entitãþi care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.

Codul fiscal:
b) sumele încasate din asigurãri de orice fel reprezentând despãgubiri, sume asigurate, precum ºi orice alte drepturi, cu excepþia câºtigurilor primite de la societãþile de asigurãri ca urmare a contractului de asigurare încheiat între pãrþi, cu ocazia tragerilor de amortizare.
Nu sunt venituri impozabile despãgubirile în bani sau în naturã primite de cãtre o persoanã fizicã, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despãgubirile reprezentând daunele morale;

Norme metodologice:
5. Sunt neimpozabile despãgubirile, sumele asigurate ºi orice alte drepturi acordate asiguraþilor, beneficiarilor sau terþelor persoane pãgubite, din asigurãrile de orice fel, potrivit legislaþiei privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor.
6. Sumele reprezentând alte drepturi acordate asiguraþilor pot avea printre altele urmãtoarele forme: rãscumpãrãri parþiale în contul persoanei asigurate, plãþi eºalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plãtite de asiguraþi, precum ºi orice alte sume de aceeaºi naturã indiferent de denumirea sau forma sub care sunt plãtite, în contul persoanei asigurate.
7. În cazul în care suportatorul primei de asigurare este o persoanã fizicã independentã, persoanã juridicã sau orice altã entitate care desfãºoarã o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezintã venituri impozabile pentru persoana fizicã beneficiarã.

Codul fiscal:
c) sumele primite drept despãgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitãþilor naturale, precum ºi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de rãzboi, orfanii, vãduvele/vãduvii de rãzboi, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraþi în gradul I de invaliditate, precum ºi pensiile, altele decât pensiile plãtite din fonduri constituite prin contribuþii obligatorii la un sistem de asigurãri sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupaþionale ºi cele finanþate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintã bonuri de valoare care se acordã cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziþiilor legale în vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub formã de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile ºi mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câºtigurile din transferul titlurilor de valoare;
h) drepturile în bani ºi în naturã primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenþii ºi elevii unitãþilor de învãþãmânt din sectorul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi civile, precum ºi cele ale gradaþilor ºi soldaþilor concentraþi sau mobilizaþi;
i) bursele primite de persoanele care urmeazã orice formã de ºcolarizare sau perfecþionare în cadru instituþionalizat;

Norme metodologice:
8. Prin cadru instituþionalizat se înþelege orice entitate care are ca obiect de activitate educaþia ºcolarã, universitarã, pregãtirea ºi/sau perfecþionarea profesionalã, recunoscutã de autoritãþi ale statului român.

Codul fiscal:
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moºtenire ºi donaþie;
k) veniturile din agriculturã ºi silviculturã, cu excepþia celor prevãzute la art. 75;

Norme metodologice:
9. În categoria veniturilor din agriculturã ºi silviculturã considerate neimpozabile se cuprind:
- veniturile realizate de proprietar/arendaº din valorificarea în stare naturalã a produselor obþinute de pe terenurile agricole ºi silvice, proprietate privatã sau luate în arendã;
- veniturile provenite din: creºterea animalelor ºi pãsãrilor, apicultura ºi sericicultura;
- veniturile obþinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturalã, prin unitãþi specializate, cum ar fi centre sau puncte de achiziþie, a produselor culese sau capturate din flora ºi fauna sãlbaticã.
10. Se considerã în stare naturalã: produsele agricole obþinute dupã recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în buºteni ori în bile, precum ºi produsele de origine animalã, cum ar fi: lapte, lânã, ouã, piei crude ºi altele asemenea, plante ºi animale din flora ºi fauna sãlbaticã, cum ar fi: plante medicinale, fructe de pãdure, ciuperci, melci, scoici, ºerpi, broaºte ºi altele asemenea.

Codul fiscal:
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice ºi ai posturilor consulare pentru activitãþile desfãºurate în România în calitatea lor oficialã, în condiþii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaþional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
m) veniturile nete în valutã primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare ºi institutelor culturale ale României amplasate în strãinãtate, în conformitate cu legislaþia în vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor ºi organizaþiilor internaþionale din activitãþile desfãºurate în România în calitatea lor oficialã, cu condiþia ca poziþia acestora, de oficial, sã fie confirmatã de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetãþeni strãini pentru activitatea de consultanþã desfãºuratã în România, în conformitate cu acordurile de finanþare nerambursabilã încheiate de România cu alte state, cu organisme internaþionale ºi organizaþii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetãþeni strãini pentru activitãþi desfãºurate în România, în calitate de corespondenþi de presã, cu condiþia reciprocitãþii acordate cetãþenilor români pentru venituri din astfel de activitãþi, ºi cu condiþia ca poziþia acestor persoane sã fie confirmatã de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentând diferenþa de dobândã subvenþionatã pentru creditele primite în conformitate cu legislaþia în vigoare;
r) subvenþiile primite pentru achiziþionarea de bunuri, dacã subvenþiile sunt acordate în conformitate cu legislaþia în vigoare;
s) veniturile reprezentând avantaje în bani ºi/sau în naturã primite de persoanele cu handicap, veteranii de rãzboi, invalizii ºi vãduvele de rãzboi, accidentaþii de rãzboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, urmaºii eroilor-martiri, rãniþilor, luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din decembrie 1989, precum ºi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945;

Norme metodologice:
11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale ºi cuprind, printre altele:
- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaþi ºi persoanele care ºi-au pierdut total sau parþial capacitatea de muncã, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii ºi baze de tratament aparþinând Ministerului Sãnãtãþii, Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului Administraþiei ºi Internelor ºi altor instituþii potrivit legii;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun ºi altele asemenea, prevãzute a fi acordate persoanelor care intrã sub incidenþa prevederilor Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
- contravaloarea asistenþei medicale ºi a medicamentelor acordate în mod gratuit ºi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cât ºi pe timpul spitalizãrilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun ºi pe calea feratã românã, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staþiune balneoclimatericã ºi altele asemenea, prevãzute a fi acordate persoanelor care intrã sub incidenþa prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
- contravaloarea cãlãtoriilor gratuite pe calea feratã, gratuitãþile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent cãrbuni, a asistenþei medicale gratuite în toate instituþiile medicale civile de stat sau militare ºi asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât ºi pe timpul spitalizãrii, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilitãþilor existente, în staþiuni balneoclimaterice, a protezelor, a cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cãrucioarelor, a aparatelor auditive ºi implanturilor cardiace, mijloacelor moto ºi auto speciale pentru cei handicapaþi locomotor ºi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi, republicatã;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adulþii cu handicap accentuat ºi grav ºi pentru asistenþii personali sau pentru însoþitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenþa medicalã gratuitã în conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 519/2002, cu modificãrile ulterioare;
- altele asemenea, aprobate prin lege.
12. Persoanele fizice prevãzute la art. 42 lit. s) datoreazã impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevãzute la art. 41.

Codul fiscal:
t) premiile obþinute de sportivii medaliaþi la campionatele mondiale, europene ºi la jocurile olimpice.
Nu sunt venituri impozabile premiile, primele ºi indemnizaþiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor ºi altor specialiºti, prevãzuþi în legislaþia în materie, în vederea realizãrii obiectivelor de înaltã performanþã:
- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale ºi jocurile olimpice;
- calificarea ºi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale ºi europene, prima grupã valoricã, precum ºi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive.
Nu sunt venituri impozabile primele ºi indemnizaþiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor ºi altor specialiºti, prevãzuþi în legislaþia în materie, în vederea pregãtirii ºi participãrii la competiþiile internaþionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;

Norme metodologice:
13. Beneficiazã de aceste prevederi ºi urmãtorii specialiºti: profesorii cu diplomã de licenþã sau de absolvire, instructorii ºi managerii din domeniu, precum ºi alte persoane calificate pentru asistenþã medicalã, cercetare ºi asistenþã ºtiinþificã, organizare ºi conducere tehnicã ºi alte ocupaþii complementare potrivit reglementãrilor în materie.

Codul fiscal:
u) premiile ºi alte drepturi sub formã de cazare, masã, transport ºi alte asemenea, obþinute de elevi ºi studenþi în cadrul competiþiilor interne ºi internaþionale, inclusiv elevi ºi studenþi nerezidenþi în cadrul competiþiilor desfãºurate în România;

Norme metodologice:
14. În aceastã categorie se cuprind:
- premii obþinute la concursuri pe obiecte sau discipline de învãþãmânt, pe meserii, cultural-ºtiinþifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-ºtiinþifice, premii obþinute la campionate ºi concursuri sportive ºcolare, naþionale ºi internaþionale;
- contravaloarea avantajelor sub formã de masã, cazare ºi transport;
- alte drepturi materiale primite de participanþi cu ocazia acestor manifestãri;
- altele asemenea.

Codul fiscal:
v) alte venituri care nu sunt impozabile, aºa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Barem de impunere
Art. 43. - (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul plãþilor anticipate, este prevãzut în urmãtorul tabel:

Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii ºi pensii se stabileºte prin ordin al ministrului finanþelor publice, având ca bazã de calcul baremul anual de mai sus.
(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculeazã prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual prevãzut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finanþelor publice, cu rata inflaþiei realizate pe anul 2004, diminuatã cu 1/2 din rata inflaþiei prognozate pe acest an.
(3) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plãþilor anticipate cu titlu de impozit se stabileºte luându-se în calcul 1/2 din rata inflaþiei prognozate pentru anul respectiv, aplicatã la baremul de impunere construit pe baza ratei inflaþiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie ºi a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aprobã prin ordin al ministrului finanþelor publice.
(4) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileºte prin ordin al ministrului finanþelor publice, pe baza baremului anual prevãzut la alin. (3), corectat cu variaþia ratei inflaþiei realizate, faþã de cea prognozatã pe perioada impozabilã.

Norme metodologice:
15. La determinarea impozitului anual, cât ºi a plãþilor anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevãzute de art. 41, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fracþiunilor sub 1.000 lei.

Codul fiscal:
Perioada impozabilã
Art. 44. - (1) Perioada impozabilã este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepþie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilã este inferioarã anului calendaristic, în situaþia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Norme metodologice:
16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizeazã venituri. Venitul impozabil ce se realizeazã într-o fracþiune de an sau în perioade diferite ce reprezintã fracþiuni ale aceluiaºi an se considerã venit anual impozabil.
17. În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilã este inferioarã anului calendaristic, cuprinzând numãrul de luni din anul calendaristic pânã la data decesului.

Codul fiscal:
Deduceri personale
Art. 45. - (1) Persoanele fizice prevãzute la art. 40 alin. (1) lit. a) ºi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub formã de deducere personalã de bazã ºi deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare lunã a perioadei impozabile.
(2) Deducerea personalã de bazã, începând cu luna ianuarie 2004, este fixatã la suma de 2.000.000 lei pe lunã.
(3) Deducerea personalã suplimentarã pentru soþia/soþul, copiii sau alþi membri de familie, aflaþi în întreþinere este de 0,5 înmulþit cu deducerea personalã de bazã.
(4) Contribuabilii mai beneficiazã de deduceri personale suplimentare, în funcþie de situaþia proprie sau a persoanelor aflate în întreþinere, în afara sumelor rezultate din calculul prevãzut la alin. (2) ºi (3), astfel:
a) 1,0 înmulþit cu deducerea personalã de bazã pentru invalizii de gradul I ºi persoanele cu handicap grav;
b) 0,5 înmulþit cu deducerea personalã de bazã pentru invalizii de gradul II ºi persoanele cu handicap accentuat.
(5) Nu sunt considerate persoane aflate în întreþinere acele persoane ale cãror venituri, impozabile ºi neimpozabile, depãºesc sumele reprezentând deduceri personale, conform alin. (3) ºi (4). În cazul în care o persoanã este întreþinutã de mai mulþi contribuabili, suma reprezentând deducerea personalã a acesteia se împarte în pãrþi egale între contribuabili, exceptându-se cazul în care aceºtia se înþeleg asupra unui alt mod de împãrþire a sumei. Copiii minori, în vârstã de pânã la 18 ani împliniþi, ai contribuabilului sunt consideraþi întreþinuþi, iar suma reprezentând deducerea personalã suplimentarã se acordã pentru persoanele aflate în întreþinerea contribuabilului, pentru acea perioadã impozabilã din anul fiscal în care acestea au fost întreþinute. Perioada se rotunjeºte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
(6) Nu sunt considerate persoane aflate în întreþinere:
a) persoanele fizice care deþin terenuri agricole ºi silvice în suprafaþã de peste 10.000 m2 în zonele colinare ºi de ºes ºi de peste 20.000 m2 în zonele montane;
b) persoanele fizice care obþin venituri din cultivarea ºi din valorificarea florilor, legumelor ºi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri ºi/sau în sistem irigat, din cultivarea ºi din valorificarea arbuºtilor, plantelor decorative ºi ciupercilor, precum ºi din exploatarea pepinierelor viticole ºi pomicole, indiferent de suprafaþã.
(7) La stabilirea veniturilor realizate de persoanele fizice aflate în întreþinere, potrivit alin. (5), se va avea în vedere ºi venitul determinat potrivit legislaþiei privind venitul minim garantat.
(8) Sunt consideraþi alþi membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale soþului/soþiei acestuia pânã la gradul al doilea inclusiv.
(9) Deducerile personale prevãzute la alin. (2), (3) ºi (4) se însumeazã. Suma deducerilor personale admisã pentru calculul impozitului nu poate depãºi de 3 ori deducerea personalã de bazã ºi se acordã în limita venitului realizat.
(10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acordã personalului trimis în misiune permanentã în strãinãtate, potrivit legii.

Norme metodologice:
18. Determinarea coeficienþilor ºi a sumei reprezentând deduceri personale de bazã ºi suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectueazã astfel:
a) de cãtre angajatorii cu sediul sau domiciliul în România pentru veniturile din salarii realizate pe teritoriul României, la funcþia de bazã;
b) de cãtre organul fiscal pentru contribuabilii care realizeazã venituri din salarii, altele decât cele prevãzute la lit. a), pentru contribuabilii care realizeazã venituri din activitãþi independente ºi din cedarea folosinþei bunurilor, precum ºi în alte situaþii apãrute în aplicarea prevederilor titlului III din Codul fiscal.
19. Deducerile personale de bazã se acordã contribuabilului, automat, pentru fiecare lunã a perioadei impozabile, în cursul sau la sfârºitul anului, potrivit pct. 18, dupã caz. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreþinere se acordã o singurã datã numai pe lunile în care persoanele se aflã în întreþinerea contribuabilului, iar cele pentru starea de invaliditate/handicap, numai pentru perioada existenþei acestei stãri, atestatã prin documente justificative. În cazul în care perioada impozabilã este inferioarã anului calendaristic ca urmare a decesului contribuabilului în cursul anului, acesta beneficiazã de un numãr de deduceri personale de bazã lunare ºi de deduceri personale suplimentare corespunzãtor numãrului de luni ale anului calendaristic pânã în luna decesului, inclusiv.
20. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreþinere se acordã numai pentru acele persoane care sunt efectiv în întreþinerea contribuabilului, chiar dacã aceºtia nu au domiciliul comun. Coeficientul de deducere personalã suplimentarã este de 0,5 pentru fiecare persoanã validã aflatã în întreþinere. Pentru starea de invaliditate/handicap a persoanei aflate în întreþinere coeficientul de deducere personalã suplimentarã se majoreazã corespunzãtor. Pentru ca o persoanã sã fie în întreþinere, aceasta trebuie sã îndeplineascã cumulativ urmãtoarele condiþii:
- existenþa unor raporturi juridice între contribuabil ºi persoana aflatã în întreþinere;
- încadrarea în plafon.
21. Sunt considerate persoane aflate în întreþinere soþul/soþia contribuabilului, copiii acestuia, precum ºi alþi membri de familie pânã la gradul al doilea inclusiv.
22. În sensul art. 45 alin. (8), în categoria "alt membru de familie aflat în întreþinere" se cuprind rudele contribuabilului ºi ale soþului/soþiei acestuia, pânã la gradul al doilea inclusiv.
23. Dupã gradul de rudenie rudele se grupeazã astfel:
- rude de gradul întâi, cum ar fi: pãrinþi ºi copii;
- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoþi ºi fraþi/surori.
24. Sunt considerate persoane în întreþinere militarii în termen, militarii cu termen redus, studenþii ºi elevii militari ai instituþiilor de învãþãmânt militare ºi civile, peste vârsta de 18 ani, dacã veniturile obþinute sunt sub plafonul stabilit de acest titlu.
25. Nu sunt considerate persoane în întreþinere persoanele majore condamnate, care executã pedepse privative de libertate.
26. Copilul minor este considerat întotdeauna întreþinut, cu excepþia celor încadraþi în muncã, indiferent dacã se aflã în unitãþi speciale sanitare sau de protecþie specialã ºi altele asemenea, precum ºi în unitãþi de învãþãmânt, inclusiv în situaþia în care costul de întreþinere este suportat de aceste unitãþi. În acest caz eventualele venituri obþinute de copilul minor nu se au în vedere la acordarea deducerii personale suplimentare.
Pentru copilul minor aflat în întreþinerea pãrinþilor sau a tutorelui, deducerea personalã suplimentarã se acordã integral unuia dintre pãrinþi, conform înþelegerii dintre aceºtia, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din cãsãtorii anterioare, dreptul la coeficientul de deducere personalã suplimentarã pentru copilul aflat în întreþinere revine pãrintelui cãruia i-a fost încredinþat copilul sau unuia dintre soþi care formeazã noua familie, conform înþelegerii dintre aceºtia, indiferent dacã s-a fãcut o adopþie cu efecte restrânse ºi chiar dacã pãrinþii fireºti ai acestuia contribuie la întreþinerea lui prin plata unei pensii de întreþinere. Plata unei pensii de întreþinere nu dã dreptul la deducere personalã suplimentarã pãrintelui obligat la aceastã platã.
Pentru copilul minor primit în plasament sau încredinþat unei persoane ori unei familii, dreptul la coeficientul de deducere personalã suplimentarã pentru acest copil se acordã:
- persoanei care l-a primit în plasament sau cãreia i s-a încredinþat copilul;
- unuia dintre soþi care formeazã familia cãreia i-a fost încredinþat sau i-a fost dat în plasament copilul, conform înþelegerii dintre aceºtia.
Pentru copiii aflaþi în întreþinerea unei familii, deducerea personalã suplimentarã va fi acordatã pãrinþilor, conform înþelegerii dintre aceºtia. Nu se va fracþiona între pãrinþi deducerea personalã suplimentarã pentru fiecare copil aflat în întreþinere. Astfel, în situaþia în care într-o familie sunt mai mulþi copii aflaþi în întreþinere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre pãrinþi pentru toþi copiii sau fiecãrui pãrinte pentru un numãr de copii, conform înþelegerii dintre pãrinþi. În aceste situaþii angajaþii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaraþie pe propria rãspundere din partea soþului/soþiei, fie o adeverinþã emisã de angajatorul acestuia/acesteia, dupã caz, din care sã rezulte numãrul ºi identitatea copiilor pentru care beneficiazã de deduceri personale suplimentare.
Nu se acordã deducere personalã suplimentarã urmãtorilor:
- pãrinþilor ai cãror copii sunt daþi în plasament sau încredinþaþi unei familii ori persoane;
- pãrinþilor copiilor încredinþaþi unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care pãrinþii respectivi sunt puºi sub interdicþie sau sunt decãzuþi din drepturile pãrinteºti.
Copilul minor cu vârsta între 16 ºi 18 ani, încadrat în muncã în condiþiile Codului muncii, devine contribuabil ºi beneficiazã de deducerea personalã de bazã, situaþie în care pãrinþii nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, întrucât deducerea personalã se acordã o singurã datã.
27. Contribuabilul beneficiazã de deducere personalã suplimentarã pentru persoanele aflate în întreþinere potrivit art. 45 alin. (3) din Codul fiscal, dacã persoana fizicã întreþinutã nu are venituri sau veniturile acesteia sunt sub plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personalã suplimentarã la deducerea personalã de bazã.
28. Verificarea încadrãrii veniturilor acestor persoane în plafonul determinat se realizeazã comparând veniturile brute realizate de persoana fizicã aflatã în întreþinere cu plafonul.
29. În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obþine venituri la funcþia de bazã, pentru a stabili dreptul acestuia la deduceri suplimentare pentru persoane aflate în întreþinere, se comparã venitul lunar realizat de persoana aflatã în întreþinere cu plafonul lunar, astfel:
a) în cazul în care persoana aflatã în întreþinere realizeazã venituri lunare de natura pensiilor, indemnizaþiilor, alocaþiilor ºi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana întreþinutã rezultã din însumarea tuturor drepturilor de aceastã naturã realizate într-o lunã;
b) în cazul în care venitul este realizat sub formã de câºtiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competiþii, dividende, dobânzi ºi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizicã aflatã în întreþinere se determinã prin împãrþirea venitului realizat la numãrul de luni rãmase pânã la sfârºitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
c) în cazul în care persoana întreþinutã realizeazã atât venituri lunare, cât ºi aleatorii, venitul lunar se determinã prin însumarea acestor venituri.
30. În funcþie de venitul lunar al persoanei întreþinute, angajatorul va proceda dupã cum urmeazã:
a) în situaþia în care persoana aflatã în întreþinere, pentru care contribuabilul - angajatul - beneficiazã de deducerea personalã suplimentarã, obþine în cursul anului un venit lunar mai mare decât plafonul lunar, angajatorul va înceta acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreþinere, începând cu luna urmãtoare celei în care a fost realizat venitul;
b) în situaþia în care contribuabilul solicitã acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana aflatã în întreþinere ca urmare a situãrii venitului lunar al acesteia din urmã sub plafonul lunar, angajatorul va începe acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreþinere o datã cu plata drepturilor lunare ale lunii în care angajatul a depus solicitarea.
Dacã venitul unei persoane aflate în întreþinere depãºeºte plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este consideratã întreþinutã.
31. Pentru determinarea coeficienþilor de deduceri personale suplimentare contribuabilul va depune la angajator o declaraþie pe propria rãspundere, care trebuie sã cuprindã urmãtoarele informaþii:
- date de identificare a salariatului (numele ºi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
- date de identificare a fiecãrei persoane aflate în întreþinere (numele ºi prenumele, codul numeric personal), precum ºi situaþia invaliditãþii sau handicapului, dacã este cazul.
În ceea ce priveºte copiii aflaþi în întreþinere, la aceastã declaraþie salariatul va anexa ºi adeverinþa de la angajatorul celuilalt soþ sau declaraþia pe propria rãspundere a acestuia cã nu beneficiazã de deducere personalã suplimentarã pentru acel copil.
32. Declaraþia pe propria rãspundere a persoanei aflate în întreþinere, cu excepþia copilului minor, trebuie sã cuprindã urmãtoarele informaþii:
- date de identificare a persoanei aflate în întreþinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- date de identificare a contribuabilului care beneficiazã de coeficientul de deducere personalã suplimentarã, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- acordul persoanei întreþinute ca întreþinãtorul sã beneficieze de coeficientul de deducere personalã suplimentarã;
- nivelul ºi natura venitului persoanei aflate în întreþinere, inclusiv menþiunea privind suprafeþele de teren agricol ºi silvic deþinute, precum ºi declaraþia afirmativã sau negativã cu privire la desfãºurarea de activitãþi de: cultivare a terenurilor cu flori, legume ºi zarzavat în sere, în solarii amenajate ºi în sistem irigat; cultivare a arbuºtilor ºi plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole ºi pomicole;
- angajarea persoanei întreþinute de a comunica persoanei care contribuie la întreþinerea sa orice modificãri în situaþia venitului realizat.
Declaraþiile pe propria rãspundere depuse în vederea acordãrii de deduceri personale suplimentare nu sunt formulare tipizate.
33. Contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal ºi documentele justificative care sã ateste situaþia proprie ºi a persoanelor aflate în întreþinere, cum sunt: certificatul de cãsãtorie, certificatele de naºtere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertizã medicalã sau decizia de pensionare pentru cazurile de invaliditate, adeverinþa de venit a persoanei întreþinute sau declaraþia pe propria rãspundere ºi altele. Documentele vor fi prezentate în original ºi în copie, angajatorul sau organul fiscal, dupã caz, pãstrând copia dupã ce verificã conformitatea cu originalul. Contribuabilii care depun declaraþia de venit global prin poºtã ºi care solicitã acordarea deducerilor de cãtre organul fiscal vor anexa la aceastã declaraþie copii legalizate de pe documentele justificative care atestã dreptul la deduceri personale suplimentare.
34. Dacã la un angajat intervine o schimbare care are influenþã asupra deducerilor personale suplimentare acordate ºi aceastã schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sã înºtiinþeze angajatorul în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea.
35. În situaþia în care solicitarea ºi/sau depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerilor personale suplimentare se fac ulterior apariþiei evenimentului care dã naºtere sau modificã dreptul la deducere, angajatorul va acorda deducerile cuvenite o datã cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care angajatul a depus toate documentele justificative.
36. Situaþia definitivã a deducerilor personale suplimentare se va stabili o datã cu determinarea venitului anual impozabil ºi cu calculul impozitului anual.
37. În situaþia în care depunerea documentelor justificative se face dupã calcularea impozitului ºi regularizarea anualã potrivit prevederilor art. 61 din Codul fiscal, corecþiile se fac de cãtre organul fiscal, pe baza cererii contribuabilului, la care se anexeazã toate documentele justificative care atestã dreptul acestuia la deduceri personale suplimentare. În cerere se va menþiona obligatoriu perioada pentru care se solicitã acordarea deducerilor, în termenul legal de prescripþie.
38. Deducerea personalã de bazã nu se fracþioneazã în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncã cu timp parþial.

Codul fiscal:
Actualizarea deducerilor personale ºi a sumelor fixe
Art. 46. - (1) Deducerea personalã de bazã lunarã, precum ºi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc potrivit procedurii prevãzute la art. 43.
(2) Începând cu anul fiscal 2004, sumele fixe exprimate în lei, altele decât deducerea personalã de bazã, se stabilesc potrivit procedurii prevãzute la art. 43 alin. (3).
(3) Sumele fixe se aprobã prin ordin al ministrului finanþelor publice.
(4) Sumele ºi tranºele de venituri impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul cã fracþiunile sub 100.000 lei se majoreazã la 100.000 lei.

Norme metodologice:
39. Sumele fixe calculate prin rotunjire la suta de mii de lei sunt cele prevãzute la art. 43 alin. (2)-(4), art. 56 alin. (4) lit. a), art. 73, art. 81 alin. (4) ºi art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal.
40. Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global, precum ºi pentru recalcularea impozitului anual pe veniturile din salarii, deducerea personalã de bazã se actualizeazã potrivit art. 43 alin. (2) sau alin. (4) din Codul fiscal.
41. Rotunjirea la suta de mii de lei se referã ºi la tranºele de venituri din baremele de impunere anuale ºi lunare. Atât sumele fixe, cât ºi baremele de impunere sunt aprobate prin ordin al ministrului finanþelor publice ºi sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Codul fiscal:

CAPITOLUL II
Venituri din activitãþi independente

Definirea veniturilor din activitãþi independente
Art. 47 - (1) Veniturile din activitãþi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere ºi veniturile din drepturi de proprietate intelectualã, realizate în mod individual ºi/sau într-o formã de asociere, inclusiv din activitãþi adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerþ ale contribuabililor, din prestãri de servicii, altele decât cele prevãzute la alin. (3), precum ºi din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obþinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfãºurate în mod independent, în condiþiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice formã a drepturilor de proprietate intelectualã provin din brevete de invenþie, desene ºi modele, mostre, mãrci de fabricã ºi de comerþ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor ºi drepturi conexe dreptului de autor ºi altele asemenea.

Norme metodologice:
42. Se supun impozitului pe veniturile din activitãþi independente persoanele fizice care realizeazã aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea desfãºurãrii de activitãþi în scopul obþinerii de venit, asociere care se realizeazã potrivit dispoziþiilor legale ºi care nu dã naºtere unei persoane juridice.
43. Exercitarea unei activitãþi independente presupune desfãºurarea acesteia în mod obiºnuit, pe cont propriu ºi urmãrind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenþa unei activitãþi independente sunt: libera alegere a desfãºurãrii activitãþii, a programului de lucru ºi a locului de desfãºurare a activitãþii; riscul pe care ºi-l asumã întreprinzãtorul; activitatea se desfãºoarã pentru mai mulþi clienþi; activitatea se poate desfãºura nu numai direct, ci ºi cu personalul angajat de întreprinzãtor în condiþiile legii.
44. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitãrii în România pentru veniturile obþinute din desfãºurarea în România, potrivit legii, a unei activitãþi independente, printr-un sediu permanent.
45. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comerþ de cãtre persoane fizice sau asocieri fãrã personalitate juridicã, din prestãri de servicii, altele decât cele realizate din profesii libere, precum ºi cele obþinute din practicarea unei meserii.
Principalele activitãþi care constituie fapte de comerþ sunt:
- activitãþi de producþie;
- activitãþi de cumpãrare efectuate în scopul revânzãrii;
- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive ºi altele asemenea;
- activitãþi al cãror scop este facilitarea încheierii de tranzacþii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare ºi alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;
- vânzarea în regim de consignaþie a bunurilor cumpãrate în scopul revânzãrii sau produse pentru a fi comercializate;
- activitãþi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folositã, ºi altele asemenea;
- transport de bunuri ºi de persoane;
- alte activitãþi definite în Codul comercial.
46. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecãrei persoane asociate din cadrul asocierii fãrã personalitate juridicã, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societãþii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.
47. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obþinute din prestãri de servicii cu caracter profesional, desfãºurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ºtiinþific, literar, artistic, educativ ºi altele, de cãtre: medici, avocaþi, notari publici, executori judecãtoreºti, experþi tehnici ºi contabili, contabili autorizaþi, consultanþi de plasament în valori mobiliare, auditori financiari, consultanþi fiscali, arhitecþi, traducãtori, sportivi, precum ºi alte persoane fizice cu profesii reglementate.
48. Veniturile din drepturi de proprietate intelectualã sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: invenþii, mai puþin realizãrile tehnice, know-how, mãrci înregistrate, franciza ºi altele asemenea, recunoscute ºi protejate prin înscrisuri ale instituþiilor specializate, precum ºi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceastã naturã se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitãþi independente ºi în situaþia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenþã, francizã ºi altele asemenea, precum ºi cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordã, cum ar fi: remuneraþie directã, remuneraþie secundarã, onorariu, redevenþã ºi altele asemenea.
Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectualã prevãzute în mod expres în contractul încheiat între pãrþi reprezintã venituri din drepturi de proprietate intelectualã. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectualã ºi veniturile din cesiuni pentru care reglementãrile în materie stabilesc prezumþia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.
În situaþia existenþei unei activitãþi dependente ca urmare a unei relaþii de angajare, remuneraþia prestãrilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectualã care intrã în sfera sarcinilor de serviciu reprezintã venituri de naturã salarialã, conform prevederilor menþionate în mod expres în contractul dintre angajat ºi angajator, ºi se supun impozitãrii potrivit prevederilor cap. III "Venituri din salarii" al titlului III din Codul fiscal.
Veniturile reprezentând drepturi bãneºti ale autorului unei realizãri tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectualã.
49. Persoanele fizice angajate, precum ºi cele care încheie contracte, altele decât cele prin care sunt reglementate relaþiile de angajare, ºi care desfãºoarã activitãþi utilizând baza materialã a angajatorului sau a celeilalte pãrþi contractante, în vederea realizãrii de invenþii, realizãri tehnice sau procedee tehnice, opere ºtiinþifice, literare, artistice etc. obþin venituri de naturã salarialã.
50. Veniturile realizate de sportivii profesioniºti care participã la competiþii sportive pe cont propriu ºi nu au relaþii de angajare cu entitatea plãtitoare de venit sunt considerate venituri din activitãþi independente.

Codul fiscal:
Venituri neimpozabile
Art. 48. - (1) Nu sunt venituri impozabile:
a) veniturile obþinute prin aplicarea efectivã în þarã de cãtre titular sau, dupã caz, de cãtre licenþiaþii acestuia a unei invenþii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, dupã caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculaþi de la data începerii aplicãrii ºi cuprinºi în perioada de valabilitate a brevetului;
b) venitul obþinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiazã persoanele fizice care exploateazã invenþia, respectiv titularul brevetului aplicat.

Norme metodologice:
51. În aplicarea prevederilor art. 48 din Codul fiscal Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci ºi Ministerul Finanþelor Publice emit ordin comun potrivit prevederilor art. 5 din Codul fiscal.

Codul fiscal:
Reguli generale de stabilire a venitului net din activitãþi independente determinat pe baza contabilitãþii în partidã simplã
Art. 49. - (1) Venitul net din activitãþi independente se determinã ca diferenþã între venitul brut ºi cheltuielile aferente realizãrii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã, cu excepþia prevederilor art. 50 ºi 51.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate ºi echivalentul în lei al veniturilor în naturã din desfãºurarea activitãþii;
b) veniturile sub formã de dobânzi din creanþe comerciale sau din alte creanþe utilizate în legãturã cu o activitate independentã;
c) câºtigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independentã, inclusiv contravaloarea bunurilor rãmase dupã încetarea definitivã a activitãþii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfãºura o activitate independentã sau de a nu concura cu o altã persoanã;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de platã apãrute în legãturã cu o activitate independentã.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în naturã fãcute la începerea unei activitãþi sau în cursul desfãºurãrii acesteia;
b) sumele primite sub formã de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despãgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub formã de sponsorizãri, mecenat sau donaþii.
(4) Condiþiile generale pe care trebuie sã le îndeplineascã cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) sã fie efectuate în cadrul activitãþilor desfãºurate în scopul realizãrii venitului, justificate prin documente;
b) sã fie cuprinse în cheltuielile exerciþiului financiar al anului în cursul cãruia au fost plãtite;
c) sã respecte regulile privind amortizarea, prevãzute în titlul II;
d) cheltuielile cu primele de asigurare sã fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanþie bancarã pentru creditele utilizate în desfãºurarea activitãþii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. boli profesionale, risc profesional ºi accidente de muncã;
4. persoane care obþin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiþia impozitãrii sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plãþii de cãtre suportator.
(5) Urmãtoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare ºi mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinatã conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinatã conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaþia primitã pe perioada delegãrii ºi detaºãrii în altã localitate, în þarã ºi în strãinãtate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituþiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita unei sume obþinute prin aplicarea unei cote de pânã la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevãzute de actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentând tichetele de masã acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contribuþiile efectuate în numele angajaþilor la scheme facultative de pensii ocupaþionale, în conformitate cu legislaþia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru o persoanã;
h) prima de asigurare pentru asigurãrile private de sãnãtate, în limita stabilitã potrivit legii;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentã, cât ºi în scopul personal al contribuabilului sau asociaþilor, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuialã care este aferentã activitãþii independente;
j) cheltuielile reprezentând contribuþii sociale obligatorii pentru salariaþi ºi contribuabili, potrivit legii;
k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice ºi juridice utilizate în desfãºurarea activitãþii, pe baza contractului încheiat între pãrþi, în limita nivelului dobânzii de referinþã a Bãncii Naþionale a României;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operaþional, respectiv cheltuielile cu amortizarea ºi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaþiunile de leasing ºi societãþile de leasing.
(6) Baza de calcul se determinã ca diferenþã dintre venitul brut ºi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat ºi cheltuielile de protocol.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzãtoare veniturilor neimpozabile ale cãror surse se aflã pe teritoriul României sau în strãinãtate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în strãinãtate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevãzute la alin. (4) lit. d) ºi la alin. (5) lit. h);
e) donaþii de orice fel;
f) amenzile, confiscãrile, dobânzile, penalitãþile de întârziere ºi penalitãþile datorate autoritãþilor române ºi strãine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plãtite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziþionarea de imobilizãri corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsã în valoarea de intrare a imobilizãrii corporale, potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achiziþionare sau de fabricare a bunurilor ºi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsã din gestiune sau degradate ºi neimputabile, dacã inventarul nu este acoperit de o poliþã de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate, ca urmare a încãlcãrii dispoziþiilor legale în vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de plãtitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevãzute prin legislaþia în vigoare.
(8) Contribuabilii care obþin venituri din activitãþi independente sunt obligaþi sã organizeze ºi sã conducã evidenþa contabilã în partidã simplã, cu respectarea reglementãrilor în vigoare privind evidenþa contabilã, ºi sã completeze Registrul-jurnal de încasãri ºi plãþi, Registrul-inventar ºi alte documente contabile prevãzute de legislaþia în materie.
(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile ºi drepturile aferente desfãºurãrii activitãþii.

Norme metodologice:
52. În venitul brut se includ toate veniturile în bani ºi în naturã, cum sunt: venituri din vânzarea de produse ºi de mãrfuri, venituri din prestarea de servicii ºi executarea de lucrãri, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii ºi orice alte venituri obþinute din exercitarea activitãþii, precum ºi veniturile din dobânzile primite de la bãnci pentru disponibilitãþile bãneºti aferente afacerii, din alte activitãþi adiacente ºi altele asemenea.
Prin activitãþi adiacente se înþelege toate activitãþile care au legãturã cu obiectul de activitate autorizat.
În cazul încetãrii definitive a activitãþii sumele obþinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar ºi altele asemenea, precum ºi stocurile de materii prime, materiale, produse finite ºi mãrfuri rãmase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.
În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considerã o înstrãinare, iar suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.
În toate cazurile evaluarea se face la preþurile practicate pe piaþã sau stabilite prin expertizã tehnicã.
Nu constituie venit brut urmãtoarele:
- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în naturã fãcute la începerea unei activitãþi sau în cursul desfãºurãrii acesteia;
- sumele primite sub formã de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
- sumele primite ca despãgubiri;
- sumele sau bunurile primite sub formã de sponsorizãri, mecenat sau donaþii.
53. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizãrii venitului, astfel cum rezultã din evidenþele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 49 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.
Condiþiile generale pe care trebuie sã le îndeplineascã cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:
a) sã fie efectuate în interesul direct al activitãþii;
b) sã corespundã unor cheltuieli efective ºi sã fie justificate cu documente;
c) sã fie cuprinse în cheltuielile exerciþiului financiar al anului în cursul cãruia au fost plãtite.
54. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:
- cheltuielile cu achiziþionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar ºi mãrfuri;
- cheltuielile cu lucrãrile executate ºi serviciile prestate de terþi;
- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrãri ºi prestarea de servicii pentru clienþi;
- chiria aferentã spaþiului în care se desfãºoarã activitatea, cea aferentã utilajelor ºi altor instalaþii utilizate în desfãºurarea activitãþii, în baza unui contract de închiriere;
- dobânzile aferente creditelor bancare;
- dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice ºi juridice, utilizate în desfãºurarea activitãþii, pe baza contractului încheiat între pãrþi, în limita nivelului dobânzii de referinþã a Bãncii Naþionale a României;
- cheltuielile cu comisioanele ºi cu alte servicii bancare;
- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizãrile corporale ºi necorporale, inclusiv pentru stocurile deþinute, precum ºi cheltuielile de asigurare pentru boli profesionale, risc profesional ºi împotriva accidentelor de muncã;
- cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintã garanþie bancarã pentru creditele utilizate în desfãºurarea activitãþii independente a contribuabilului;
- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, trataþii ºi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;
- cheltuielile poºtale ºi taxele de telecomunicaþii;
- cheltuielile cu energia ºi apa;
- cheltuielile cu transportul de bunuri ºi de persoane;
- cheltuieli de naturã salarialã;
- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;
- cheltuielile reprezentând contribuþiile pentru asigurãrile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de ºomaj, pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, precum ºi alte contribuþii obligatorii pentru contribuabil ºi angajaþii acestuia;
- cheltuielile reprezentând contribuþiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, asociaþiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
- cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementãrile din titlul II din Codul fiscal;
- valoarea rãmasã neamortizatã a bunurilor ºi drepturilor amortizabile înstrãinate, determinatã prin deducerea din preþul de cumpãrare a amortizãrii incluse pe costuri în cursul exploatãrii, ºi limitatã la nivelul venitului realizat din înstrãinare;
- cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operaþional, respectiv cheltuielile cu amortizarea ºi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaþiunile de leasing ºi societãþile de leasing;
- cheltuielile cu pregãtirea profesionalã pentru contribuabili ºi salariaþii lor;
- cheltuielile ocazionate de participarea la congrese ºi alte întruniri cu caracter profesional;
- cheltuielile cu funcþionarea ºi întreþinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înþelegerii din contract, pentru partea aferentã utilizãrii în scopul afacerii;
- cheltuieli reprezentând tichetele de masã acordate de angajator potrivit legii;
- cheltuielile de delegare, detaºare ºi deplasare, cu excepþia celor reprezentând indemnizaþia de delegare, detaºare în altã localitate în þarã ºi în strãinãtate, care este deductibilã limitat;
- cheltuielile de reclamã ºi publicitate reprezintã cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum ºi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama ºi publicitatea se efectueazã prin mijloace proprii. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamã ºi publicitate ºi bunurile care se acordã în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor ºi demonstraþii la punctele de vânzare, precum ºi alte bunuri acordate cu scopul stimulãrii vânzãrilor;
- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.
55. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, urmãtoarele:
- cheltuielile cu sponsorizarea ºi mecenatul sunt deductibile în limitele stabilite la art. 49 din Codul fiscal ºi potrivit condiþiilor din legislaþia în materie;
- cheltuielile reprezentând indemnizaþia de delegare ºi detaºare în altã localitate, în þarã ºi în strãinãtate, în interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituþiile publice;
- cheltuielile sociale în limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de pânã la 2% asupra fondului de salarii realizat anual ºi acordate pentru salariaþii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevãzut în contractul de muncã, sub forma: ajutoarelor de înmormântare, ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodãriile proprii ca urmare a calamitãþilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave ºi incurabile, ajutoarelor pentru naºtere, cadourilor pentru copiii minori ai salariaþilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la ºi de la locul de muncã al salariatului, costului prestaþiilor pentru tratament ºi odihnã, inclusiv transportul, pentru salariaþii proprii ºi membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaþilor cu ocazia Paºtelui, zilei de 1 iunie, Crãciunului ºi a sãrbãtorilor similare ale altor culte religioase, precum ºi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în mãsura în care valoarea cadoului oferit fiecãrei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depãºeºte 1.200.000 lei, sumã actualizatã potrivit prevederilor art. 46 din Codul fiscal.
56. Veniturile obþinute din valorificarea în regim de consignaþie sau prin vânzare directã cãtre agenþi economici ºi alte instituþii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrãri sau procurate în scopul revânzãrii sunt considerate venituri din activitãþi independente. În aceastã situaþie se vor solicita documentele care atestã provenienþa bunurilor respective, precum ºi autorizaþia de funcþionare. Nu se încadreazã în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.
57. Toate bunurile ºi drepturile aferente desfãºurãrii activitãþii se înscriu în Registrul-inventar ºi constituie patrimoniul afacerii.

Codul fiscal:
Stabilirea venitului net din activitãþi independente, pe baza normelor de venit
Art. 50. - (1) Venitul net dintr-o activitate independentã, care este desemnatã conform alin. (2), ºi care este desfãºuratã de cãtre contribuabil, individual, fãrã salariaþi, se determinã pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finanþelor Publice elaboreazã normele care conþin nomenclatorul activitãþilor pentru care venitul net se stabileºte pe bazã de norme de venit ºi precizeazã regulile care se utilizeazã pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Direcþiile generale ale finanþelor publice teritoriale au obligaþia de a stabili ºi publica anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmeazã a se aplica normele respective.
(4) În cazul în care un contribuabil desfãºoarã o activitate independentã pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentã acelei activitãþi se corecteazã astfel încât sã reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfãºuratã activitatea respectivã.
(5) Dacã un contribuabil desfãºoarã douã sau mai multe activitãþi desemnate, venitul net din aceste activitãþi se stabileºte pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitãþi.
(6) În cazul în care un contribuabil desfãºoarã o activitate din cele prevãzute la alin. (1) ºi o altã activitate care nu este prevãzutã la alin. (1), atunci venitul net din activitãþile independente desfãºurate de contribuabil se determinã pe baza contabilitãþii în partidã simplã, conform art. 49.
(7) Venitul net din activitatea de transport de persoane ºi de bunuri în regim de taxi se determinã pe baza normelor de venit.
(8) Dacã un contribuabil desfãºoarã activitate de transport de persoane ºi de bunuri în regim de taxi ºi desfãºoarã ºi o altã activitate independentã, atunci venitul net din activitãþile independente desfãºurate de contribuabil se determinã pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã, conform art. 49. În acest caz, venitul net din aceste activitãþi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice ºi de bunuri în regim de taxi.
(9) Contribuabilii care desfãºoarã activitãþi pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit nu au obligaþia sã organizeze ºi sã conducã evidenþa contabilã în partidã simplã pentru activitatea respectivã.

Norme metodologice:
58. În sensul art. 50 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice autorizate care realizeazã venituri din activitãþi independente ºi desfãºoarã activitãþi cuprinse în nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finanþelor publice, individual, fãrã angajaþi, venitul net se poate determina pe bazã de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit se vor avea în vedere ºi caracterul sezonier al unor activitãþi, precum ºi durata concediului legal de odihnã.
Pentru contribuabilii care desfãºoarã mai multe activitãþi, printre care ºi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilitã pentru aceastã activitate.
Persoanele care desfãºoarã activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personalã în baza unor contracte, altele decât contractele de muncã încheiate cu agenþi economici care au ca obiect de activitate taximetria, sunt supuse impozitãrii în aceleaºi condiþii cu taximetriºtii care îºi desfãºoarã activitatea în mod independent, pe bazã de norme de venit sau în sistem real.
59. La stabilirea coeficienþilor de corecþie a normelor de venit se vor avea în vedere urmãtoarele criterii:
- vadul comercial ºi clientela;
- vârsta contribuabililor;
- timpul afectat desfãºurãrii activitãþii, cu excepþia cazurilor prevãzute la pct. 60 ºi 61;
- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
- activitatea se desfãºoarã într-un spaþiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;
- realizarea de lucrãri, prestarea de servicii ºi obþinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
- folosirea de maºini, dispozitive ºi scule, acþionate manual sau de forþã motrice;
- alte criterii specifice.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstã a contribuabilului se opereazã începând cu anul urmãtor celui în care acesta a împlinit numãrul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au ºi calitatea de salariat sau îºi pierd aceastã calitate se face începând cu luna urmãtoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncã.
60. Venitul net din activitãþi independente, determinat pe bazã de norme anuale de venit, se reduce proporþional cu:
- perioada de la începutul anului ºi pânã la momentul autorizãrii din anul începerii activitãþii;
- perioada rãmasã pânã la sfârºitul anului fiscal, în situaþia încetãrii activitãþii, la cererea contribuabilului.
61. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizãrii ºi altor cauze obiective, inclusiv cele de forþã majorã, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporþional cu perioada nelucratã, la cererea contribuabililor. În situaþia încetãrii activitãþii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate ºi asociaþiile fãrã personalitate juridicã sunt obligate sã depunã autorizaþia de funcþionare ºi sã înºtiinþeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a cãror razã teritorialã aceºtia îºi desfãºoarã activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care sã rezulte depunerea autorizaþiei.
62. Pentru contribuabilii impuºi pe bazã de norme de venit, care îºi exercitã activitatea o parte din an, în situaþiile prevãzute la pct. 60 ºi 61, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determinã prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulþeºte cu numãrul zilelor de activitate.
În acest scop organul fiscal întocmeºte o notã de constatare care va cuprinde date ºi informaþii privind:
- situaþia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: începutul/sfârºitul activitãþii, întreruperea temporarã, conform pct. 61, ºi altele asemenea;
- perioada în care nu s-a desfãºurat activitate;
- documentele justificative depuse de contribuabil;
- recalcularea normei, conform prezentului punct.
63. Pentru contribuabilul care opteazã sã fie impus pe bazã de normã de venit ºi care anterior a fost impus în sistem real, având investiþii în curs de amortizare, valoarea amortizãrii nu diminueazã norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiþiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfãºurare a activitãþii sau în caz de încetare a activitãþii majoreazã norma de venit proporþional cu valoarea amortizatã în perioada impunerii în sistem real.
64. În cazul contribuabilului impus pe bazã de normã de venit, care pe perioada anterioarã a avut impunere în sistem real ºi a efectuat investiþii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetãrii activitãþii vor majora norma de venit.
65. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc condiþiile de impunere pe bazã de normã de venit vor fi impuºi în sistem real de la data respectivã, venitul net anual urmând sã fie determinat prin însumarea fracþiunii din norma de venit aferentã perioadei de impunere pe bazã de normã de venit cu venitul net rezultat din evidenþa contabilã.

Codul fiscal:
Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectualã
Art. 51. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectualã se stabileºte prin scãderea din venitul brut a urmãtoarelor cheltuieli:
a) o cheltuialã deductibilã egalã cu 60% din venitul brut;
b) contribuþiile sociale obligatorii plãtite.
(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrãri de artã monumentalã, venitul net se stabileºte prin deducerea din venitul brut a urmãtoarelor cheltuieli:
a) o cheltuialã deductibilã egalã cu 70% din venitul brut;
b) contribuþiile sociale obligatorii plãtite.
(3) În cazul exploatãrii de cãtre moºtenitori a drepturilor de proprietate intelectualã, precum ºi în cazul remuneraþiei reprezentând dreptul de suitã ºi al remuneraþiei compensatorii pentru copia privatã, venitul net se determinã prin scãderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivã sau altor plãtitori de asemenea venituri, potrivit legii, fãrã aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevãzute la alin. (1) ºi (2).

Norme metodologice:
66. În urmãtoarele situaþii venitul net din drepturi de proprietate intelectualã se determinã ca diferenþã între venitul brut ºi comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivã sau altor plãtitori care, conform legii, au atribuþii de colectare ºi de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:
- venituri din drepturi de proprietate intelectualã transmise prin succesiune;
- venituri din exercitarea dreptului de suitã;
- venituri reprezentând remuneraþia compensatorie pentru copia privatã.
67. Dreptul de suitã este dreptul acordat de lege autorului unei opere de artã plasticã de a primi o cotã de 5% din preþul de revânzare al operei respective, dacã revânzarea se face prin licitaþie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de cãtre un comerciant. Licitatorii, agenþii comisionari ºi comercianþii au obligaþia sã reþinã ºi sã plãteascã autorului suma corespunzãtoare cotei de 5% din preþul de vânzare.
68. Remuneraþia compensatorie pentru copia privatã este o sumã stabilitã printr-o dispoziþie expresã a legii drept compensaþie pecuniarã pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea/copierea de cãtre diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate, cum ar fi creaþii ºi prestaþii cuprinse într-o fixare comercialã.
Aceastã remuneraþie este plãtitã de cãtre fabricanþii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remuneraþia este de 5% din preþul de vânzare sau din valoarea înscrisã în documentele vamale pentru aceste aparate sau suporturi.
Remuneraþia compensatorie pentru copia privatã se colecteazã prin intermediul organismelor de gestiune colectivã, care repartizeazã sumele astfel colectate fiecãrui beneficiar.

Codul fiscal:
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectualã, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasãri ºi plãþi referitoare la încasãri. Aceastã reglementare este opþionalã pentru cei care considerã cã îºi pot îndeplini obligaþiile declarative direct pe baza documentelor emise de plãtitorul de venit. Aceºti contribuabili au obligaþia sã arhiveze ºi sã pãstreze documentele justificative cel puþin în limita termenului de prescripþie prevãzut de lege.

Norme metodologice:
69. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectualã cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cât ºi reþinerile în contul plãþilor anticipate efectuate cu titlu de impozit ºi contribuþiile obligatorii reþinute de plãtitorii de venituri.
În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectualã se face pe bazã de cote forfetare de cheltuieli, nu existã obligativitatea înregistrãrii în evidenþa contabilã a cheltuielilor efectuate aferente venitului.
70. Cheltuielile forfetare includ comisioanele ºi alte sume care revin organismelor de gestiune colectivã sau altor plãtitori de venituri drept platã a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de cãtre aceºtia din urmã cãtre titularii de drepturi.
71. Sunt considerate opere de artã monumentalã urmãtoarele:
- lucrãri de decorare, cum ar fi pictura muralã a unor spaþii ºi clãdiri de mari dimensiuni, interior-exterior;
- lucrãri de artã aplicatã în spaþii publice, cum ar fi: ceramicã, metal, lemn, piatrã, marmurã ºi altele asemenea;
- lucrãri de sculpturã de mari dimensiuni, design monumental, amenajãri de spaþii publice;
- lucrãri de restaurare a acestora.
72. Veniturile din drepturi de proprietate intelectualã obþinute din strãinãtate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strãinãtate, indiferent dacã sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitãþilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectualã, potrivit legii.
73. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordã în cazul în care persoanele fizice utilizeazã baza materialã a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectualã.

Codul fiscal:
Opþiunea de a stabili venitul net, utilizându-se datele din contabilitatea în partidã simplã
Art. 52. - (1) Contribuabilii care obþin venituri din activitãþi independente, impuºi pe bazã de norme de venit, precum ºi cei care obþin venituri din drepturi de proprietate intelectualã au dreptul sã opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 49.
(2) Opþiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadã de 2 ani fiscali consecutivi ºi se considerã reînnoitã pentru o nouã perioadã, dacã nu se depune o cerere de renunþare de cãtre contribuabil.
(3) Cererea de opþiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent pânã la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfãºurat activitate ºi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activitãþii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

Norme metodologice:
74. Opþiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel:
a) în cazul contribuabililor prevãzuþi la art. 50 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfãºurat activitate în anul precedent ºi au fost impuºi pe bazã de norme de venit, prin depunerea pânã la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de opþiune pentru sistemul real de impunere, precum ºi a declaraþiei privind venitul estimat;
b) în cazul contribuabililor prevãzuþi la art. 50 alin. (1) din Codul fiscal, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin depunerea în termen de 15 zile de la începerea activitãþii a declaraþiei privind venitul estimat, însoþitã de cererea de opþiune pentru sistemul real de impunere.
75. Contribuabilii impuºi în sistem real au dreptul de a renunþa la opþiune pe baza unei cereri depuse pânã la data de 31 ianuarie a anului fiscal.
76. Cererea depusã, cuprinzând opþiunea pentru sistemul real, precum ºi cererea de renunþare la opþiune se considerã aprobate de drept prin depunere ºi înregistrare la organul fiscal.

Codul fiscal:
Reþinerea la sursã a impozitului pentru unele venituri din activitãþi independente
Art. 53. - (1) Plãtitorii urmãtoarelor venituri au obligaþia de a calcula, de a reþine ºi de a vira impozit prin reþinere la sursã, reprezentând plãþi anticipate, din veniturile plãtite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectualã;
b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaþie;
c) venituri din activitãþi desfãºurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activitãþi desfãºurate în baza contractelor/convenþiilor civile încheiate potrivit Codului civil;
e) venituri din activitatea de expertizã contabilã ºi tehnicã, judiciarã ºi extrajudiciarã;
f) venitul obþinut de o persoanã fizicã dintr-o asociere cu o persoanã juridicã contribuabil, potrivit titlului II, care nu genereazã o persoanã juridicã;
g) venitul obþinut de o persoanã fizicã dintr-o asociere cu o persoanã juridicã contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereazã o persoanã juridicã.
(2) Impozitul ce trebuie reþinut se stabileºte dupã cum urmeazã:
a) în cazul veniturilor prevãzute la alin. (1) lit. a), aplicând o cotã de impunere de 15% la venitul brut;
b) în cazul veniturilor prevãzute la alin. (1) lit. f), aplicând cotele de impunere prevãzute pentru impozitul pe profit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate;
c) în cazul veniturilor prevãzute la alin. (1) lit. g), aplicând cota de impunere prevãzutã pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
d) în cazul celorlalte venituri prevãzute la alin. (1), aplicând o cotã de impunere de 10% la venitul brut.
(3) Impozitul ce trebuie reþinut se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost plãtit venitul, cu excepþia impozitului aferent veniturilor prevãzute la alin. (1) lit. f) ºi g), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlurilor II ºi IV.

Norme metodologice:
77. Plãtitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectualã au obligaþia de a calcula ºi de a reþine în cursul anului fiscal o sumã reprezentând 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectualã ca urmare a exploatãrii drepturilor respective. Aceastã sumã reprezintã plata anticipatã în contul impozitului anual datorat de contribuabili.
78. Plãtitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectualã, cãrora le revine obligaþia calculãrii ºi reþinerii impozitului anticipat, sunt, dupã caz:
- utilizatorii de opere, invenþii, know-how ºi altele asemenea, în situaþia în care titularii de drepturi îºi exercitã drepturile de proprietate intelectualã în mod personal, iar relaþia contractualã dintre titularul de drepturi de proprietate intelectualã ºi utilizatorul respectiv este directã;
- organismele de gestiune colectivã sau alte entitãþi, care, conform dispoziþiilor legale, au atribuþii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectualã, a cãror gestiune le este încredinþatã de cãtre titulari. În aceastã situaþie se încadreazã ºi producãtorii ºi agenþii mandataþi de titularii de drepturi, prin intermediul cãrora se colecteazã ºi se repartizeazã drepturile respective.
79. În situaþia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectualã se colecteazã prin mai multe organisme de gestiune colectivã sau prin alte entitãþi asemãnãtoare, obligaþia calculãrii ºi reþinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitãþii care efectueazã plata cãtre titularul de drepturi de proprietate intelectualã.
80. În cazul contribuabililor ale cãror plãþi anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) lit. b)-e) din Codul fiscal pentru veniturile de aceastã naturã ºi care realizeazã venituri din activitãþi independente ºi în alte condiþii, pentru acestea din urmã au obligaþia sã le evidenþieze în contabilitate separat ºi sã plãteascã în cursul anului plãþi anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 88 din Codul fiscal.
81. Impozitul anticipat se calculeazã ºi se reþine în momentul efectuãrii plãþii sumelor cãtre beneficiarul venitului.
82. Impozitul reþinut se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei în care se fac plata venitului ºi reþinerea impozitului.

Codul fiscal:

CAPITOLUL III
Venituri din salarii

Definirea veniturilor din salarii
Art. 56. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani ºi/sau în naturã, obþinute de o persoanã fizicã ce desfãºoarã o activitate în baza unui contract individual de muncã sau a unui statut special prevãzut de lege, indiferent de perioada la care se referã, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordã, inclusiv indemnizaþiile pentru incapacitate temporarã de muncã.
(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizaþiile din activitãþi desfãºurate ca urmare a unei funcþii de demnitate publicã, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaþiile din activitãþi desfãºurate ca urmare a unei funcþii alese în cadrul persoanelor juridice fãrã scop lucrativ;
c) drepturile de soldã lunarã, indemnizaþiile, primele, premiile, sporurile ºi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaþia lunarã brutã, precum ºi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societãþi naþionale, societãþi comerciale la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar, precum ºi la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societãþilor comerciale constituite prin subscripþie publicã;
f) sumele primite de reprezentanþii în adunarea generalã a acþionarilor, în consiliul de administraþie ºi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanþii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizaþia lunarã a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraþia de asigurãri sociale;
i) sumele acordate de persoanele juridice fãrã scop patrimonial ºi de alte entitãþi neplãtitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaþia primitã pe perioada delegãrii ºi detaºãrii în altã localitate, în þarã ºi în strãinãtate, în interesul serviciului, pentru salariaþii din instituþiile publice;
j) orice alte sume sau avantaje de naturã salarialã ori asimilate salariilor.

Norme metodologice:
83. Veniturile de naturã salarialã prevãzute la art. 56 din Codul fiscal, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activitãþi dependente, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele criterii:
- pãrþile care intrã în relaþia de muncã, denumite în continuare angajator ºi angajat, stabilesc de la început: felul activitãþii, timpul de lucru ºi locul desfãºurãrii activitãþii;
- partea care utilizeazã forþa de muncã pune la dispoziþia celeilalte pãrþi mijloacele de muncã, cum ar fi: spaþii cu înzestrare corespunzãtoare, îmbrãcãminte specialã, unelte de muncã ºi altele asemenea;
- persoana care activeazã contribuie numai cu prestaþia fizicã sau cu capacitatea ei intelectualã, nu ºi cu capitalul propriu;
- plãtitorul de venituri de naturã salarialã suportã cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizaþia de delegare-detaºare în þarã ºi în strãinãtate, ºi alte cheltuieli de aceastã naturã, precum ºi indemnizaþia de concediu de odihnã ºi indemnizaþia pentru incapacitate temporarã de muncã suportatã de angajator potrivit legii;
- persoana care activeazã lucreazã sub autoritatea unei alte persoane ºi este obligatã sã respecte condiþiile impuse de aceasta, conform legii.
84. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaþii contractuale de muncã, precum ºi orice sume de naturã salarialã primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referã, ºi care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestatã ca urmare a contractului individual de muncã, a contractului colectiv de muncã, precum ºi pe baza actului de numire:
- salariile de bazã;
- sporurile ºi adaosurile de orice fel;
- indemnizaþiile de orice fel;
- recompensele ºi premiile de orice fel;
- sumele reprezentând premiul anual ºi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituþiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariaþilor agenþilor economici dupã aprobarea bilanþului contabil, potrivit legii;
- sumele primite pentru concediul de odihnã, cu excepþia sumelor primite de salariat cu titlu de despãgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului ºi familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncã, precum ºi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnã;
- sumele primite în caz de incapacitate temporarã de muncã;
- orice alte câºtiguri în bani ºi în naturã, primite de la angajatori de cãtre angajaþi, ca platã a muncii lor;
b) indemnizaþiile, precum ºi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritãþii publice, alese sau numite în funcþie, potrivit legii, precum ºi altora asimilate cu funcþiile de demnitate publicã, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã;
c) drepturile personalului militar în activitate ºi ale militarilor angajaþi pe bazã de contract, reprezentând solda lunarã compusã din solda de grad, solda de funcþie, gradaþii ºi indemnizaþii, precum ºi prime, premii ºi alte drepturi stabilite potrivit legislaþiei speciale;
d) drepturile administratorilor, obþinute în baza contractului de administrare încheiat cu companiile/societãþile naþionale, societãþile comerciale la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar, precum ºi cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizaþia lunarã brutã, suma cuvenitã prin participare la profitul net al societãþii;
e) sumele plãtite membrilor fondatori ai unei societãþi comerciale constituite prin subscripþie publicã, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilitã de adunarea constitutivã, potrivit legislaþiei în vigoare;
f) sumele primite de reprezentanþii numiþi în adunarea generalã a acþionarilor ºi sumele primite de membrii consiliului de administraþie ºi ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale;
g) sumele primite de reprezentanþii în organisme tripartite, conform legii;
h) sumele primite de cãtre persoanele fizice agreate de Ministerul Finanþelor Publice sã efectueze certificarea bilanþului contabil ºi a contului de execuþie bugetarã la instituþiile publice care nu au compartiment propriu de audit intern ºi care nu îºi desfãºoarã activitatea în cabinete individuale înregistrate la organele fiscale teritoriale;
i) indemnizaþiile, primele ºi alte asemenea sume acordate membrilor aleºi ai unor entitãþi, cum ar fi: organizaþii sindicale, organizaþii patronale, alte organizaþii neguvernamentale, asociaþii de proprietari/chiriaºi ºi altele asemenea;
j) indemnizaþiile acordate ca urmare a participãrii în comisii, comitete, consilii ºi altele asemenea, constituite conform legii;
k) veniturile obþinute de condamnaþii care executã pedepse la locul de muncã;
l) sumele plãtite sportivilor amatori, ca urmare a participãrii în competiþii sportive oficiale, precum ºi sumele plãtite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor ºi altor specialiºti în domeniu de cãtre cluburile sau asociaþiile sportive cu care aceºtia au relaþii contractuale de muncã, indiferent de forma sub care se plãtesc, inclusiv prima de joc, cu excepþia celor prevãzute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal;
m) compensaþii bãneºti individuale acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziþiilor prevãzute în contractul de muncã;
n) indemnizaþii sau alte drepturi acordate angajaþilor cu ocazia angajãrii sau mutãrii acestora într-o altã localitate, stabilite potrivit contractelor de muncã, statutelor sau altor dispoziþii legale, cu excepþia celor prevãzute la art. 56 alin. (4) lit. h) ºi i) din Codul fiscal;
o) alte drepturi sau avantaje de naturã salarialã sau asimilate salariilor.

Codul fiscal:
(3) Avantajele, cu excepþia celor prevãzute la alin. (4), primite în legãturã cu o activitate dependentã includ, însã nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricãrui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepþia deplasãrii pe distanþa dus-întors de la domiciliu la locul de muncã;
b) cazare, hranã, îmbrãcãminte, personal pentru munci casnice, precum ºi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preþ mai mic decât preþul pieþei;
c) împrumuturi nerambursabile ºi diferenþa favorabilã dintre dobânda preferenþialã ºi dobânda de referinþã a Bãncii Naþionale a României, pentru depozite ºi credite;
d) anularea unei creanþe a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele ºi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f) permise de cãlãtorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare plãtite de cãtre suportator pentru salariaþii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plãþii primei respective, altele decât cele obligatorii.

Norme metodologice:
85. Avantajele în bani ºi în naturã sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terþi sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncã sau a unei relaþii contractuale între pãrþi, dupã caz.
86. La stabilirea venitului impozabil se au în vedere ºi avantajele primite de cãtre persoana fizicã, cum ar fi:
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal;
b) acordarea de produse alimentare, îmbrãcãminte, cherestea, lemne de foc, cãrbuni, energie electricã, termicã ºi altele;
c) abonamentele de radio ºi televiziune, de transport, abonamentele ºi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice;
d) permise de cãlãtorie pe diverse mijloace de transport;
e) bilete de tratament ºi odihnã;
f) cadouri primite cu diverse ocazii, cu excepþia celor menþionate la art. 56 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;
g) contravaloarea folosinþei unei locuinþe în scop personal ºi a cheltuielilor conexe de întreþinere, cum sunt cele privind consumul de apã, consumul de energie electricã ºi termicã ºi altele asemenea, cu excepþia celor prevãzute în mod expres la art. 56 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;
h) cazarea ºi masa acordate în unitãþi proprii de tip hotelier;
i) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridicã sau de o altã entitate, pentru angajaþii proprii, precum ºi pentru alþi beneficiari, cu excepþia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaþiei în materie.
Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este urmãtorul:
- pentru beneficiarii care obþin venituri salariale ºi asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceastã naturã ale lunii în care sunt plãtite primele de asigurare;
- pentru alþi beneficiari care nu au o relaþie generatoare de venituri salariale ºi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 83 din Codul fiscal.
87. Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri ºi servicii, precum ºi sumele acordate pentru distracþii sau recreere.
88. Avantajele în bani ºi echivalentul în lei al avantajelor în naturã sunt impozabile, indiferent de forma organizatoricã a entitãþii care le acordã.
89. Fac excepþie veniturile care sunt expres menþionate ca fiind neimpozabile, în limitele ºi condiþiile prevãzute la art. 56 alin. (4) din Codul fiscal.
90. Veniturile în naturã, precum ºi avantajele în naturã primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preþul pieþei la locul ºi data acordãrii avantajului. Avantajele primite cu plata parþialã sunt evaluate ca diferenþã între preþul pieþei la locul ºi data acordãrii avantajului ºi suma reprezentând plata parþialã.
91. Evaluarea avantajelor în naturã sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosinþei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare lunã, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terþã persoanã, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
b) evaluarea folosinþei cu titlu gratuit a locuinþei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafeþele locative deþinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi apã, gaz, electricitate, cheltuieli de întreþinere ºi reparaþii ºi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivã;
c) evaluarea folosinþei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul ºi locuinþa se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecãrui bun pe unitate de mãsurã specificã sau la nivelul preþului practicat pentru terþi.
92. Evaluarea utilizãrii în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinþã mixtã se face astfel:
a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 91 lit. a), iar avantajul se determinã proporþional cu numãrul de kilometri parcurºi în interes personal din totalul kilometrilor;
b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 91 ºi avantajul se determinã proporþional cu numãrul de metri pãtraþi folosiþi pentru interes personal sau cu numãrul de ore de utilizare în scop personal.
93. Nu sunt considerate avantaje:
- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaþii a cãror activitate presupune deplasarea frecventã în interiorul localitãþii;
- reducerile de preþuri practicate în scopul vânzãrii, de care pot beneficia clienþii persoane fizice;
- costul abonamentelor telefonice ºi al convorbirilor telefonice efectuate, precum ºi utilizarea autoturismului de serviciu pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
94. Angajatorul stabileºte partea corespunzãtoare din convorbirile telefonice reprezentând folosinþa în scop personal, care reprezintã avantaj impozabil, în condiþiile art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, ºi se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeºte acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileºte limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depãºeºte aceastã limitã sã fie considerat avantaj în naturã, în situaþia în care salariatului în cauzã nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.
95. La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinþã mixtã, pus la dispoziþie unui angajat, nu se ia în considerare distanþa dus-întors de la domiciliu la locul de muncã, precum ºi cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.

Codul fiscal:
(4) Urmãtoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale ºi nu sunt impozabile, în înþelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodãriile proprii ca urmare a calamitãþilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave ºi incurabile, ajutoarele pentru naºtere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaþilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la ºi de la locul de muncã al salariatului, costul prestaþiilor pentru tratament ºi odihnã, inclusiv transportul pentru salariaþii proprii ºi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaþii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevãzut în contractul de muncã. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaþilor, cu ocazia Paºtelui, zilei de 1 iunie, Crãciunului ºi a sãrbãtorilor similare ale altor culte religioase, precum ºi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în mãsura în care valoarea cadoului oferit fiecãrei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depãºeºte 1.200.000 lei. Nu sunt incluse în veniturile salariale ºi nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevãzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacã aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale ºi finanþate din buget;

Norme metodologice:
96. Ajutoarele de înmormântare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cât ºi în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncã sau prevederilor din legi speciale, indiferent de sursa din care sunt acordate.
97. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajaþilor cu ocazia Paºtelui, zilei de 1 iunie, Crãciunului ºi a sãrbãtorilor similare ale altor culte religioase, precum ºi pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie se aplicã atât darurilor constând în bunuri, cât ºi celor în bani, în cazul tuturor angajatorilor de forþã de muncã.

Codul fiscal:
b) tichete de masã ºi drepturile de hranã acordate de angajatori angajaþilor, în conformitate cu legislaþia în vigoare;

Norme metodologice:
98. În aceastã categorie se cuprind:
- alocaþia individualã de hranã acordatã sub forma tichetelor de masã, primitã de angajaþi ºi suportatã integral de angajator, potrivit legii;
- alocaþiile zilnice de hranã pentru activitatea sportivã de performanþã, internã ºi internaþionalã, diferenþiatã pe categorii de acþiuni;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentaþiei de efort necesare în perioada de pregãtire;
- drepturile de hranã în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã;
- alte drepturi de aceastã naturã primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocaþia de hranã zilnicã pentru personalul navigant ºi auxiliar îmbarcat pe nave; alocaþia zilnicã de hranã pentru consumurile colective din unitãþile bugetare ºi din regiile autonome/societãþile comerciale cu specific deosebit; alocaþia de hranã acordatã donatorilor onorifici de sânge; alocaþia de hranã pentru consumurile colective din unitãþile sanitare publice ºi altele asemenea.

Codul fiscal:
c) contravaloarea folosinþei locuinþei de serviciu sau a locuinþei din incinta unitãþii, potrivit repartiþiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitãþii activitãþii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, precum ºi compensarea diferenþei de chirie, suportate de persoana fizicã, conform legilor speciale;

Norme metodologice:
99. Prin locuinþe acordate ca urmare a specificitãþii activitãþii se înþelege acele locuinþe asigurate angajaþilor când activitatea se desfãºoarã în locuri izolate, precum staþiile meteo, staþiile pentru controlul miºcãrilor seismice, sau în condiþiile în care este solicitatã prezenþa permanentã pentru supravegherea unor instalaþii, utilaje ºi altele asemenea.

Codul fiscal:
d) cazarea ºi contravaloarea chiriei pentru locuinþele puse la dispoziþia oficialitãþilor publice, a angajaþilor consulari ºi diplomatici care lucreazã în afara þãrii, în conformitate cu legislaþia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecþie ºi de lucru, a alimentaþiei de protecþie, a medicamentelor ºi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecþie a muncii, precum ºi a uniformelor obligatorii ºi a drepturilor de echipament, ce se acordã potrivit legislaþiei în vigoare;

Norme metodologice:
100. Nu sunt venituri impozabile:
- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub formã de aparaturã, dispozitive, unelte, alte mijloace asemãnãtoare, necesare în procesul muncii;
- contravaloarea echipamentului individual de protecþie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;
- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizãrii lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrãcãmintea ºi încãlþãmintea;
- contravaloarea alimentaþiei de protecþie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucreazã în locuri de muncã cu condiþii grele ºi vãtãmãtoare;
- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îºi desfãºoarã activitatea în locuri de muncã al cãror specific impune o igienã personalã deosebitã;
- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi, personalul navigant ºi alte categorii de personal, potrivit legii;
- contravaloarea echipamentului ºi a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spãlat ºi de igienã, materiale de gospodãrie, materiale pentru atelierele de reparaþii ºi întreþinere, rechizite ºi furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în condiþiile legii;
- altele asemenea.

Codul fiscal:
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaþii îºi au domiciliul ºi localitatea unde se aflã locul de muncã al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaþiile în care nu se asigurã locuinþã sau nu se suportã contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajaþi pentru acoperirea cheltuielilor de transport ºi cazare, a indemnizaþiei primite pe perioada delegãrii ºi detaºãrii în altã localitate, în þarã ºi în strãinãtate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fãrã scop patrimonial ºi de alte entitãþi neplãtitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaþia acordatã salariaþilor din instituþiile publice;

Norme metodologice:
101. În categoria cheltuielilor de delegare ºi detaºare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum ºi indemnizaþia de delegare ºi de detaºare în þarã ºi în strãinãtate, stabilitã potrivit legii.

Codul fiscal:
h) sumele primite, potrivit dispoziþiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

Norme metodologice:
102. Prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se înþelege cheltuielile cu transportul personal ºi al membrilor de familie ai angajatului, precum ºi al bunurilor din gospodãrie, cu ocazia mutãrii salariatului într-o altã localitate decât cea de domiciliu, în situaþia în care, potrivit legii, se deconteazã de angajator.

Codul fiscal:
i) indemnizaþiile de instalare ce se acordã o singurã datã, la încadrarea într-o unitate situatã într-o altã localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate dupã absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bazã la angajare, precum ºi indemnizaþiile de instalare ºi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituþiile publice ºi celor care îºi stabilesc domiciliul în localitãþi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îºi au locul de muncã;

Norme metodologice:
103. Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizaþiile de instalare ºi mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale.

Codul fiscal:
j) sumele reprezentând plãþile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale cãror contracte individuale de muncã au fost desfãcute ca urmare a concedierilor colective, precum ºi sumele reprezentând plãþile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã la încetarea raporturilor de muncã sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere ºi de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentând plãþile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervã sau al cãrui contract înceteazã ca urmare a nevoilor de reducere ºi de restructurare, precum ºi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunarã netã, acordate acestora la trecerea în rezervã sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiþiile de pensie, precum ºi ajutoare sau plãþi compensatorii primite de poliþiºti aflaþi în situaþii similare, al cãror cuantum se determinã în raport cu salariul de bazã lunar net, acordate potrivit legislaþiei în materie;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activitãþii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaþie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritãþii sociale ºi familiei, al ministrului comunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiei ºi al ministrului finanþelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitãþi dependente desfãºurate într-un stat strãin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepþie veniturile salariale plãtite de cãtre sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de perioada de desfãºurare a activitãþii în strãinãtate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregãtirea profesionalã ºi perfecþionarea angajatului legatã de activitatea desfãºuratã de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice ºi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajãrii ºi implicit la momentul acordãrii.
(5) Avantajele primite în bani ºi în naturã ºi imputate salariatului în cauzã nu se impoziteazã.
(6) Impozitul calculat pe veniturile prevãzute la alin. (2) lit. g) este final în situaþia în care contribuabilul care le-a realizat justificã cu documente virarea veniturilor la entitatea pe care a reprezentat-o.

Determinarea lunarã a impozitului pe venitul din salarii
Art. 58. - (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreazã un impozit lunar reprezentând plãþi anticipate, care se calculeazã ºi se reþine la sursã de cãtre plãtitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevãzut la alin. (1) se determinã astfel:
a) la locul unde se aflã funcþia de bazã, prin aplicarea baremului lunar prevãzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra bazei de calcul determinate ca diferenþã între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuþiilor obligatorii ºi a cheltuielilor profesionale, ºi deducerile personale acordate pentru luna respectivã;
b) pentru veniturile obþinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevãzut la art. 43 asupra bazei de calcul determinate ca diferenþã între venitul brut ºi contribuþiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Norme metodologice:
104. Venitul brut din salarii reprezintã totalitatea veniturilor realizate conform art. 56 alin. (1)-(3) din Codul fiscal de o persoanã fizicã, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
105. Pentru persoanele fizice care desfãºoarã activitãþi pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum ºi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate, indiferent unde este primitã suma.
106. Contribuabilii care realizeazã venituri din salarii datoreazã lunar impozit reprezentând plãþi anticipate în contul impozitului pe venitul anual, calculat ºi reþinut de cãtre plãtitorul de venituri.
Pentru impunerea veniturilor din salarii reprezentând plãþi anticipate se utilizeazã baremul lunar de impunere pentru veniturile din salarii ºi pensii, stabilit prin ordin al ministrului finanþelor publice potrivit art. 43 alin. (1) sau (3) din Codul fiscal, dupã caz.
107. Drepturile salariale acordate în naturã, precum ºi avantajele acordate angajaþilor se evalueazã conform pct. 90-92 ºi se impoziteazã în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor ºi avantajelor în naturã primite de angajat se vor anexa la statul de platã.
108. Transformarea în lei a sumelor obþinute, potrivit legii, în valutã, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naþionalã a României pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. În situaþia în care veniturile din salarii sunt plãtite în cursul lunii sau în cazul încetãrii raporturilor de muncã, se utilizeazã cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naþionalã a României, în vigoare în ziua precedentã celei în care se face plata.
109. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, baremul lunar de impozit se aplicã asupra bazei de calcul determinate astfel:
a) asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scãderea din venitul brut a contribuþiilor obligatorii reþinute ºi a sumei reprezentând cheltuieli profesionale, diminuat cu deducerile personale de bazã ºi suplimentare, acordate în luna respectivã, dupã caz, pentru veniturile din salarii la funcþia de bazã;
b) asupra venitului net calculat ca diferenþã între venitul brut realizat într-o lunã ºi contribuþiile obligatorii reþinute, pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la funcþia de bazã. Aceastã regulã se aplicã ºi în cazul veniturilor sub forma indemnizaþiei lunare a asociatului unic, precum ºi pentru drepturile de naturã salarialã acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetãrii raporturilor de muncã.
110. În scopul determinãrii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se aflã funcþia de bazã se înþelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncã, ultimul loc înscris în carnetul de muncã sau în documentele specifice care, potrivit reglementãrilor legale, sunt asimilate acestora;
b) în cazul cumulului de funcþii, locul declarat/ales de persoanele fizice.
Funcþia de bazã poate fi declaratã de angajat în condiþiile legii ºi la locul de muncã la care acesta realizeazã venituri din salarii în baza unui contract individual de muncã cu timp parþial.
111. Suma care reprezintã prima de vacanþã sau o parte din aceasta se cumuleazã cu veniturile de naturã salarialã ale lunii în care se plãteºte aceastã primã.
112. Indemnizaþiile aferente concediilor de odihnã se defalcheazã pe lunile la care se referã ºi se impun cumulat cu veniturile realizate în aceste luni.
113. Cuantumul contribuþiilor obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 110 pentru persoanele fizice care realizeazã venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementãrilor în domeniu, cum ar fi:
- contribuþia individualã de asigurãri sociale;
- contribuþia individualã pentru asigurãrile sociale de sãnãtate;
- contribuþia individualã la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj;
- alte contribuþii individuale obligatorii stabilite prin lege.
114. Nu se admit la calculul lunar al impozitului pe salarii contribuþiile individuale pentru asigurãrile private de sãnãtate, precum ºi la schemele facultative de pensii ocupaþionale.

Codul fiscal:
Termen de platã a impozitului
Art. 60. - Plãtitorii de salarii ºi de venituri asimilate salariilor au obligaþia de a calcula ºi de a reþine impozitul aferent veniturilor fiecãrei luni, la data efectuãrii plãþii acestor venituri, precum ºi de a-l vira la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se plãtesc aceste venituri.

Norme metodologice:
115. Impozitul pe veniturile din salarii se calculeazã ºi se reþine lunar de angajatori, pe baza statelor de salarii.
116. Veniturile în naturã se considerã plãtite la ultima platã a drepturilor salariale pentru luna respectivã. Impozitul aferent veniturilor ºi avantajelor în naturã se reþine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeaºi lunã.
117. Calculul ºi reþinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectueazã de angajatori astfel:
a) în situaþia în care veniturile din salarii se plãtesc o singurã datã pe lunã sau sub formã de avans ºi lichidare, calculul ºi reþinerea se fac la data ultimei plãþi a drepturilor salariale aferente fiecãrei luni, conform prevederilor art. 58 din Codul fiscal;
b) în situaþia în care în cursul unei luni angajatorii efectueazã plãþi de venituri, altele decât cele cuprinse la lit. a), cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnã neefectuat ºi altele asemenea, denumite plãþi intermediare, impozitul se calculeazã ºi se reþine la fiecare platã, pe baza statelor de salarii, prin aplicarea baremului lunar asupra plãþilor intermediare cumulate pânã la data ultimei plãþi intermediare pentru care se face calculul. Impozitul de reþinut la fiecare platã intermediarã reprezintã diferenþa dintre impozitul calculat ºi suma impozitelor reþinute la plãþile intermediare anterioare.
La data ultimei plãþi a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeazã, potrivit art. 58 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale obþinute prin cumularea drepturilor respective cu plãþile intermediare.
Impozitul de reþinut la aceastã datã reprezintã diferenþa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale ºi suma impozitelor reþinute la plãþile intermediare.
118. În cazul în care un angajat care obþine venituri din salariu la funcþia de bazã se mutã în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale ºi cheltuielile profesionale se acordã numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru acea lunã, pânã la data lichidãrii, recalcularea urmând sã se efectueze o datã cu calculul impozitului anual.
119. Impozitul calculat ºi reþinut lunar se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se plãtesc aceste venituri.
120. Fiºele fiscale pentru salariaþii care au fost detaºaþi la o altã unitate se completeazã de cãtre unitatea care a încheiat contractele de muncã cu aceºtia.
În situaþia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariaþii au fost detaºaþi, angajatorul care a detaºat comunicã angajatorului la care aceºtia sunt detaºaþi date referitoare la coeficienþii de deducere, precum ºi eventualele modificãri ale acestora apãrute în cursul anului.
Pe baza acestor date unitatea la care salariaþii au fost detaºaþi întocmeºte statele de salarii, calculeazã impozitul ºi transmite lunar unitãþii de la care au fost detaºaþi informaþii privind venitul net ºi impozitul reþinut pentru fiecare angajat, în scopul completãrii fiºei fiscale.
Pentru angajaþii permanenþi care nu au altã sursã de venit angajatorul de la care au fost detaºaþi efectueazã regularizarea conform art. 61 din Codul fiscal ºi transmite unitãþii la care salariaþii au fost detaºaþi informaþii privind diferenþele de impozit pentru restituirea sau reþinerea prin statele de platã.
121. Contribuþiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determinã conform reglementãrilor legale în materie.

Codul fiscal:
Regularizarea anualã a impozitului reþinut pentru anumite venituri de naturã salarialã
Art. 61. - (1) Plãtitorii de venituri de naturã salarialã au urmãtoarele obligaþii:
a) sã determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferenþã între venitul net anual din salarii ºi urmãtoarele:
1. deducerile personale stabilite conform art. 45;
2. cotizaþia de sindicat plãtitã conform legii;
b) sã stabileascã diferenþa dintre impozitul calculat la nivelul anului ºi cel calculat ºi reþinut lunar, sub forma plãþilor anticipate în cursul anului fiscal, pânã în ultima zi lucrãtoare a lunii februarie a anului fiscal urmãtor;
c) sã efectueze regularizarea acestor diferenþe de impozit, în termen de 90 de zile de la termenul prevãzut la lit. b), numai pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii:
1. au fost angajaþii permanenþi ai plãtitorului în cursul anului, cu funcþie de bazã;
2. nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil;
3. nu solicitã alte deduceri, potrivit art. 86 alin. (1), cu excepþia deducerilor personale ºi a cotizaþiei de sindicat plãtitã potrivit legii.
(2) Diferenþele de impozit rezultate din operaþiunile de regularizare modificã obligaþia de platã pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii al angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectivã.
(3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de cãtre angajatori, precum ºi deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizeazã cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.
(4) La calculul venitului anual impozabil din salarii se au în vedere, dupã caz, ºi deducerile prevãzute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f), situaþie în care operaþiunea de regularizare se efectueazã de cãtre organul fiscal de domiciliu. În acest caz, în perioada 1-15 ianuarie a anului urmãtor, contribuabilul va comunica angajatorului sã nu efectueze aceastã operaþiune.
(5) Impozitul anual pe venitul din salarii datorat se calculeazã prin aplicarea baremului anual de impunere prevãzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului net anual impozabil realizat din salarii.

Norme metodologice:
122. Plãtitorii de venituri din salarii care efectueazã regularizarea anualã a impozitului în condiþiile prevãzute la art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal determinã impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, prevãzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4) din Codul fiscal, asupra bazei de impozitare anuale, determinatã ca diferenþã între venitul net anual corectat cu diferenþa de cheltuialã profesionalã ºi suma deducerilor personale cuvenite în acel an ºi, dupã caz, cotizaþia de sindicat plãtitã conform legii.
123. Sunt angajaþi permanenþi, în sensul titlului III din Codul fiscal, persoanele fizice care pe întreaga perioadã a anului fiscal ºi-au desfãºurat activitatea cu funcþia de bazã la acelaºi angajator.
124. Angajatorul va regulariza fiºele fiscale ale angajaþilor permanenþi care:
- nu l-au înºtiinþat în scris cã au realizat ºi alte venituri supuse globalizãrii, în perioada 1-15 ianuarie a anului urmãtor celui pentru care se face regularizarea; ºi/sau
- nu solicitã deduceri potrivit art. 86 alin. (1) lit. c)-f) din Codul fiscal.
În situaþia în care contribuabilul realizeazã numai venituri de naturã salarialã la funcþia de bazã ca angajat permanent ºi beneficiazã de deducerile prevãzute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operaþiunea de acordare a deducerilor ºi de stabilire a impozitului pe venit se efectueazã de organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul fiscal al contribuabilului.
125. În situaþia în care persoana fizicã, pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului anual, nu mai are calitatea de angajat la data efectuãrii regularizãrii diferenþelor de impozit ºi angajatorul nu poate sã efectueze operaþiunea de regularizare a acestor diferenþe, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.

Codul fiscal:
Plãþi anticipate de impozit pentru anumite venituri salariale
Art. 64. - (1) Contribuabililor care îºi desfãºoarã activitatea în România ºi care obþin venituri sub formã de salarii din strãinãtate, precum ºi persoanelor fizice române care obþin venituri din salarii, ca urmare a activitãþii desfãºurate la misiunile diplomatice ºi posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevãzut la alin. (1) are obligaþia de a declara ºi de a plãti impozit lunar la bugetul de stat, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul sub forma plãþilor anticipate aferent unei luni se stabileºte potrivit art. 58.
(3) Misiunile diplomatice ºi posturile consulare acreditate în România, precum ºi reprezentanþele organismelor internaþionale ori reprezentanþele societãþilor comerciale ºi ale organizaþiilor economice strãine, autorizate potrivit legii sã îºi desfãºoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajaþii acestora care realizeazã venituri din salarii impozabile în România sã îndeplineascã obligaþiile privind calculul, reþinerea ºi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplicã contribuabililor în cazul în care opþiunea de mai sus este formulatã.
(4) Persoana fizicã, juridicã sau orice altã entitate la care contribuabilul îºi desfãºoarã activitatea potrivit alin. (1) este obligatã sã ofere informaþii organului fiscal competent, referitoare la data începerii desfãºurãrii activitãþii de cãtre contribuabil ºi, respectiv, a încetãrii acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Norme metodologice:
126. Contribuabilii care desfãºoarã activitatea în România ºi obþin venituri sub formã de salarii din strãinãtate, care, potrivit acestui titlu, se impun în România, precum ºi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice ºi ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu îndeplineºte obligaþiile privind calculul, reþinerea ºi virarea impozitului pe salarii, au obligaþia sã depunã lunar o declaraþie la organul fiscal competent.
127. Organul fiscal competent este:
- organul fiscal în a cãrui razã teritorialã contribuabilul îºi are domiciliul fiscal - pentru persoanele fizice rezidente;
- organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã locul unde se desfãºoarã activitatea - pentru celelalte cazuri.
128. Persoanele fizice sau juridice la care îºi desfãºoarã activitatea contribuabilii prevãzuþi la art. 64 alin. (1) din Codul fiscal au obligaþia sã depunã o declaraþie informativã privind începerea/încetarea activitãþii acestor contribuabili.
Declaraþia informativã se depune la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã îºi are domiciliul sau sediul persoana fizicã ori juridicã la care îºi desfãºoarã activitatea contribuabilul, ori de câte ori apar modificãri de natura începerii/încetãrii activitãþii în documentele care atestã raporturile de muncã, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IV
Venituri din cedarea folosinþei bunurilor

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinþei bunurilor
Art. 65. - Veniturile din cedarea folosinþei bunurilor sunt veniturile, în bani ºi/sau în naturã, provenind din cedarea folosinþei bunurilor mobile ºi imobile, obþinute de cãtre proprietar, uzufructuar sau alt deþinãtor legal, altele decât veniturile din activitãþi independente.

Norme metodologice:
129. În aceastã categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri ºi subînchirieri de bunuri mobile ºi imobile, precum ºi veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
130. Veniturile obþinute din închirieri ºi subînchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinþei locuinþei, caselor de vacanþã, garajelor, terenurilor ºi altele asemenea, a cãror folosinþã este cedatã în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct, arendare ºi altele asemenea, inclusiv a unor pãrþi din acestea, utilizate în scop de reclamã, afiºaj ºi publicitate.

Codul fiscal:
Stabilirea venitului net din cedarea folosinþei bunurilor
Art. 66. - (1) Venitul brut reprezintã totalitatea sumelor în bani ºi/sau echivalentul în lei al veniturilor în naturã ºi se stabileºte pe baza chiriei sau a arendei prevãzute în contractul încheiat între pãrþi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasãrii chiriei sau a arendei. Venitul brut se majoreazã cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziþiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deþinãtor legal, dacã sunt efectuate de cealaltã parte contractantã. În cazul în care arenda se exprimã în naturã, evaluarea în lei se va face pe baza preþurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotãrâri ale consiliilor judeþene ºi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureºti, ca urmare a propunerilor direcþiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor ºi Mediului, hotãrâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotãrâri se transmit în cadrul aceluiaºi termen direcþiilor generale ale finanþelor publice judeþene ºi a municipiului Bucureºti, pentru a fi comunicate unitãþilor fiscale din subordine.

Norme metodologice:
131. În vederea determinãrii venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani ºi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în naturã se adaugã, dacã este cazul, ºi valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziþiilor legale sau înþelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deþinãtor legal, dar sunt efectuate de cealaltã parte contractantã.
132. În conformitate cu legislaþia în materie, proprietarul are obligaþia de a efectua cheltuielile referitoare la întreþinerea ºi repararea locuinþei închiriate, ca de exemplu:
- întreþinerea în bune condiþii a elementelor structurii de rezistenþã a clãdirii, elementelor de construcþie exterioarã a clãdirii, cum ar fi: acoperiº, faþadã, curþile ºi grãdinile, precum ºi spaþii comune din interiorul clãdirii, cum ar fi: casa scãrii, casa ascensorului ºi altele asemenea;
- întreþinerea în bune condiþii a instalaþiilor comune proprii clãdirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaþii de alimentare cu apã, de canalizare, instalaþii de încãlzire centralã ºi de preparare a apei calde, instalaþii electrice ºi de gaze;
- repararea ºi menþinerea în stare de siguranþã în exploatare ºi de funcþionare a clãdirii pe toatã durata închirierii locuinþei.
133. În cazul efectuãrii de cãtre chiriaº a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului ºi se încadreazã în cota forfetarã de cheltuieli, cu diminuarea corespunzãtoare a chiriei, impunerea rãmâne nemodificatã.

Codul fiscal:
(2) Venitul net din cedarea folosinþei bunurilor se stabileºte prin deducerea din venitul brut a urmãtoarelor cheltuieli:
a) în cazul construcþiilor, o cotã de cheltuieli deductibile aferente venitului, în sumã de 50% din venitul brut;
b) în celelalte cazuri, o cotã de cheltuieli deductibile aferente venitului, în sumã de 30% din venitul brut.

Norme metodologice:
134. Venitul net se determinã ca diferenþa dintre sumele reprezentând chiria/arenda în bani ºi/sau echivalentul în lei al veniturilor în naturã, prevãzute în contractul încheiat între pãrþi, ºi cota de cheltuialã forfetarã de 50%, respectiv 30%, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.
În cazul contractelor care au ca obiect atât închirierea/arendarea de construcþii, cât ºi de terenuri ºi în care nu se menþioneazã distinct chiria/arenda aferentã construcþiei ºi cea aferentã terenului, se va aplica cota de cheltuialã forfetarã de 30%.
135. Pentru recunoaºterea deductibilitãþii cheltuielilor stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sã prezinte organului fiscal documente justificative.
Cheltuielile deductibile aferente venitului, cuprinse în cotele forfetare de 50% sau 30% aplicate la venitul brut, reprezintã uzura bunurilor închiriate ºi cheltuielile ocazionate de întreþinerea ºi repararea acestora, impozitele ºi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reþinut de intermediari, primele de asigurare plãtite pentru bunul cedat spre folosinþã, respectiv eventuale nerealizãri ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiþii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundaþii, incendii ºi altele asemenea.
Construcþiile sunt definite conform Catalogului privind clasificarea ºi duratele normate de funcþionare a mijloacelor fixe.

Codul fiscal:
(3) Prin excepþie de la prevederile alin. (1) ºi (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinþei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã.
(4) Dispoziþiile privind opþiunea prevãzutã la art. 52 alin. (2) ºi (3) se aplicã ºi în cazul contribuabililor menþionaþi la alin. (3).

CAPITOLUL V
Venituri din investiþii

Definirea veniturilor din investiþii
Art. 69. - (1) Veniturile din investiþii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câºtiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operaþiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, precum ºi orice alte operaþiuni similare.
Reprezintã titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiþii sau alt instrument financiar calificat astfel de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, precum ºi pãrþile sociale.
(2) Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate veniturile sub formã de dobânzi, altele decât:
a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere ºi la depuneri la casele de ajutor reciproc;
b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat, precum ºi obligaþiunilor municipale, ale Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe ºi ale altor entitãþi emitente de obligaþiuni, care vizeazã construcþia de locuinþe.

Norme metodologice:
136. Sunt considerate venituri din dobânzi urmãtoarele:
- dobânzi obþinute din obligaþiuni;
- dobânzi obþinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
- suma primitã sub formã de dobândã pentru împrumuturile acordate;
- alte venituri obþinute din titluri de creanþã.

Codul fiscal:
Stabilirea venitului din investiþii
Art. 70. - (1) Câºtigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiþii ºi pãrþile sociale, reprezintã diferenþa pozitivã dintre preþul de vânzare ºi preþul de cumpãrare pe tipuri de titluri de valori, diminuatã, dupã caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. În cazul tranzacþiilor cu acþiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masã, preþul de cumpãrare la prima tranzacþionare va fi asimilat cu valoarea nominalã a acestora. În cazul tranzacþiilor cu acþiuni cumpãrate la preþ preferenþial, în cadrul sistemului stock options plan, câºtigul se determinã ca diferenþã între preþul de vânzare ºi preþul de cumpãrare preferenþial, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.
(2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investiþii, câºtigul se determinã ca diferenþa pozitivã dintre preþul de rãscumpãrare ºi preþul de cumpãrare/subscriere. Preþul de rãscumpãrare este preþul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preþul de cumpãrare/subscriere este preþul plãtit de investitorul persoanã fizicã pentru achiziþionarea titlului de participare.

Norme metodologice:
137. Preþul de rãscumpãrare este preþul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond ºi este format din valoarea unitarã a activului net din ziua anterioarã depunerii cererii de rãscumpãrare, din care se scad comisioanele de rãscumpãrare.
138. Preþul de cumpãrare/subscriere este preþul plãtit de investitor, persoanã fizicã, ºi este format din valoarea unitarã a activului net la care se adaugã comisionul de cumpãrare, dacã este cazul.

Codul fiscal:
(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra pãrþilor sociale, câºtigul din înstrãinarea pãrþilor sociale se determinã ca diferenþã pozitivã între preþul de vânzare ºi valoarea nominalã/preþul de cumpãrare. Începând cu a doua tranzacþie, valoarea nominalã va fi înlocuitã cu preþul de cumpãrare, care include ºi cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzacþiei ºi alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea câºtigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueazã la data încheierii tranzacþiei, pe baza contractului încheiat între pãrþi.
(5) Veniturile obþinute sub forma câºtigurilor din operaþiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, precum ºi din orice alte operaþiuni de acest gen, reprezintã diferenþele de curs favorabile rezultate din aceste operaþiuni în momentul închiderii operaþiunii ºi evidenþierii în contul clientului.

Norme metodologice:
139. În cazul veniturilor realizate ca urmare a deþinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiþii, obligaþia calculãrii, reþinerii ºi virãrii impozitului pe veniturile sub formã de dividende revine:
- societãþii de investiþii, în cazul în care nu are încheiat un contract de administrare;
- societãþii de administrare, în cazul în care societatea de investiþii are încheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VI
Venituri din pensii

Reþinerea impozitului din venitul din pensii
Art. 74. - (1) Orice plãtitor de venituri din pensii are obligaþia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reþine ºi de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculeazã prin aplicarea baremului lunar de impunere prevãzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se reþine la data efectuãrii plãþii pensiei ºi se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul reþinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) În cazul unei pensii care nu este plãtitã lunar, impozitul ce trebuie reþinut se stabileºte prin împãrþirea pensiei plãtite la fiecare din lunile cãrora le este aferentã pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalcheazã pe lunile la care se referã, în vederea calculãrii impozitului datorat, reþinerii ºi virãrii acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmaº vor fi individualizate în funcþie de numãrul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecãrui urmaº.

Norme metodologice:
140. Venitul din pensii se determinã de cãtre plãtitor pentru drepturile cu titlu de pensie prevãzute la art. 72 din Codul fiscal.
141. Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeazã prin aplicarea baremului lunar de impunere stabilit pentru impunerea veniturilor din salarii asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat ca diferenþã între venitul lunar ºi suma fixã neimpozabilã prevãzutã la art. 73 din Codul fiscal.
142. Impozitul pe veniturile din pensii se calculeazã, se reþine lunar de cãtre administratorii fondurilor de pensii ºi se vireazã de cãtre unitãþile plãtitoare ale acestor venituri pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cãrui razã îºi au sediul plãtitorii de venituri.
143. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 142.
144. Eventualele sume reprezentând impozit pe veniturile din pensii, reþinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia plãþilor din luna urmãtoare.

Codul fiscal:

CAPITOLUL VIII
Venituri din premii ºi din jocuri de noroc

Definirea veniturilor din premii ºi din jocuri de noroc
Art. 79. - În înþelesul prezentului titlu, veniturile din premii ºi din jocuri de noroc cuprind veniturile din concursuri ºi jocuri de noroc, altele decât cele realizate ca urmare a participãrii la jocuri de tip cazinou, maºini electronice cu câºtiguri ºi altele decât cele prevãzute la art. 42.

Norme metodologice:
145. În aceastã categorie se cuprind venituri în bani ºi/sau în naturã, ca de exemplu:
- venituri sub formã de premii de orice fel, acordate oamenilor de culturã, ºtiinþã ºi artã la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naþionale sau internaþionale, concursuri pe meserii sau profesii;
- venituri obþinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip bingo ºi keno în sãli de joc, pronosticuri ºi pariuri sportive, jocuri-concurs cu câºtiguri de orice fel, loterii, veniturile obþinute din organizarea de tombole.

Codul fiscal:
Stabilirea venitului net din premii ºi din jocuri de noroc
Art. 80. - (1) Venitul net este diferenþa dintre venitul din premii, respectiv din jocuri de noroc, ºi suma reprezentând venit neimpozabil.
(2) Pierderile înregistrate din jocuri de noroc nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseazã, reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.

Norme metodologice:
146. Plãtitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligaþi sã organizeze evidenþa astfel încât sã poatã determina câºtigul realizat de fiecare persoanã fizicã la sfârºitul zilei. În caz contrar se considerã câºtig venitul realizat la sfârºitul zilei.

Codul fiscal:

CAPITOLUL IX
Venituri din alte surse

Definirea veniturilor din alte surse
Art. 83. - (1) În aceastã categorie se includ, însã nu sunt limitate, urmãtoarele venituri:
a) prime de asigurãri suportate de o persoanã fizicã independentã sau de orice altã entitate, în cadrul unei activitãþi pentru o persoanã fizicã în legãturã cu care suportãtorul nu are o relaþie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) câºtiguri primite de la societãþile de asigurãri, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între pãrþi cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenþelor de preþ pentru anumite bunuri, servicii ºi alte drepturi, foºti salariaþi, potrivit clauzelor contractului de muncã sau în baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finanþelor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.

Norme metodologice:
147. În aplicarea art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, în aceastã categorie se includ, de exemplu, urmãtoarele venituri realizate de persoanele fizice:
- remuneraþiile pentru munca prestatã în interesul unitãþilor aparþinând Direcþiei Generale a Penitenciarelor, precum ºi în atelierele locurilor de deþinere, acordate, potrivit legii, condamnaþilor care executã pedepse privative de libertate;
- veniturile primite de studenþi sub forma indemnizaþiilor pentru participarea la ºedinþele senatului universitar;
- veniturile obþinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deºeurilor de metal, hârtie, sticlã ºi altele asemenea ºi care nu provin din gospodãria proprie;
- sumele plãtite persoanelor care însoþesc elevii la concursuri ºi alte manifestãri ºcolare, de cãtre organizatori;
- indemnizaþiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor ºi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuþiilor privind desfãºurarea alegerilor prezidenþiale, parlamentare ºi locale;
- veniturile obþinute de persoanele care fac figuraþie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate ºi altele asemenea.

Codul fiscal:

CAPITOLUL X
Venitul anual global

Stabilirea venitului anual global
Art. 86. - (1) Venitul anual global impozabil se stabileºte prin deducerea din venitul anual global, în ordine, a urmãtoarelor:
a) pierderi fiscale reportate;
b) deduceri personale determinate conform art. 45;
c) cheltuieli pentru reabilitarea locuinþei de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de cãldurã în scopul îmbunãtãþirii confortului termic, în limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin hotãrâre a Guvernului, la iniþiativa Ministerului Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului;
d) prime de asigurare pentru locuinþa de domiciliu, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
e) contribuþii la schemele facultative de pensii ocupaþionale, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
f) contribuþii pentru asigurãrile private de sãnãtate, cu excepþia celor încheiate în scopuri estetice, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
g) cotizaþia de sindicat plãtitã potrivit legislaþiei în materie.

Norme metodologice:
148. Limita echivalentului în euro a deducerilor prevãzute la art. 86 alin. (1) lit. d)-f) din Codul fiscal se transformã în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Naþionalã a României.
149. Procedura acordãrii deducerilor prevãzute la art. 86 alin. (1) lit. d)-f) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului pe venitul anual global, va fi stabilitã prin ordin al ministrului finanþelor publice.

Codul fiscal:
(2) Venitul anual global cuprinde, dupã cum urmeazã:
a) venitul net din activitãþi independente;
b) venitul net din salarii;
c) venitul net din cedarea folosinþei bunurilor.
(3) Venitul impozabil ce se realizeazã într-o fracþiune de an sau în perioade diferite, ce reprezintã fracþiuni ale aceluiaºi an, se considerã venit anual impozabil.

Norme metodologice:
150. Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:
- venituri din activitãþi independente, pentru care venitul net anual se determinã potrivit cap. II al titlului III din Codul fiscal;
- venituri din salarii, pentru care venitul net se determinã potrivit cap. III al titlului III din Codul fiscal;
- venituri din cedarea folosinþei bunurilor, pentru care venitul net se determinã potrivit cap. IV al titlului III din Codul fiscal.
Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculeazã pentru veniturile din România ºi/sau din strãinãtate.
151. Urmãtoarele venituri nu se cuprind în venitul anual global impozabil:
- veniturile din investiþii;
- veniturile din pensii;
- veniturile din activitãþi agricole;
- veniturile din premii ºi din jocuri de noroc;
- venituri din alte surse care nu se regãsesc menþionate în mod expres în titlul III din Codul fiscal.
152. Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedeazã astfel:
a) se determinã venitul net/pierderea fiscalã pentru activitatea desfãºuratã în cadrul fiecãrei categorii de venit supuse globalizãrii, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anualã luat/luatã în calcul la determinarea venitului anual global impozabil este venitul net/pierderea distribuitã;
b) se însumeazã veniturile nete, avându-se în vedere ºi pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de impunere. Dacã pierderile sunt mai mari decât suma veniturilor nete, rezultatul reprezintã pierdere de reportat;
c) din venitul anual global se scad în ordine deducerile prevãzute la art. 86 alin. (1) din Codul fiscal, rezultând venitul anual global impozabil.
În cazul în care la globalizarea anualã a veniturilor se cuprind ºi venituri din salarii realizate la funcþia de bazã, venitul net din salarii va fi corectat în funcþie de cheltuiala profesionalã efectivã.

Codul fiscal:
(4) Pierderea fiscalã anualã înregistratã din activitãþi independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii ºi asimilate salariilor, obþinute în cursul aceluiaºi an fiscal. Pierderea care rãmâne necompensatã în cursul aceluiaºi an fiscal devine pierdere reportatã. Pierderile provenind din strãinãtate ale persoanelor fizice rezidente se compenseazã cu veniturile de aceeaºi naturã, din strãinãtate, pe fiecare þarã, înregistrate în cursul aceluiaºi an fiscal sau se reporteazã pe urmãtorii 5 ani, asupra veniturilor realizate din þara respectivã.

Norme metodologice:
153. Rezultatul negativ dintre venitul brut ºi cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de venituri, reprezintã pierdere fiscalã obþinutã dintr-un loc de desfãºurare a activitãþii pentru acea categorie de venit.
154. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizeazã astfel:
a) pierderea fiscalã obþinutã dintr-un loc de desfãºurare a unei activitãþi independente se poate compensa cu venitul net obþinut în alt loc de desfãºurare a unei activitãþi independente. Dacã pierderea fiscalã obþinutã dintr-un loc de desfãºurare a unei activitãþi independente se compenseazã numai parþial cu venitul net obþinut în alt loc de desfãºurare a unei activitãþi independente, suma rãmasã necompensatã reprezintã pierdere fiscalã anualã din activitãþi independente;
b) pierderea fiscalã anualã din activitate independentã din România nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete din România obþinute din cedarea folosinþei bunurilor, în cursul aceluiaºi an fiscal;
c) pierderea fiscalã anualã din activitãþi independente înregistratã de un contribuabil în România nu poate fi compensatã cu veniturile realizate de acesta din strãinãtate;
d) pierderea fiscalã din strãinãtate se compenseazã cu veniturile din strãinãtate, de aceeaºi naturã ºi din aceeaºi þarã, în cursul aceluiaºi an fiscal. Pierderea anualã necompensatã se reporteazã pe urmãtorii 5 ani ºi se compenseazã cu veniturile de aceeaºi naturã ºi din aceeaºi þarã, obþinute în perioada respectivã.

Codul fiscal:
(5) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmãtoarele:
a) reportul se efectueazã cronologic, în funcþie de vechimea pierderii, în urmãtorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal ºi netransmisibil;
c) pierderea reportatã, necompensatã dupã expirarea perioadei prevãzute la lit. a), reprezintã pierdere definitivã a contribuabilului;
d) compensarea pierderii reportate se efectueazã numai din veniturile prevãzute la alin. (2) lit. a) ºi c).

Norme metodologice:
155. Dacã în urma compensãrilor admise pentru anul fiscal rãmâne o pierdere necompensatã, aceasta reprezintã pierdere fiscalã reportatã pe anii urmãtori pânã la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscalã înregistratã în anul 2004 poate fi reportatã, dacã nu a putut fi compensatã cu veniturile obþinute în anul 2004, pânã în anul 2009. Dacã aceastã pierdere nu va fi compensatã cu veniturile realizate pânã în anul 2009, diferenþa de pierdere care nu a putut fi compensatã în limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitivã. Pierderile fiscale înregistrate în anii fiscali 2000-2003 sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, reportarea lor efectuându-se cu respectarea regulilor stabilite prin titlul III din Codul fiscal.
156. Regulile de compensare ºi reportare a pierderilor sunt urmãtoarele:
a) reportarea pierderilor se va face an dupã an, începând cu pierderea cea mai veche;
b) dreptul la reportul pierderii este personal ºi supus identitãþii contribuabilului; nu poate fi transmis moºtenitorilor sau oricãrei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, ºi reprezintã pierdere definitivã a contribuabilului decedat.

Codul fiscal:
Declaraþii de venit estimat
Art. 87. - (1) Contribuabilii, precum ºi asociaþiile fãrã personalitate juridicã, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaþi sã depunã la organul fiscal competent o declaraþie referitoare la veniturile ºi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepþie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeazã venituri pentru care impozitul se percepe prin reþinere la sursã.
(2) Contribuabilii care obþin venituri din cedarea folosinþei bunurilor din patrimoniul personal au obligaþia sã depunã o declaraþie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între pãrþi. Declaraþia privind venitul estimat se depune o datã cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între pãrþi.
(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi ºi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum ºi cei care, din motive obiective, estimeazã cã vor realiza venituri care diferã cu cel puþin 20% faþã de anul fiscal anterior depun, o datã cu declaraþia specialã, ºi declaraþia estimativã de venit.
(4) Contribuabilii care determinã venitul net pe bazã de norme de venit, precum ºi cei pentru care cheltuielile se determinã în sistem forfetar ºi au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o datã cu cererea de opþiuni, ºi declaraþia de venit estimat.

Norme metodologice:
157. Declaraþiile privind venitul estimat cuprind informaþii despre veniturile ºi cheltuielile estimate a se realiza în anul la care se referã declaraþia.
Declaraþiile privind venitul estimat se depun de contribuabili ºi de asociaþiile fãrã personalitate juridicã, în cazul realizãrii unei categorii sau surse noi de venit în cursul anului.
158. Contribuabilii care încep o activitate independentã în vederea obþinerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii libere au obligaþia sã depunã o declaraþie privind venitul estimat, la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Aceastã obligaþie revine atât contribuabililor care determinã venitul net în sistem real, pe baza datelor din evidenþa contabilã în partidã simplã, cât ºi celor pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit.
În cazul în care contribuabilul obþine venituri de aceastã naturã într-o formã de asociere, fiecare asociat va completa ºi va depune, individual, o declaraþie privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fãrã personalitate juridicã.
Contribuabilii care sunt impuºi pe bazã de norme de venit ºi care solicitã trecerea pentru anul fiscal urmãtor la impunerea în sistem real, o datã cu cererea de opþiune, vor depune ºi declaraþia privind venitul estimat.
159. Asocierile fãrã personalitate juridicã ce încep o activitate independentã au obligaþia sã depunã o declaraþie privind venitul estimat la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã locul principal de desfãºurare a activitãþii, în termen de 15 zile de la încheierea contractului de asociere, o datã cu înregistrarea acestui contract la organul fiscal.
160. Contribuabilii care obþin venituri din cedarea folosinþei bunurilor din patrimoniul personal au obligaþia sã depunã la organul fiscal competent o declaraþie privind venitul estimat o datã cu înregistrarea contractului, în termen de 15 zile de la încheierea acestuia.
Organul fiscal competent este:
- pentru venituri din cedarea folosinþei bunurilor imobile - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã bunul;
- pentru venituri din cedarea folosinþei bunurilor mobile - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul fiscal al contribuabilului.
161. Contribuabilii care înceteazã sã mai aibã domiciliul fiscal în România vor depune la organul fiscal în raza cãruia au domiciliul fiscal o declaraþie de venit global, însoþitã de declaraþii speciale. Baremul de impunere folosit pentru plãþi anticipate de impunere este folosit ºi pentru determinarea impozitului pe venit în cazul contribuabililor care înceteazã sã mai aibã domiciliul în România în cursul anului fiscal.
162. Declaraþiile vor cuprinde veniturile ºi cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.
163. În termen de 5 zile de la depunerea declaraþiei, organul fiscal în raza cãruia contribuabilul îºi are domiciliul fiscal va emite decizia de impunere ºi va comunica contribuabilului eventualele sume de platã sau de restituit.
164. În sensul art. 87 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaraþii de venit estimat în vederea recalculãrii nivelului plãþilor anticipate se înþelege: întreruperi temporare de activitate în cursul anului din cauza unor motive medicale, justificate cu documente, situaþii de forþã majorã, alte cauze care genereazã modificarea veniturilor.

Codul fiscal:
Stabilirea plãþilor anticipate de impozit
Art. 88. - (1) Contribuabilii care realizeazã venituri din activitãþi independente, din cedarea folosinþei bunurilor, cu excepþia veniturilor din arendare, precum ºi venituri din activitãþi agricole sunt obligaþi sã efectueze în cursul anului plãþi anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plãþile anticipate se stabilesc prin reþinere la sursã.
(2) Plãþile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare categorie de venit ºi loc de realizare, luându-se ca bazã de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, dupã caz. La impunerile efectuate dupã expirarea termenelor de platã prevãzute la alin. (3) sumele datorate se stabilesc la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de platã al anului precedent. Diferenþa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent ºi suma reprezentând plãþi anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeazã pe termenele de platã urmãtoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraþiile de venit estimativ, depuse în luna decembrie, nu se mai stabilesc plãþi anticipate, venitul net aferent perioadei pânã la sfârºitul anului urmând sã fie supus impozitãrii, pe baza deciziei emise pentru declaraþia de venit global. Plãþile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinþei bunurilor, cu excepþia veniturilor din arendã, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului încheiat între pãrþi; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidã simplã, potrivit opþiunii.
În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinþei bunurilor reprezintã echivalentul în lei al unei sume în valute, determinarea venitului anual estimat se efectueazã pe baza cursului de schimb al pieþei valutare, comunicat de Banca Naþionalã a României, din ziua precedentã celei în care se efectueazã impunerea.
(3) Plãþile anticipate se efectueazã în 4 rate egale, pânã la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepþia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueazã potrivit deciziei emise pe baza declaraþiei de venit global. Contribuabilii care determinã venitul net din activitãþi agricole, potrivit art. 76 ºi 77, datoreazã plãþi anticipate cãtre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în douã rate egale, astfel: 50% din impozit, pânã la data de 1 septembrie inclusiv, ºi 50% din impozit, pânã la data de 15 noiembrie inclusiv.
(4) Termenele ºi procedura de emitere a deciziilor de plãþi anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanþelor publice.
(5) Pentru stabilirea plãþilor anticipate, organul fiscal va lua ca bazã de calcul venitul anual estimat, în toate situaþiile în care a fost depusã o declaraþie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaraþia specialã pentru anul fiscal precedent, dupã caz. La stabilirea plãþilor anticipate se utilizeazã baremul anual de impunere, prevãzut la art. 43 alin. (1) ºi (3), cu excepþia impozitului pe venitul din activitãþi agricole, pentru care plãþile anticipate se determinã prin aplicarea cotei de 15% asupra venitului net estimat.

Norme metodologice:
165. Plãþile anticipate se stabilesc astfel:
a) pentru contribuabilii cu domiciliul fiscal în România, de organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul fiscal al acestora;
b) pentru contribuabilii care nu au domiciliul fiscal în România, de organul fiscal pe a cãrui razã teritorialã se realizeazã venitul.
Plata sumelor astfel stabilite se efectueazã la organul fiscal care a fãcut stabilirea lor.
Pentru stabilirea plãþilor anticipate se va utiliza baremul anual de impunere prevãzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3) din Codul fiscal.
166. Sumele reprezentând plãþi anticipate se achitã în 4 rate egale, pânã la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie ºi 15 decembrie, cu excepþia veniturilor din activitãþi agricole pentru care sumele reprezentând plãþi anticipate se achitã pânã la 1 septembrie ºi 15 noiembrie. Pentru veniturile din cedarea folosinþei bunurilor sub forma arendei plata impozitului se efectueazã pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraþiei de venit global.
167. În cazul contribuabililor impuºi pe bazã de norme de venit, stabilirea plãþilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzãtor activitãþii desfãºurate.
168. Solicitarea emiterii unei noi decizii de platã anticipatã, potrivit art. 87 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de cãtre contribuabil a unei declaraþii privind venitul estimat.
169. În cazul contribuabililor care obþin venituri de aceeaºi naturã, pentru care plãþile anticipate se stabilesc atât de organul fiscal, cât ºi prin reþinere la sursã, la stabilirea plãþilor anticipate de cãtre organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care plãþile anticipate se realizeazã prin reþinere la sursã, proporþional cu ponderea acestora în totalul veniturilor brute.

Codul fiscal:
Declaraþia de venit global ºi declaraþii speciale
Art. 89. - (1) Contribuabilii prevãzuþi la art. 40 alin. (1) lit. a) ºi cei care îndeplinesc condiþiile de la art. 40 alin. (2), cu excepþia contribuabililor prevãzuþi la alin. (4) din prezentul articol, au obligaþia de a depune o declaraþie de venit global la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal. Declaraþia de venit global se depune o datã cu declaraþiile speciale pentru anul fiscal, pânã la data de 15 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a venitului.
(2) Contribuabilii, alþii decât cei prevãzuþi la alin. (1), depun numai declaraþiile speciale pentru anul fiscal, pânã la data de 15 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a venitului. În cazul veniturilor din salarii, fiºele fiscale se depun în cadrul aceluiaºi termen ca ºi declaraþiile speciale.
(3) Declaraþiile speciale se completeazã pentru fiecare categorie ºi loc de realizare a venitului. Declaraþiile speciale se depun de toþi contribuabilii care realizeazã, individual sau dintr-o formã de asociere, venituri din activitãþi independente, precum ºi venituri din cedarea folosinþei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activitãþi agricole determinate în sistem real. În cazul veniturilor din salarii, cu excepþia celor prevãzute la alin. (4) lit. a), realizate de contribuabilii, alþii decât persoanele fizice române cu domiciliul în România ºi cele care îndeplinesc condiþiile prevãzute la art. 40 alin. (2), fiºele fiscale se depun pentru fiecare loc de realizare a venitului, în cadrul aceluiaºi termen, ca ºi declaraþiile speciale. Pentru veniturile realizate dintr-o formã de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuitã din asociere. Nu se depun declaraþii speciale pentru urmãtoarele categorii de venituri:
a) venituri sub formã de salarii ºi venituri asimilate salariilor, pentru care informaþiile sunt cuprinse în fiºele fiscale, care au regim de declaraþii de impozite ºi taxe sau declaraþii lunare, depuse de contribuabilii prevãzuþi la art. 64;
b) venituri din investiþii, precum ºi venituri din premii ºi din jocuri de noroc, a cãror impunere este finalã;
c) venituri din pensii;
d) venituri nete determinate pe bazã de norme de venit;
e) venituri din alte surse.
(4) Contribuabilii nu sunt obligaþi sã depunã declaraþie de venit global la organul fiscal competent, dacã:
a) obþin numai venituri dintr-o singurã sursã, sub formã de salarii de la funcþia de bazã, pe întregul an fiscal, pentru activitãþi desfãºurate în România, în situaþia în care angajatorul a efectuat operaþiunea de regularizare prevãzutã la art. 61;
b) obþin numai venituri din investiþii, pensii, venituri din activitãþi agricole, venituri din premii ºi din jocuri de noroc, venituri din alte surse a cãror impunere este finalã;
c) obþin venituri potrivit art. 40 alin. (1) lit. b)-e) coroborat cu alin. (2).

Norme metodologice:
170. Declaraþia de venit global este documentul prin care contribuabilii declarã veniturile obþinute în anul fiscal de raportare în vederea calculãrii de cãtre organul fiscal a venitului anual global impozabil ºi a impozitului pe venitul anual global.
171. Declaraþia de venit global se depune de cãtre contribuabilii, persoane fizice, prevãzuþi la art. 89 alin. (1) din Codul fiscal, care obþin venituri care se globalizeazã, atât din România, cât ºi din strãinãtate.
172. Declaraþia de venit global se depune pânã la data de 15 mai, inclusiv, a anului urmãtor celui de realizare a venitului, la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul fiscal al contribuabilului.
173. Contribuabilii, cu excepþia celor pentru care deducerile personale suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligaþia de a anexa la declaraþia de venit global ºi documentele justificative care atestã dreptul la deduceri personale suplimentare.
174. Declaraþiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declarã veniturile ºi cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit ºi pe fiecare sursã, în vederea stabilirii de cãtre organul fiscal a plãþilor anticipate.
175. Declaraþiile speciale se depun de toþi contribuabilii prevãzuþi la art. 89 alin. (1) din Codul fiscal, care realizeazã, individual sau dintr-o formã de asociere, venituri din activitãþi independente, precum ºi venituri din cedarea folosinþei bunurilor, la organul fiscal teritorial competent care se stabileºte dupã cum urmeazã:
a) pentru venituri din activitãþi independente - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã locul de desfãºurare a activitãþii. În cazul persoanelor fizice care au ºi puncte de lucru situate în raza teritorialã a altor organe fiscale, declaraþiile speciale se depun la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã locul principal de desfãºurare a activitãþii. Prin loc principal de desfãºurare a activitãþii se înþelege locul în care se realizeazã, în întregime sau cu preponderenþã, venitul. Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectualã sursa venitului este consideratã domiciliul fiscal al contribuabilului;
b) pentru venituri din cedarea folosinþei bunurilor imobile - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã bunul;
c) pentru venituri din cedarea folosinþei bunurilor mobile - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul fiscal al contribuabilului;
d) pentru venituri din strãinãtate - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul fiscal al contribuabilului;
e) pentru veniturile obþinute dintr-o formã de asociere - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã locul principal de desfãºurare a activitãþii asociaþiei.
Pentru veniturile realizate dintr-o formã de asociere venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuitã din asociere.
176. Declaraþiile speciale se depun, în funcþie de tipul venitului ºi de forma de organizare, la organul fiscal competent.
177. Persoanele fizice, altele decât cele prevãzute la art. 40 alin. (1) lit. a) ºi art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfãºoarã o activitate dependentã în România ºi realizeazã venituri din salarii vor depune pânã la data de 15 mai o copie a fiºei fiscale înmânate de angajator, la organul fiscal competent, în vederea calculãrii impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectivã.
178. Contribuabilii care realizeazã venituri din strãinãtate a cãror impunere în România este finalã au obligaþia sã declare în România veniturile respective pânã la data de 15 mai, inclusiv, a anului urmãtor celui de realizare a venitului.

Codul fiscal:
Stabilirea ºi plata impozitului pe venitul anual global
Art. 90. - (1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaraþiei de venit global, prin aplicarea baremului anual de impunere prevãzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului anual global impozabil din anul fiscal respectiv.
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaþiei unei sume reprezentând pânã la 1% din impozitul pe venitul anual datorat pentru sponsorizarea entitãþilor nonprofit care funcþioneazã în condiþiile Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(3) Obligaþia calculãrii, reþinerii ºi virãrii sumei reprezentând pânã la 1% din impozitul pe venitul anual datorat revine angajatorului sau organului fiscal competent, dupã caz.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) ºi (3) se stabileºte prin ordin al ministrului finanþelor publice.
(5) Organul fiscal stabileºte impozitul anual datorat pentru anul precedent ºi emite o decizie de impunere, în intervalul ºi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanþelor publice.
(6) Diferenþele de impozit rãmase de achitat conform deciziei de impunere anualã se plãtesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere, perioadã pentru care nu se calculeazã ºi nu se datoreazã sumele stabilite potrivit reglementãrilor în materie, privind colectarea creanþelor bugetare.

Norme metodologice:
179. În situaþia în care angajatorul a efectuat operaþiunile de regularizare prevãzute la art. 61 din Codul fiscal, iar la impunerea anualã organul fiscal constatã cã salariatul respectiv a mai realizat ºi alte venituri în afara celor din salarii de la funcþia de bazã, se va considera ca platã anticipatã impozitul anual calculat ºi reþinut de angajator, înscris în Fiºa fiscalã 1.
180. Decizia de impunere anualã se stabileºte, în baza documentelor necesare, de cãtre organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal în a cãrui razã teritorialã contribuabilul îºi are domiciliul fiscal.
181. Diferenþele de impozit pe venitul anual global, calculate prin deciziile de impunere, se plãtesc la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul fiscal al contribuabilului.
182. În situaþia în care organul fiscal competent constatã diferenþe de venituri supuse globalizãrii, se va emite o nouã decizie de impunere anualã prin care se stabilesc diferenþe de impozite de platã, situaþie în care penalitãþile de întârziere se vor calcula potrivit prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã.

Codul fiscal:

CAPITOLUL XI
Proprietatea comunã ºi asociaþiile fãrã personalitate juridicã

Venituri din bunuri sau drepturi care sunt deþinute în comun
Art. 91. - Venitul net obþinut din exploatarea bunurilor ºi drepturilor de orice fel, deþinute în comun, este considerat ca fiind obþinut de proprietari, uzufructuari sau de alþi deþinãtori legali, înscriºi într-un document oficial, ºi se atribuie proporþional cu cotele-pãrþi pe care aceºtia le deþin în acea proprietate sau în mod egal, în situaþia în care acestea nu se cunosc.

Norme metodologice:
183. Venitul net obþinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectualã deþinute în comun se atribuie proporþional cu cotele-pãrþi pe care titularii acestora le deþin în acea proprietate, determinate conform regulilor în vigoare specifice fiecãrui domeniu.
În cazul în care cotele-pãrþi nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face în mod egal.
184. Venitul net din cedarea folosinþei bunurilor deþinute în comun pe cote-pãrþi se repartizeazã între coproprietari proporþional cu cotele deþinute de aceºtia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinþei bunurilor deþinute în comun în devãlmãºie se repartizeazã în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condiþiile în care în contractul de cedare a folosinþei se menþioneazã cã partea contractantã care cedeazã folosinþa este reprezentatã de coproprietari. În condiþiile în care coproprietarii decid asupra unei alte împãrþiri, se va anexa la contract un act autentificat din care sã rezulte voinþa pãrþilor.

Codul fiscal:
Reguli privind asocierile fãrã personalitate juridicã
Art. 92. - (1) Pentru asocierile fãrã personalitate juridicã, altele decât cele prevãzute la art. 28, se aplicã prevederile prezentului articol.
(2) Prevederile prezentului articol nu se aplicã fondurilor de investiþii constituite ca asociaþii fãrã personalitate juridicã.
(3) În cadrul fiecãrei asocieri fãrã personalitate juridicã, constituitã potrivit legii, asociaþii au obligaþia sã încheie contracte de asociere în formã scrisã, la începerea activitãþii, care sã cuprindã inclusiv date referitoare la:
a) pãrþile contractante;
b) obiectul de activitate ºi sediul asociaþiei;
c) contribuþia asociaþilor în bunuri ºi drepturi;
d) cota procentualã de participare a fiecãrui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzãtoare contribuþiei fiecãruia;
e) desemnarea asociatului care sã rãspundã pentru îndeplinirea obligaþiilor asociaþiei faþã de autoritãþile publice;
f) condiþiile de încetare a asocierii.
Contribuþiile asociaþilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaþie.
Contractul de asociere se înregistreazã la organul fiscal teritorial în raza cãruia îºi are sediul asociaþia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sã refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.

Norme metodologice:
185. Sunt supuse obligaþiei de încheiere ºi înregistrare a unui contract de asociere atât asociaþiile fãrã personalitate juridicã, ale cãror constituire ºi funcþionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociaþii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilã medicalã, cabinete asociate de avocaþi, societate civilã profesionalã de avocaþi, notari publici asociaþi, asociaþii în participaþiune constituite potrivit legii, cât ºi orice asociere fãrã personalitate juridicã constituitã în baza Codului civil.
186. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 92 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal are ºi urmãtoarele obligaþii:
- sã asigure organizarea ºi conducerea evidenþelor contabile;
- sã determine venitul net/pierderea obþinut/obþinutã în cadrul asociaþiei, precum ºi distribuirea venitului net/pierderii pe asociaþi;
- sã depunã o declaraþie privind veniturile ºi cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal în raza cãruia asociaþia îºi desfãºoarã activitatea;
- sã înregistreze contractul de asociere, precum ºi orice modificare a acestuia la organul fiscal teritorial în a cãrui razã îºi are sediul asociaþia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Prin sediul asociaþiei se înþelege locul principal de desfãºurare a activitãþii asociaþiei;
- sã reprezinte asociaþia în verificãrile efectuate de organele fiscale, precum ºi în ceea ce priveºte depunerea de obiecþiuni, contestaþii, plângeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;
- sã rãspundã la toate solicitãrile organelor fiscale, atât cele privind asociaþia, cât ºi cele privind asociaþii, legate de activitatea desfãºuratã de asociaþie;
- sã completeze Registrul pentru evidenþa aportului ºi rezultatului distribuit;
- alte obligaþii ce decurg din aplicarea titlului III din Codul fiscal.

Codul fiscal:
(4) În cazul în care între membrii asociaþi existã legãturi de rudenie pânã la gradul al patrulea inclusiv, pãrþile sunt obligate sã facã dovada cã participã la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cãrora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaþi ºi persoanele fizice care au dobândit capacitate de exerciþiu restrânsã.
(5) Asocierile au obligaþia sã depunã la organul fiscal competent, pânã la data de 15 martie a anului urmãtor, declaraþii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanþelor Publice, care vor cuprinde ºi distribuþia venitului net/pierderii pe asociaþi.

Norme metodologice:
187. Asociaþia, prin asociatul desemnat, depune pânã la data de 15 martie a anului urmãtor, la organul fiscal în raza cãruia îºi are locul principal de desfãºurare a activitãþii, o declaraþie anualã care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizatã pe asociaþie, precum ºi distribuþia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.
O copie de pe declaraþie se transmite de cãtre asociatul desemnat fiecãrui asociat. Pe baza acestei copii asociaþii vor cuprinde în declaraþia de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociaþiei.

Codul fiscal:
(6) Venitul/pierderea anual/anualã, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociaþilor, proporþional cu cota procentualã de participare corespunzãtoare contribuþiei, conform contractului de asociere.

Norme metodologice:
188. Venitul net se considerã distribuit ºi dacã acesta rãmâne la asociaþie sau este pus la dispoziþie asociaþilor.
189. În cazul modificãrii cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:
a) se determinã un venit net/o pierdere intermediar/intermediarã la sfârºitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut ºi a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidenþele contabile;
b) venitul net/pierderea intermediar/intermediarã se alocã fiecãrui asociat, în funcþie de cotele de participare, pânã la data modificãrii acestora;
c) la sfârºitul anului, din venitul net/pierderea anual/anualã se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediarã, iar diferenþa se alocã asociaþilor, în funcþie de cotele de participare ulterioare modificãrii acestora;
d) venitul net/pierderea anual/anualã distribuit/distribuitã fiecãrui asociat se determinã prin însumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) ºi c).

Codul fiscal:
(7) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât asocierea cu o persoanã juridicã, va fi stabilit în aceeaºi manierã ca ºi pentru categoria de venituri în care este încadrat.
(8) Profitul/venit cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoanã juridicã românã, plãtitoare de impozit pe profit, sau microîntreprindere care nu genereazã o persoanã juridicã, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul II sau, respectiv, în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activitãþi independente, din care se deduc contribuþiile obligatorii în vederea obþinerii venitului net.

Norme metodologice:
190. Persoanele fizice care obþin profituri dintr-o activitate desfãºuratã în asociere cu o persoanã juridicã românã, care nu dã naºtere unei persoane juridice, au obligaþia sã asimileze acest profit/venit venitului brut din activitãþi independente. Venitul net se determinã prin deducerea din venitul brut a contribuþiilor obligatorii prevãzute de lege, datorate de persoanele fizice, acesta fiind o componentã a venitului anual global.

Codul fiscal:
(9) Impozitul reþinut de persoana juridicã în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoanã juridicã românã care nu genereazã o persoanã juridicã, reprezintã plata anticipatã în contul impozitului anual pe venit. Obligaþia calculãrii, reþinerii ºi virãrii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislaþia privind impozitul pe profit sau pe venitul microîntreprinderii, revine persoanei juridice române.

CAPITOLUL XII
Aspecte fiscale internaþionale

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitãþi independente
Art. 93. - (1) Persoanele fizice nerezidente, care desfãºoarã o activitate independentã, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net din activitatea independentã, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate independentã ce este atribuibil unui sediu permanent se determinã conform art. 49, în urmãtoarele condiþii:
a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizãrii acestor venituri.

Norme metodologice:
191. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activitãþi independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determinã prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent acestuia.
192. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activitãþi independente, altele decât cele prevãzute la art. 53 din Codul fiscal, sumele reprezentând plãþi anticipate în contul impozitului anual pe venit se stabilesc de cãtre organul fiscal pe a cãrui razã teritorialã se realizeazã în întregime sau cu preponderenþã venitul.
193. Dupã încheierea anului fiscal organul fiscal menþionat la pct. 192 va emite decizie de impunere pentru întreaga activitate desfãºuratã în România ºi va elibera documentul care atestã venitul realizat ºi impozitul plãtit.

Codul fiscal:
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitãþi dependente
Art. 94. - Persoanele fizice nerezidente, care desfãºoarã activitãþi dependente în România, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai dacã se îndeplineºte cel puþin una dintre urmãtoarele condiþii:
a) persoana nerezidentã este prezentã în România timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depãºesc 183 de zile din oricare perioadã de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic în cauzã;
b) veniturile salariale sunt plãtite de cãtre sau în numele unui angajator care este rezident;
c) veniturile salariale reprezintã cheltuiala deductibilã a unui sediu permanent în România.

Norme metodologice:
194. Veniturile obþinute de persoanele fizice nerezidente din România din activitãþi dependente se impoziteazã separat pe fiecare loc de realizare, impozitul lunar calculat potrivit pct. 195 reprezentând plãþi anticipate în contul impozitului anual pe venit. Dupã încheierea anului fiscal organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual stabilit potrivit art. 43 din Codul fiscal, va emite o decizie de impunere pentru fiecare sursã ºi va elibera documentul care sã ateste venitul realizat ºi impozitul plãtit.
Profesorii ºi cercetãtorii nerezidenþi care desfãºoarã activitatea în România ce depãºeºte perioada de scutire stabilitã prin convenþiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, au obligaþia sã depunã declaraþia specialã pentru veniturile realizate ca urmare a activitãþii desfãºurate în România, pentru intervalul de timp ce depãºeºte perioada de scutire, la termenul ºi în condiþiile prevãzute de prezentul titlu.
195. a) Veniturile din salarii, realizate de persoanele fizice prevãzute la art. 94 lit. a) din Codul fiscal care îºi desfãºoarã activitatea în România, vor fi impozitate dacã persoana fizicã este prezentã în România o perioadã ce depãºeºte în total 183 de zile în orice perioadã de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat.
b) Veniturile din salarii realizate de o persoanã fizicã care îºi desfãºoarã activitatea în România ºi este prezentã în România o perioadã mai micã de 183 de zile în orice perioadã de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat vor fi impozitate în România dacã este îndeplinitã cel puþin una dintre urmãtoarele condiþii:
- salariul este plãtit de un angajator care este rezident sau în numele acestuia;
- salariul este suportat de un sediu permanent sau de o bazã fixã pe care angajatorul o are în România (veniturile salariale reprezintã cheltuiala deductibilã a unui sediu permanent în România).
c) Veniturile din salarii se impoziteazã începând cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, doveditã cu viza de intrare în România de pe paºaport. Organele fiscale române vor elibera documentul care atestã plata impozitului în România, la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal.
La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care sfârºesc în anul calendaristic vizat. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicându-se metoda zilelor de prezenþã. Contribuabilul are posibilitatea sã furnizeze dovezi referitoare la prezenþa sa, pe baza datelor din documentele de transport, paºaport ºi alte documente prin care se atestã intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare ºi toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fracþiune de zi în care contribuabilul este prezent în România conteazã drept zi de prezenþã pentru calculul celor 183 de zile.
196. Contribuabilii prevãzuþi la pct. 195 sunt obligaþi ca în termen de 15 zile de la data începerii activitãþii sã se adreseze organului fiscal în raza cãruia se realizeazã venitul, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile convenþiilor ºi acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de Guvernul României cu alte state.
Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, dupã caz, urmãtoarele:
- cerere;
- copie de pe documentul care reglementeazã raportul de muncã ºi traducerea acestuia în limba românã, certificatã de traducãtori autorizaþi;
- certificatul de rezidenþã fiscalã, eliberat de autoritatea fiscalã competentã a statului al cãrui rezident este, ºi traducerea acestuia în limba românã, certificatã de traducãtori autorizaþi;
- documentul care atestã dreptul de muncã pe teritoriul României, respectiv permisul de muncã.
Dacã persoanele fizice nerezidente nu prezintã în termenul stabilit documentele prevãzute la alineatul precedent, acestea datoreazã impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfãºurare a activitãþii. În situaþia în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plãtit.
197. În cazul în care contribuabilii prevãzuþi la pct. 195 lit. b) îºi prelungesc perioada de ºedere în România, precum ºi cei care, prin prezenþe repetate în România, totalizeazã peste 183 de zile, sunt obligaþi sã înºtiinþeze în scris organul fiscal competent despre depãºirea acestui termen, caz în care se aplicã regimul fiscal prevãzut la pct. 195 lit. a).
198. În situaþia în care persoanele fizice au desfãºurat activitatea în România într-o perioadã mai micã de 183 de zile, în orice perioadã de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat, ºi au fost plãtite din strãinãtate, îºi prelungesc perioada de ºedere în România peste 183 de zile, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfãºuratã în România este datorat începând cu prima zi de sosire în România. În acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaraþii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate în perioada anterioarã prelungirii ºederii în România, în termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.
În situaþia în care beneficiarul venitului realizeazã salariul într-o sumã globalã pe un interval de timp, dupã ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele înscrise în declaraþii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globalã a salariului declarat împãrþitã la numãrul de luni din acea perioadã.
199. Persoanele fizice care realizeazã venituri din România ºi care au rezidenþã într-un stat contractant cu care România are încheiatã convenþie de evitare a dublei impuneri se impun în România conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele decât cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci când nu prezintã certificatul de rezidenþã fiscalã.
În aceleaºi condiþii ºi pentru aceleaºi categorii de venituri se impun ºi persoanele fizice care realizeazã venituri din România ºi sunt rezidenþi ai unor state cu care România nu are încheiate convenþii de evitare a dublei impuneri.
200. În situaþia în care existã convenþii de evitare a dublei impuneri, persoana fizicã cu dublã cetãþenie - românã ºi a unui stat cu care România are încheiatã convenþie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul în România, se va impune în România, coroborat cu prevederile convenþiilor de evitare a dublei impuneri. Pentru aplicarea prevederilor convenþiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizicã respectivã va prezenta autoritãþilor fiscale române certificatul de rezidenþã fiscalã eliberat de autoritatea fiscalã a celuilalt stat, precum ºi traducerea acestuia în limba românã, certificatã de traducãtori autorizaþi. Pentru a stabili al cãrui rezident este persoana fizicã respectivã, contribuabilul va face dovada "centrului intereselor vitale", respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atestã cã veniturile obþinute în celãlalt stat sunt superioare celor realizate în România ºi autoritatea fiscalã a statului respectiv îºi rezervã dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al globalizãrii veniturilor, caz în care impunerea acestui contribuabil în România se va face numai pentru veniturile din România. Prin documente necesare se înþelege: copiile declaraþiilor de impunere din celãlalt stat, declaraþia pe propria rãspundere privind situaþia copiilor ºcolarizaþi, situaþia de avere, dupã caz, a familiei ºi altele asemenea. În situaþia în care veniturile din celãlalt stat nu sunt la nivelul care sã conducã la acordarea rezidenþei fiscale în acest stat ºi autoritatea fiscalã românã apreciazã cã sunt întrunite condiþiile pentru globalizarea veniturilor în România, acestui contribuabil i se vor globaliza veniturile în România ºi, prin schimb de informaþii, autoritãþile competente române ºi din celãlalt stat se vor informa asupra acestui caz.
201. Contribuabilii persoane fizice române care locuiesc în strãinãtate ºi care îºi menþin domiciliul în România se impun în România pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate atât în România, cât ºi în strãinãtate, iar obligaþiile fiscale se exercitã direct sau, în situaþia în care nu îºi îndeplinesc obligaþiile în mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal.
202. Cetãþenii strãini refugiaþi ºi care sunt prezenþi în România, potrivit autorizãrilor specifice acordate, se impoziteazã pentru veniturile realizate pe teritoriul României.

Codul fiscal:
Venituri obþinute din strãinãtate a cãror impunere în România este finalã
Art. 96. - (1) Persoanele fizice prevãzute la art. 40 alin. (1) lit. a) ºi cele care îndeplinesc condiþia prevãzutã la art. 40 alin. (2) datoreazã impozit pentru veniturile obþinute din strãinãtate de natura celor a cãror impunere în România este finalã.
(2) Veniturile realizate din strãinãtate se supun impozitãrii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupã regulile proprii fiecãrei categorii de venit, în funcþie de natura acestuia.
(3) Contribuabilii care obþin venituri din strãinãtate au obligaþia sã le declare, potrivit declaraþiei specifice, pânã la data de 15 mai a anului urmãtor celui de realizare a venitului.
(4) Organul fiscal stabileºte impozitul anual datorat ºi emite o decizie de impunere, în intervalul ºi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanþelor publice.
(5) Diferenþele de impozit rãmase de achitat, conform deciziei de impunere anualã, se plãtesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeazã ºi nu se datoreazã sumele stabilite potrivit reglementãrilor în materie, privind colectarea creanþelor bugetare.

Norme metodologice:
203. Pentru veniturile din pensii ºi sume asimilate acestora, obþinute din strãinãtate, pentru care România are drept de impunere, contribuabilii au obligaþia sã completeze ºi sã depunã o declaraþie specialã, respectiv "Declaraþie privind veniturile din strãinãtate a cãror impunere în România este finalã". Impozitul datorat în România se determinã prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunarã neimpozabilã, stabilitã potrivit prevederilor art. 73 din Codul fiscal, calculatã la nivelul anului.

Codul fiscal:
Creditul fiscal extern
Art. 97. - (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaºi venit ºi în decursul aceleiaºi perioade impozabile, sunt supuºi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât ºi în strãinãtate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plãtit în strãinãtate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevãzute în prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acordã dacã sunt îndeplinite, cumulativ, urmãtoarele condiþii:
a) impozitul plãtit în strãinãtate, pentru venitul obþinut în strãinãtate, a fost efectiv plãtit în mod direct de persoana fizicã sau de reprezentantul sãu legal ori prin reþinere la sursã de cãtre plãtitorul venitului. Plata impozitului în strãinãtate se dovedeºte printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscalã a statului strãin respectiv;
2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;
3. alt plãtitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acordã credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevãzute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acordã la nivelul impozitului plãtit în strãinãtate, aferent venitului din sursa din strãinãtate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentã venitului din strãinãtate. În situaþia în care contribuabilul în cauzã obþine venituri din strãinãtate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare þarã ºi pe fiecare naturã de venit.
(4) Veniturile realizate din strãinãtate de persoanele fizice prevãzute la art. 40 alin. (1) lit. a) ºi cele care îndeplinesc condiþia de la art. 40 alin. (2), a cãror impunere în România este finalã, se supun impozitãrii în România, recunoscându-se impozitul plãtit în strãinãtate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.
(5) În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valutã se transformã la cursul de schimb mediu anual al pieþei valutare, comunicat de Banca Naþionalã a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strãinãtate realizate de persoanele fizice rezidente, precum ºi impozitul aferent, exprimate în unitãþi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naþionalã a României, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursã, într-o valutã de circulaþie internaþionalã, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din þara de sursã;
b) din valuta de circulaþie internaþionalã în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naþionalã a României, din anul de realizare a venitului respectiv.

Norme metodologice:
204. Urmãtoarele persoane fizice sunt supuse impozitãrii în România pentru veniturile din orice sursã, atât din România cât ºi din afara României:
- persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România;
- persoanele fizice prevãzute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.
În situaþia în care pentru venitul din strãinãtate statul respectiv ºi-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sã deducã din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit plãtit în strãinãtate pentru acel venit, în condiþiile prevãzute de Codul fiscal.
Persoanele fizice române cu domiciliul în România, care desfãºoarã activitate salarialã în strãinãtate ºi sunt retribuite pentru activitatea salarialã desfãºuratã în strãinãtate de cãtre angajatorul român, se impun în România pentru veniturile realizate din activitatea salarialã desfãºuratã în strãinãtate.
Veniturile din strãinãtate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum ºi impozitul aferent, a cãrui platã în strãinãtate este atestatã cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscalã a statului strãin, de angajator sau de alt plãtitor de venituri, exprimate în unitãþile monetare proprii fiecãrui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naþionalã a României din anul de realizare a venitului respectiv.
În vederea globalizãrii, la sfârºitul anului fiscal vizat persoana în cauzã va prezenta organului fiscal în a cãrui razã se aflã domiciliul fiscal al contribuabilului documentul justificativ privind venitul realizat ºi impozitul plãtit, eliberat de organul abilitat din þara în care a desfãºurat activitatea salarialã, pentru acordarea creditului fiscal în condiþiile stabilite prin prezentele norme metodologice.
Cu ocazia acordãrii creditului fiscal se va realiza regularizarea impozitului datorat de persoana în cauzã.
205. Impozitul plãtit în strãinãtate, care se deduce din impozitul pe venitul anual global datorat în România, este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România, calculat astfel:
venit din sursacredit fiscal din strãinãtate impozit pe venit extern = ────── x anual global venit mondial

Prin venit mondial se înþelege suma veniturilor impozabile din România ºi din strãinãtate din categoriile de venituri din activitãþi independente, salarii ºi cedarea folosinþei bunurilor, realizate de persoanele fizice prevãzute la art. 40 alin. (1) lit. a) ºi de cele care îndeplinesc condiþia de la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.
206. Dacã suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plãtit în strãinãtate, suma recunoscutã care se deduce este la nivelul impozitului plãtit în strãinãtate. În situaþia în care suma reprezentând creditul fiscal extern este mai micã decât impozitul plãtit în strãinãtate, suma recunoscutã reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 205.
207. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare naturã de venit, prin raportarea la venitul mondial.
În situaþia în care contribuabilul în cauzã obþine venituri din strãinãtate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare naturã de venit ºi pe fiecare þarã.
208. În cazul veniturilor a cãror impunere în România este finalã, creditul fiscal extern se acordã pentru fiecare venit similar din România. Creditul fiscal extern pentru veniturile din strãinãtate, a cãror impunere în România este finalã, se va acorda astfel:
a) în situaþia în care în strãinãtate cota de impozit este mai mare decât cea prevãzutã în prezentul titlu pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicându-se cota prevãzutã la titlul III din Codul fiscal;
b) în situaþia în care cota de impozit este mai micã în strãinãtate decât cota de impozit pentru un venit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plãtit în strãinãtate, iar impozitul anual rãmas de achitat în România se calculeazã ca diferenþã între impozitul pe venit calculat aplicându-se cota de impozit prevãzutã la titlul III din Codul fiscal ºi impozitul pe venit plãtit în strãinãtate pentru venitul realizat în strãinãtate.

Codul fiscal:
Pierderi fiscale externe
Art. 98. - (1) Pierderile fiscale obþinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat strãin se compenseazã numai cu veniturile de aceeaºi naturã din strãinãtate, pe fiecare þarã, înregistrate în cursul aceluiaºi an fiscal.
(2) Pierderea care nu este acoperitã, în temeiul alin. (1), se reporteazã pentru o perioadã de 5 ani fiscali consecutivi ºi se compenseazã numai cu veniturile de aceeaºi naturã din statul respectiv.

Norme metodologice:
209. Regulile de report al pierderilor înregistrate din strãinãtate sunt cele prevãzute la art. 86 alin. (4) din Codul fiscal.