Ghid de bune practici pentru verificarea procedurilor de achizitii publice. Recomandarile CE, cuprinse in document

Ghidul, care cuprinde riscurile ce pot afecta verificarea procedurilor de achizitii publice, precum si recomandarile Comisiei Europene in domeniu, a fost aprobat prin Ordinul ministrului fondurilor europene si ministrului dezvoltarii regionale nr. 543/2.366/2013,  publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 481, din 1 august 2013.

Potrivit documentului, riscurile care pot interveni in verificarea procedurilor de achizitii publice finantate din instrumente structurale sunt:

• reducerea nejustificata a termenelor ca urmare a publicarii unui anunt de intentie;
• alegerea unei proceduri accelerate de atribuire a contractului;
• publicarea unor criterii de calificare si selectie discriminatorii, insuficient detaliate sau incomplete;
• utilizarea criteriului de atribuire “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic” cu includerea unor factori de evaluare nerelevanti si/sau  necuantificabili;
• excluderea automata a ofertantului cu pretul cel mai scazut pentru a compensa/a justifica eventualele probleme care pot aparea in derularea ulterioara a contractului;
• modificarea anuntului de participare prin clarificari, si nu prin publicarea unei erate;
• respingerea solicitarii de modificare a datei-limita de depunere a ofertelor, la cererea ofertantilor;
• solicitarea de clarificari in timpul procesului de evaluare a candidaturilor/ofertelor in mod discriminatoriu (nerespectarea principiului tratamentului egal);
• lipsa informatiilor obligatorii a fi cuprinse la nivelul comunicarilor privind rezultatul procesurii de atribuire;
• neacordarea unui interval rezonabil de timp pentru activitatea de evaluare a ofertelor/negocierea modificarilor contractuale.

De asemenea, pe langa deficientele care pot sa apara in verificarea procedurilor de achizitii publice, pot exista neclaritati si in ceea ce priveste modificarea substantiala a contractului de achizitie publica. Documentul recent intrat in vigoare aduce lamuriri si in acest sens.

Mai exact, potrivit actului normativ, modificarea substantiala a dispozitiilor unui contract de achizitie publica, in cursul perioadei sale de valabilitate, este definita ca fiind o noua atribuire si necesita derularea unei noi proceduri de achizitie publica, in conformitate cu legislatia in domeniul achizitiilor publice.

In plus, pentru ca o modificare sa fie considerata substantiala, trebuie sa indeplineasca una din urmatoarele conditii prevazute in actul normativ:

• introduce conditii care, daca ar fi fost incluse in procedura initiala de achizitie, ar fi permis participarea si/sau selectarea altor operatori economici decat cei selectati initial sau ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant;
• schimba echilibrul economic al contractului in favoarea contractantului;
• extinde in mod considerabil aria de acoperire a contractului, astfel incat acesta sa includa bunuri, servicii sau lucrari care nu erau incluse initial.

In acelasi timp, documentul citat cuprinde si o serie de recomandari ale Comisiei Europene in ceea ce priveste conflictul de interese care poate interveni in procedurile de achizitii publice. Mai concret, Comisia Europeana explica cum poate identificat si inlaturat conflictul de interese de catre autoritatile de management.

Astfel, conform actului normativ, conflictul de interese reprezinta un conflict intre indatoririle profesionale si interesele private ale unui functionar public (sau a unei persoane care actioneaza in contul unei autoritati publice), care pot fi percepute de natura a afecta executarea impartiala si obiectiva a indatoririlor”.

Comisia Europeana recomanda ca aparitia unui eventual conflict de interese sa fie detectata inca din timpul procedurii de atribuire a contractului.

“O verificare ex-ante si indepartarea riscului de aparitie a conflictului de interese trebuie sa reprezinte o prioritate. In verificarile efectuate pe aceasta tema este recomandabil sa se tina seama de semnalele din presa, daca sunt cunoscute”, mentioneaza actul normativ.

Totodata, Comisia Europeana subliniaza faptul ca exista mai multe forme ale conflictului de interese/concurentei neloiale, dupa cum urmeaza:

• riscul contractarii unor consultanti care sa includa in documentatia de atribuire elemente care conduc la avantajarea unui anumit ofertant, fapt care denatureaza concurenta;
• riscul influentarii deciziilor cu privire la rezultatul evaluarii prin furnizarea de informatii care induc in eroare in mod deliberat;
• riscul primirii unor oferte trucate.

Potrivit documentului, in etapa de implementare a contractelor de achizitii, trebuie sa se verifice daca persoanele fizice sau juridice implicate in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor s-au angajat la firma castigatoare, pe parcursul unei perioade de cel putin 12 luni de la semnarea contractului.