Conform articolului 24 din
Constitutia Romaniei, dreptul la aparare este garantat in tara noastra, iar in tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. Mai multe despre drepturile pe care ti le garanteaza Constitutia Romaniei puteti citi
aici.
Partile reprezinta o parte dintre participantii in procesul penal, potrivit Codului de procedura penala care a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010 si care va intra in vigoare la 1 februarie 2014. Ceilalti participanti dintr-un proces penal sunt organele judiciare, avocatul, subiectii procesuali principali, precum si alti subiecti procesuali.
In plus, partile sunt subiectii procesuali care exercita sau impotriva carora se exercita o actiune judiciara, iar, intr-un proces, aceste parti sunt inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente.
Mai exact, subiectii procesuali principali sunt suspectul si persoana vatamata, ei avand aceleasi drepturi si obligatii ca si partile, cu exceptia celor pe care legea le acorda numai acestora. Pe langa ei, mai sunt subiecti procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum si orice alte persoane sau organe prevazute de lege avand anumite drepturi, obligatii sau atributii in procedurile judiciare penale.
Suspectul si inculpatul au dreptul sa nu faca nicio declaratie
Conform Codului de procedura civila, partile si subiectii procesuali principali au dreptul de a se apara ei insisi sau de a fi asistati de avocat si sa beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii. In plus, organele judiciare au obligatia de a asigura exercitarea deplina si efectiva a dreptului la aparare de catre parti si subiectii procesuali principali in tot cursul procesului penal.
In plus, conform Codului de procedura penala, asistenta juridiciara este obligatorie:
-
cand suspectul sau inculpatul este minor, internat intr-un centru de detentie ori intr-un centru educativ, cand este retinut sau arestat, chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale, chiar in alta cauza, precum si in alte cazuri prevazute de lege;
-
cand persoana vatamata sau partea civila este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa;
-
in cazul in care organul judiciar apreciaza ca suspectul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea;
-
in cursul judecatii in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani.
Mai exact, inainte de a fi ascultati, suspectului si inculpatului trebuie sa li se puna in vedere ca au dreptul de a nu face nicio declaratie. Mai mult, suspectul are dreptul de a fi informat, inainte de a fi ascultat, despre fapta pentru care este cercetat si incadrarea juridica a acesteia, iar inculpatul trebuie sa fie informat, de indata, despre fapta pentru care s-a pus in miscare actiunea penala impotriva lui si incadrarea juridica a acesteia.
Totusi, dreptul la aparare trebuie exercitat cu buna-credinta, potrivit scopului pentru care a fost recunoscut de lege, conform Codului de procedura penala.
De asemenea, in cadrul procesului penal, persoana vatamata are urmatoarele drepturi:
-
de a fi informata cu privire la drepturile sale;
-
de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a ridica exceptii si de a pune concluzii;
-
de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale a cauzei;
-
de a fi informata, intr-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmaririi penale, la cererea sa expresa, cu conditia de a indica o adresa pe teritoriul Romaniei, o adresa de posta electronica sau mesagerie electronica, la care aceste informatii sa ii fie comunicate;
-
de a fi ascultata;
-
de a adresa intrebari inculpatului, martorilor si expertilor.
In plus, partea vatamata si inculpatul au dreptul sa apeleze la un mediator, in cazurile permise de lege si sa-si consulte dosarul, in conditiile legii.
Mai mult, in cursul procesului penal, suspectul, inculpatul, celelalte parti, precum si persoana vatamata pot fi reprezentati, cu exceptia cazurilor in care prezenta acestora este obligatorie sau este apreciata ca fiind necesara de procuror, judecator sau instanta de judecata, dupa caz.
Nu poate fi avocatul unei parti sau al unui subiect procesual principal sotul sau sotia
Potrivit Codului de procedura penala, li se interzice sa fie avocatii unei parti sau al unui subiect procesual principal:
-
sotului ori rudei pana la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judecatorul;
-
martorului citat in cauza;
-
celui care a participat in aceeasi cauza in calitate de judecator sau de procuror;
-
unei alte parti sau unui alt subiect procesual.
Suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de unul ori de mai multi avocati in tot cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa ii aduca la cunostinta acest drept. In plus, persoana retinuta sau arestata are dreptul sa ia contact cu avocatul, asigurandu-i-se confidentialitatea comunicarilor, cu respectarea masurilor necesare de supraveghere vizuala, de paza si securitate, fara sa fie interceptata sau inregistrata convorbirea dintre ei. Mai mult, probele obtinute in acest mod se exclud.
In timpul procesului penal, partile sau subiectii principali cu interese contrare nu pot fi asistati sau reprezentati de acelasi avocat, potrivit Codului de procedura penala.
De asemenea, avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asigure asistenta judiciara a partilor ori a subiectilor procesuali principali, se mai scrie in Codul de Procedura Penala. Daca incalca aceasta obligatie, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate sesiza conducerea baroului de avocati spre a se lua masuri disciplinare.
Avocatul din oficiu este desemnat de organul judiciar
Daca organul judiciar apreciaza ca suspectul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea si cand se judeca cazuri pentru care se prevede detentia pe viata sau inchisoarea pe o perioada mai mare de 5 ani, atunci organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu, conform Codului de procedura penala.
In plus, in tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea si refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, se mai scrie in Codul de procedura penala. Mai mult, organul judiciar ii acorda acestui avocat un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal sau, dupa caz, in incheierea de sedinta.
De asemenea, in cursul judecatii, dupa inceperea dezbaterilor, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea si refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.
In plus, avocatul din oficiu se considera desemnat pana la desemnarea, daca este cazul, de catre organul judiciar a unui nou avocat din oficiu, conform Codul de procedura penala.
Avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta si efectiva in cauza. In plus, delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.
Mai mult, daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit de un avocat din oficiu, in maximum 3 zile, cauza se amana.
Avocatul suspectului sau inculpatului poate asista la efectuarea oricarui act de urmarire penala
Potrivit Codului de procedura penala, in cursul urmaririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, cu exceptia tehnicilor speciale de supraveghere ori cercetare, a perchezitiei informatice si a perchezitiei corporale sau a vehiculelor in cazul infractiunilor flagrante, precum si cu exceptia situatiei in care prin prezenta avocatului s-ar aduce atingere dreptului la aparare al celorlalte parti ori subiecti procesuali principali, caz in care intrebarile acestuia pot fi formulate de catre organul de urmarire penala.
Astfel, avocatul suspectului sau inculpatului, al persoanei vatamate, al partii civile sau al partii responsabile civilmente poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces- verbal. Totusi, lipsa avocatului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala sau a audierii, daca exista dovada ca i s-a adus la cunostinta data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati.
Daca avocatul suspectului sau al inculpatului este prezent la urmarirea penala, se face mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de avocat. In situatia audierii, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul sa participe audierea oricarei persoane de catre judecatorul de drepturi si libertati, sa formuleze plangeri, cereri si memorii, conform Codului de procedura penala.
De asemenea, in cazul efectuarii perchezitiei domiciliare, incunostintarea se poate face si dupa prezentarea organului de urmarire penala la domiciliul persoanei ce urmeaza sa fie perchezitionata.
Pe langa acestea, in cursul procedurii de camera preliminara si in cursul judecatii, avocatul are dreptul:
-
sa consulte actele dosarului,
-
sa-l asiste pe inculpat,
-
sa exercite drepturile procesuale ale acestuia,
-
sa formuleze plangeri, cereri si memorii.
In plus, avocatul suspectului sau inculpatului, persoanei vatamate, al partii civile sau al partii responsabile civilmente are dreptul sa beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pentru pregatirea si realizarea unei aparari efective.
De asemenea, in cursul judecatii, avocatul persoanei vatamate, al partii civile sau al partii responsabile civilmente exercita drepturile persoanei asistate, cu exceptia celor pe care aceasta le exercita personal, si dreptul de a consulta actele dosarului.
De altfel, avocatul are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informatii din dosar, precum si de a obtine fotocopii pe cheltuiala clientului.
In plus, acest drept nu poate fi exercitat, nici restrans in mod abuziv. Mai mult, in cursul urmaririi penale, procurorul stabileste data si durata consultarii intr-un termen rezonabil, drept ce poate fi delegat organului de urmarire penala. Totusi, in cursul urmaririi penale, procurorul poate restrictiona motivat consultarea dosarului de catre suspect, inculpat sau avocat, pe o perioada de cel mult 15 zile, daca prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfasurari a urmaririi penale.
Cu toate acestea, in toate cazurile, avocatului nu ii poate fi restrictionat dreptul de a consulta declaratiile partii sau ale subiectului procesual principal pe care il asista ori il reprezinta, se mentioneaza in Codul de procedura penala.
De asemenea, in vederea pregatirii apararii, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunostinta de intreg materialul dosarului de urmarire penala in procedurile desfasurate in fata judecatorului de drepturi si libertati privind masurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participa. De asemenea, el are dreptul de a formula plangere.
Comentarii articol (0)