avocatnet.ro 
Potrivit comunicatului Curtii din 15 ianuarie, CCR a admis obiectia ICCJ si a constatat neconstitutionalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal, care inlatura functionarii publici din sfera subiectilor activi a infractiunii de conflict de interese si care excepteaza din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea si semnarea actelor administrative, precum si cele care privesc creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara si profesionala.
Aceste dispozitii incalca statul de drept si egalitatea in drepturi, precum si obligatia statului roman de a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele internationale, se mentiona in comunicarea CCR.
In plus, CCR a admis obiectia ICCJ si a constatat neconstitutionalitatea art.I pct. 5 si art.II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, care inlatura din categoria functionarilor publici si a functionarilor pe Presedintele Romaniei, pe deputati si senatori, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantate de la bugetul de stat.
"Aceste dispozitii incalca art.1 alin.(1) si (5) din Constitutie referitor la statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, art.16 alin.(1) si (2) care consacra principiul egalitatii in drepturi, precum si art.11 alin.(1) privind obligatia statului roman de a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele internationale", se sublinia in comunicarea CCR.
Deciziile CCR au intrat in vigoare pe 29 ianuarie, cand au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Stirea publicata pe 13 decembrie 2013, la momentul in care ICCJ a solicitat CCR sa se pronunte asupra constitutionalitatii modificarilor din Codul penal:
Camera Deputatilor a votat in 10 decembrie un proiect de lege care modifica Codul penal, in sensul ca presedintele si parlamentarii nu mai sunt considerati functionari publici si, prin urmare, nu vor mai putea fi anchetati pentru conflict de interese.
In conditiile in care Camera Deputatilor este for decizional, proiectul de act normativ si-a incheiat parcursul legislativ in Parlament si urmeaza sa fie trimis spre promulgare presedintelui, care il poate respinge si retrimite in Parlament. Totusi, cand documentul este trimis pentru a doua oara spre promulgare presedintului, acesta nu il mai poate respinge si trebuie sa il promulge in forma trimisa de Parlament.
Potrivit unui comunicat din demcebrie al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), este introdusa in Codul penal o definitie mai clara a functionarului public, si anume ca sunt exceptati de la aceasta categorie presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat, acestia raspunzand penal, civil sau administrativ in conformitate cu dispozitiile legilor speciale in baza carora isi desfasoara activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun.
In prezent Codul penal stabileste ca prin "functionar public" se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.
Ca urmare a acestor modificari, presedintele si parlamentarii vor iesi de sub incidenta prevederilor din Codul penal privind conflictul de interese, definit drept fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura.
In acelasi timp, parlamentarii au modificat si dispozitiile din Codul penal referitoare la conflictul de interese, in sensul ca nu vor putea fi anchetati pentru conflict de interese functionarii publici care nu au incheiat un contract de munca si care nu au semnat o fisa a postului.
Totodata, au fost eliminate din sfera conflictului de interese activitatile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative.
ICCJ: "Este influentata functionarea statutului de drept"
Pe 13 decembrie, ICCJ a cerut CCR sa se pronunte asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in modificarile aduse Codul penal, care au fost aprobate de Camera Deputatilor in 10 decembrie.
Potrivit ICCJ, diferenta de tratament juridic instituita prin noile dispozitii nu are o justificare obiectiva si rezonabila, in conditiile in care conduce la excluderea incidentei unor norme de incriminare in cazul unor categorii de persoane aflate in aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile.
De asemenea, ICCJ atrage atentia ca in conditiile in care presedintele si parlamentarii nu vor mai putea fi anchetati pentru conflict de interese, acestia nu vor mai putea fi cercetati si pedepsiti pentru savarsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept.
In plus, prevederile adoptate de Camera Deputatilor incalca tratatele internationale prin care Romania si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia.
Astfel, prin excluderea persoanelor care au calitatea de deputat si senator din categoria fucntionarilor publici este incalcata obligatia de a incrimina coruptia membrilor adunarilor publice nationale.
Seful statului nu va promulga noile reglementari
Potrivit presedintelui Traian Basescu, noua lege adoptata in 10 decembrie de Camera Deputatilor va fi retrimisa in Parlament.
"Eu le multumesc ca s-au gandit si la mine, dar nu am nevoie de aceasta prevedere si cred ca nu au nevoie nici domnii parlamentari. Ca atare, voi trimite legea inapoi la Parlament, pentru ca scotand presedintele, si senatorii, si deputatii, si pe cei care lucreaza fara contracte de munca, apropo primari, consilieri, da, scotandu-i din categoria functionarilor publici, practic, nu mai pot fi loviti nici de situatiile de incompatibilitate, nu mai pot fi anchetati de DNA si se protejeaza domniile lor, tot prin modificari la Codul Penal, si de emiterea unor hotarari care, eventual, intamplator li s-ar potrivit lor si familiilor lor, in mod deosebit cand vorbim de atribuire de contracte pe bani publici", a declarat Traian Basescu, pe 10 decembrie.
Presedintele a adaugat ca noile dispozitii aprobate de parlamentari reprezinta un regres pentru Romania, iar efectele modificarilor introduse sunt dezastruoase din punct de vedere al credibilitatii tarii.
"Nu am nicio alta solutie decat sa resping aceasta lege, s-o trimit inapoi la Parlament, s-o atac la Curtea Constitutionala, daca nu gasesc o formula prin care sa se restabileasca prevederile Codului Penal, asa cum ele se afla inscrise astazi in Codul Penal. Nu poti sa spui ca esti parlamentar, esti primar, esti consilier si nu esti in serviciu public", a punctat presedintele.
Traian Basescu a mai spus ca Parlamentul si Presedintia nu pot fi confundate cu "un butic din Gara de Nord". De asemenea, nu se poate spune ca titularii acestor functii nu sunt functionari, dar beneficiaza de masina pentru ca sunt inalti demnitari ai statului, de sofer, de facilitati de cazare.
CSM: "Eliminarea presedintelui si a parlamentarilor din categoria functionarilor nu este justificata"
Eliminarea din sfera notiunilor de functionar public si functionar a persoanelor la care se face referire in textul amendamentului, nu este justificata pentru ca in acest fel ar fi afectata protectia penala acordata unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a caror excludere din sfera acestor notiuni se urmareste, se arata intr-un comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii din decembrie 2013.
De asemenea, se ajunge practic la exonerarea de raspundere penala a persoanelor excluse din categoria functionarilor publici, pentru toate infractiunile la care subiectul activ este un functionar public sau functionar, fapt care este inadmisibil in conditiile importantei deosebite a activitatilor desfasurate de aceste persoane.
CSM nu este de acord nici cu celelalte modificari ale Codului penal propuse de parlamentari si anume ca doar functionarii publici care au un contract de munca si au semnata o fisa a postului pot fi anchetati pentru conflict de interese.
"Prin aceasta prevedere se urmareste restrangerea sferei subiectului activ al infractiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercita atributii de serviciu ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie. Practic sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infractiuni toate persoanele, care nu au incheiat un contract de munca si nu au semnat o fisa a postului", se arata in comunicatul CSM.
De asemenea, reprezentantii CSM au precizat cu nu poate fi acceptata nici modificarea prin care sunt eliminate din sfera conflictului de interese activitatile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, si nici cele referitoare la incheierea unui act sau a luarii unei hotarari care sa priveasca creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara, profesionala.
"Practic, prin acest amendament se ajunge la golirea de continut a reglementarii infractiunii de conflict de interese intrucat cele mai multe dintre actele vizate se realizeaza pe calea emiterii unor acte administrative", se mentioneaza in comunicatul CSM.
DNA: "Parlamentarii nu vor mai fi sanctionati pentru infractiuni de coruptie"
Modificarea aprobata de Camera Deputatilor, prin care presedintele, deputatii si senatorii nu vor mai fi inclusi in categoria functionarilor publici, va face ca acestia sa nu mai poata fi cercetati si sanctionati pentru infractiuni de coruptie si infractiuni asimilate celor de coruptie, cum ar fi luarea de mita si abuzul in serviciu, se precizeaza intr-un comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) din decembrie 2013.
De asemenea, inculpatii trimisi in judecata, in calitatile sus mentionate, ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi pusi in libertate, se mentioneaza in acelasi document.
Prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, Romania se va afla in situatie de neconformitate si cu standardele de cooperare judiciara internationala, nemaifiind in masura sa execute cereri de asistenta judiciara in materie penala cu referire la aceste categorii de persoane, atunci cand se aplica regula dublei incriminari.
In ceea ce priveste modificarile privind conflictul de intere, reprezentantii DNA considera ca noua prevedere restrange in mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care indeplinesc un serviciu public.
"Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenta acestui articol si, prin urmare, vor putea sa acorde contracte finantate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude", au explicat reprezentantii DNA.
Potrivit DNA, pe rolul instantelor de judecata se afla dosarele a 28 de parlamentari si peste 100 de primari si viceprimari.
Radhika