avocatnet.ro 
La inceputul lunii decembrie, UNBR a publicat pe site un proiect de modificare a Statutului profesiei de avocat prin care stabileste noi reguli pentru publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat.
Potrivit proiectului de Statut, avocatii ar urma sa aiba la dispozitie ca mijloace de publicitate: domeniul de Internet, adresele de email, pagina web si publicarea de articole in reviste sau alte publicatii de specialitate, care nu sunt destinate publicului larg. In prezent, Statutul avocatilor permite utilizarea unora sau mai multora dintre urmatoarele mijloace de publicitate: plasarea unei firme; anunturi de publicitate potrivit prezentului statut; anunturi si mentiuni in anuare si carti de telefon; invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte, colocvii etc., profesionale si de specialitate; corespondenta profesionala si carti de vizita profesionale. Aceste mijloace de publicitate sunt incluse si in proiectul propus de UNBR.
Conform proiectului de act normativ, nu va fi permisa utilizarea urmatoarelor forme de publicitate:
-
racolarea clientelei, constand in oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau resedinta unei persoane, sau intr-un loc public, ori in propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a profesiei, fara ca aceasta sa fi fost in prealabil solicitata in acest sens; se considera racolare adresarea personala sau prin terti catre victimele accidentelor sau catre mostenitorii acestora, aflati in imposibilitate de a alege un avocat;
-
acordarea de consultatii si/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material precum si prin orice alt mijloc de comunicare in masa, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu exceptia publicatiilor care contin o rubrica de consultanta juridica;
-
publicarea unor materiale cu continut publicitar in publicatii, altele decat cele de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg;
-
aducerea la cunostinta publicului, prin orice mijloace, a donatiilor sau altor liberalitati acordate de forma de exercitare a profesiei sau de avocatii din cadrul acesteia, cu exceptia sponsorizarilor de conferinte, colocvii etc. profesionale ori cu o componenta de specialitate juridica, ori a unor alte evenimente sau actiuni care nu sunt destinate publicului larg;
-
utilizarea, in scopul realizarii corespondentei prin email sau al postarii unei pagini web, a unui domeniu de internet rezervat de un comerciant;
-
prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocatilor care functioneaza in cadrul acesteia prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele, denumirea sau domeniul de Internet ale unui agent economic;
-
promiterea obtinerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea formei de exercitare a profesiei;
-
comunicarea publica a functiilor detinute anterior in cadrul unor autoritati, de catre avocatii inclusi in forma de exercitare a profesiei;
-
incitarea publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.
Potrivit proiectului de Statut al profesiei de avocat, formele de exercitare a profesiei pot difuza brosuri de prezentare generala catre toate categoriile de public numai la intrunirile si colocviile de specialitate, doar daca, in prealabil, forma si continutul brosurii au fost transmise, consiliului baroului, in vederea autorizarii comunicarii acestora catre public.
Noul act normativ introduce un nou articol in Statutul avocatului, respectiv 2491. Conform acestui articol, mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama in scopul dobandirii de clientela.
Mai multe detalii despre acest proiect puteti consulta aici.
Modificarile la Statut erau necesare pentru alinierea la tehnologie
Avocatii Andrei Grigoriu, Liliana Gradinaru si Claudiu Lascoschi spun ca modificarile din statut nu vor avea efecte semnificative, dar subliniaza ca se pastreaza unele deficiente in formularea noilor prevederi.
"Statutul nu aduce modificari deosebit de radicale, ci acestea sunt, mai degraba, o aliniere impusa de tehnologie, referindu-ma, mai ales, la mediul web. In Romania, publicitatea avocatiala a fost dintotdeauna extrem de restransa si de ingradita, pentru a se controla respectarea demnitatii profesionale. Nu contest aceste exigente, pe care le consider necesare", a precizat Andrei Grigoriu.
Avocata Liliana Gradinaru a aratat ca, din pacate, vazand ca problemele avocatilor sunt de alta natura decat cele legate de publicitate, chiar daca tot deontologice, efectele vor fi restranse.
"Mai mult, la un numar de peste 10.000 de avocati numai in Baroul Bucuresti, din care circa 7.000 activi, foarte putini cauta publicitatea pentru a se face cunoscuti publicului larg; mai degraba, publicitatea folosita de cei mai multi dintre avocati, ca numar, nu ca onorarii, este folosita pentru informarea clientilor si potentialilor clienti din jurul acestora. Referitor la marile societati de avocati care practica mai multe forme de publicitate, majoritatea acestora folosesc date obiective pentru a informa publicul larg. Organizarea de conferinte de profil, statistici in reviste de specialitate despre evolutia societatii, despre numarul de avocati si despre numarul de domenii acoperite... informatii strict legate de componenta societatii si domeniile in care activeaza sunt forme de publicitate folosite si pana acum si care nu au fost interzise nici prin modificarile actuale", a explicat Liliana Gradinaru.
Avocatul Claudiu Lascoschi a spus ca efectul modificarilor privind publicitatea in cazul avocatilor s-ar putea produce numai la marile case de avocatura, deoarece acestea uzau de anumite aspecte de natura de a le creste credibilitatea in privinta unui top al incasarilor si al clientilor.
"Aceasta modificare a statutului nu aduce modificari fundamentale in cee ce priveste dreptul avocatiilor la publicitate, in mare masura ramanand aceleasi reguli de baza permise de deontologia profesionala in egala masura cu ceea ce era anterior acestei modificari a statului profesiei de avocat. Pana la acest moment din punctul de vedere al deontologiei profesiei de avocat, sub aspect teoretic, se sustinea la un mod doctrinar, se poate spune, ca principial noile interdictii erau pe cale de interpretare prohibite, insa exista o problema in ceea ce privea posibilitatea aplicarii organelor competente ale baroului de a aplica sanctiuni. Prin modificarea statului profesiei de avocat si implementarea in mod expres a interdictiilor se vor putea aplica sanctiuni, deoarece va fi, in mod indubitabil, faptul se va incalca o prevedere statutara, daca se va incalca o dispozitie legala expres prevazuta de lege si se va putea aplica o sanctiune ca urmare a incalcarii a unei norme de drept", a detaliat Claudiu Lascoschi.
Incitarea publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora este insuficient tratata
In opinia lui Andrei Grigoriu proiectul de Statut apare ca o modernizare a celui anterior, necesara, dar nu este o revolutie si considera ca urmatoarele doua puncte sunt, in cel mai bun caz, neatent formulate, precum si ca lasa de dorit:
-
incitarea publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora;
-
nominalizarea clientilor din portofoliu sau indicarea litigiilor in care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicata.
"Incitarea publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora este insuficient tratata, fiind expusa prea categoric. Nu este de dorit o publicitate prea agresiva, iar impartirea cartilor de vizita la locul unui accident este in opinia tuturor, deranjanta si neconforma cu prestigiul profesional dorit. Totusi, nu vad de ce avocatul nu ar putea fi un un formator de opinie. In Romania sunt de notorietate carentele legislative, dar si abuzurile generice, atat ale institutiilor statului, cat si ale altor entitati. In aceste cazuri, avocatul ar putea avea un rol necesar, care este, insa, interzis de un astfel de Statut. As dori sa dau un exemplu: cazul privind abuzurile bancare, in care un coleg avocat a avut un rol foarte important si merituos, in ceea ce priveste relevarea aspectelor privitoare la clauze abuzive. Castigarea unor procese reprezinta cea mai merituoasa carte de vizita a avocatului (n.red. - in ceea ce priveste nominalizarea clientilor din portofoliu sau indicarea litigiilor in care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicata). Cu cat procesele sunt mai grele, cu atat publicitatea este mai mare, dar mai meritata. Utilitatea interdictiei nu o vad necesara. Este absolut corect ca un avocat sa-si poata expune cauzele castigate, evident, cu decenta", a detaliat Andrei Grigoriu.
Trebuia reglementata mai strict concurenta intre avocati
Liliana Gradinaru a mai facut urmatoarele declaratii:
Diferentierea intre publicitatea profesiei si cea a formelor de exercitare a profesiei nu prezinta o importanta practica deosebita, iar supunerea brosurilor aprobarii organelor profesiei este o masura ultrabirocratica intr-un domeniu in care nimeni nu promitea direct servicii personalizate, nu mentiona clienti impotriva dorintei lor etc.
In unele probleme, ca racolarea de clienti, se cereau facute niste precizari si, vazand situatia concreta din Romania, trebuia reglementata mai strict concurenta intre avocati, modalitatea de preluare a unui client de la o societate cu care alt avocat a intrat in relatii profesionale, abordarea directa si/sau ofertarea directa a unui client cunoscut in desfasurarea activitatii profesionale.
Vazand ca exista un control dificil asupra publicitatii folosite de avocati, ca au fost facute oferte de tipul celor comerciale pe site-uri de reduceri, ca nu poti da un interviu despre evolutia dosarului unui client fara a admite sau a preciza in mod expres ca este clientul tau, cred ca unele prevederi nu vor avea un impact deosebit si ca, in ciuda reglementarilor negru pe alb, nicio comisie de disciplina nu va putea sanctiona un avocat abordat de un post de televiziune la iesirea din instanta, atata timp cat acesta are acordul clientului.
Lipsa de sanctiuni concrete arata lipsa de preocupare practica. Este doar un praf teoretic aruncat in ochi, prevederile fiind dificil de urmarit cum sunt aplicate de avocati la nivelul barourilor locale sau ale UNBR.
Paginile de internet ale avocatilor deja sunt constituite in aceasta maniera, nu contin decat informatii obiective despre domeniile de activitate, CV-urile avocatilor formei de organizare a profesiei, unele prezentari ale acestora, fara legaturi cu site-uri comerciale si fara, in mare parte, enumerari de clienti.
Modificarea statului profesiei de avocat are ca principala ratiune respectarea deontologiei profesiei de avocat
Claudiu Lascoschi a mai facut urmatoarele mentiuni:
Aceasta modificare statutara a mai avut la baza si necesitatea evitarii racolarii de catre avocati adresata personal sau prin terti catre victimele accidentelor sau catre mostenitorii acestora, persoane aflate in imposibilitate morala de a alege un avocat, aspect care a generat anumite neintelegeri intre client si avocat ca urmare a incheierii unui contract de asistenta juridica care era de natura de a afecta consimtamantul victimelor accidentelor de circulatie sau a mostenitorilor acestora in caz de deces a victimelor accidentelor de circulatie rutiera.
In ceea ce priveste modul in care avocatii isi vor putea face publicitate raspunsul il gasim in prevederile art. 244 din Statutul profesiei de avocat, modificat, si anume:
- amplasarea unei firme conforme cu prevederile art. 232;
- anunturi de publicitate potrivit prezentului statut;
- anunturi si mentiuni in anuare si carti de telefon;
- invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte, colocvii, etc. profesionale ori cu o componenta de specialitate juridica;
- corespondenta profesionala si carti de vizita profesionale;
- domeniu de Internet si adrese de email;
- pagina web;
- publicarea de articole in reviste sau alte publicatii de specialitate, ori care nu sunt destinate publicului larg.
De asemenea, avocatul are dreptul, conform noilor modificari statutare, de a avea pe cartea de vizita si mentiunea referitoare la ariile sau domeniile de activitate sau de practica ale acestuia. Aceasta adaugire se poate afirma ca este binevenita, deoarece, in trecut, se tindea a se considera ca nu ar fi permis sa se mentioneze pe cartea de vizita asa ceva. Noul art. 2491 din Statutul profesiei de avocat, care urmeaza a fi introdus, prevede, si el, anumite interdictii exprese care sunt de natura de a evita sa se incalce deontologia profesionala a avocatului.
Potrivit alin. (1), al art. 2491, mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama in scopul dobandirii de clientela. Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:
- mentiunile autolaudative sau comparative;
- nominalizarea clientilor din portofoliu sau indicarea litigiilor in care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicata;
- informatiile privind realizarile de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale;
- furnizarea de informatii in vederea includerii in clasamente intocmite pe criterii financiare;
- mentiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat, la gratuitati sau la modalitatea de plata si care constituie politici de dumping;
- orice afirmatii contrare demnitatii persoanelor, profesiei sau justitiei;
- orice forme de publicitate realizate de catre terti.
Posibilitatea de a se implementa aceste modificari statutare este foarte ridicata. Modificarea statului profesiei de avocat are ca principala ratiune respectarea deontologiei profesiei de avocat, respectarea unor norme nescrise, transmise pe cale orala de la avocatul batran la avocatul tanar, obligatii deontologice care tineau de deontologia profesiei de avocat, dar care nu erau prevazute in mod expres in lege si din acest motiv aplicarea unei sanctiuni era sub semnul incertitudinii.
In ceea ce priveste prevederile art. 249 alin. (5), in teza finala, s-a introdus dreptul consiliului baroului de a dispune eliminarea de indata a mentiunilor si legaturilor al caror continut si forma sunt contrare principiilor esentiale privind exercitarea profesiei de avocat, aceasta prevedere legala permitand emiterea unei decizii obligatorii in acest sens, caz in care obligativitatea eliminarii capata un caracter concret. In principal, este vorba de mentiuniile sau legaturiile art. 244 alin.(2) lit. f din modificarea statutara propusa de UNBR, si anume: prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocatilor care functioneaza in cadrul acesteia prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele, denumirea sau domeniul de Internet ale unui agent economic.
O modificare demna de semnalat pentru a se evita incalcarea deontologiei profesionale si pentru a se evita faptele de coruptie este si aceea prevazuta in art. 244 alin. (2) lit. g si h din modificarea propusa de UNBR.
Nota redactiei! La art. 244 alin. (2) lit. g si h din modificarea propusa de UNBR sunt urmatoarele prevederi:
- promiterea obtinerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea formei de exercitare a profesiei;
- comunicarea publica a functiilor detinute anterior in cadrul unor autoritati, de catre avocatii inclusi in forma de exercitare a profesiei.
justice123