Tipurile de instrumente de plata pe care le au la dispozitie firmele sunt cecul (la purtator, barat, certificat si de calatorie), ordinul de plata, cambia, biletele la ordin, plata in avans, contul deschis, incasso-ul documentar si acreditivul documentar.
Radu Noslacan (foto 1, dreapta), associate la casa de avocatura Pachiu si Asociatii, spune ca, de regula, alegerea unui instrument de plata se face luand in considerare anumite necesitati sau imperative de ordin economic, precum rapiditatea cu care trebuie efectuate anumite plati, garantiile care insotesc plata, natura activitatii economice sau partenerul contractual implicat in mecanismul de plata.
"In functie de aceste necesitati si imperative economice, o societate comerciala va trebui sa tina cont, in principiu, de existenta sau (cvasi-)inexistenta unor formalitati legale care conditioneaza efectivitatea instrumentului de plata si de posibilitatea si conditiile in care instrumentul de plata ofera protectie juridica in caz de insolvabilitate sau incapacitate de plata a celor care pot fi chemati la plata in baza respectivului instrument de plata", detaliaza Radu Noslacan.
Irina Dobre (foto 2, stanga), trainee la Pachiu si Asociatii, spune ca un aspect practic deloc de neglijat in desfasurarea raporturilor comerciale si, mai ales daca este prima afacere incheiata cu respectiva societate, il reprezinta verificarea credibilitatii financiare si a seriozitatii persoanei emitente a titlului comercial de valoare.
"Mai precis, prin intermediul unei banci, se poate consulta baza de date denumita Centrala Incidentelor de Plati (CIP), un serviciu din cadrul BNR. CIP contine referinte negative cu privire la agentii economici si persoanele fizice din Romania care au produs incidente la plata cu cecuri, cambii si bilete la ordin pe o perioada de sapte ani de la data inscrierii. Prin consultarea CIP, se poate evita stabilirea de raporturi contractuale cu un partener neserios, mai ales in contextul in care recuperarea datoriilor reprezinta un proces costisitor din punct de vedere al banilor, timpului etc", adauga Irina Dobre.
Irina Dobre precizeaza ca, tinand cont de celeritatea cu care se desfasoara operatiunile comerciale, un aspect important in alegerea instrumentului de plata il constituie exigibilitatea sau, altfel spus, scadenta obligatiei de plata.
Cecul este un instrument de plata mai eficient decat cambia
Radu Noslacan mai spune ca, de exemplu, cambia, in prezent un instrument de plata considerat de multi depasit, presupune acceptarea din partea trasului, persoana care efectueaza plata catre beneficiar la ordinul celui care a emis cambia, pentru ca posesorul cambiei sa poata pretinde de la tras plata sumei indicate in cuprinsul cambiei.
"O astfel de formalitate face ca acest instrument de plata, cambia, sa fie nesigur pana la momentul indeplinirii formalitatii acceptarii, ceea ce nu este cazul cecului, care nu este supus acestei formalitati, dar a carui efectivitate este conditionata, totusi, de existenta disponibilului banesc corespunzator in contul celui care emite cecul", explica Radu Noslacan.
Irina Dobre completeaza ca, in functie de natura raporturilor, cecul reprezinta un instrument eficient, deoarece este platibil la momentul prezentarii sale la banca, spre deosebire de cambie, care are scadenta la vedere, foarte rar intalnita in practica.
"Plata prin bilet la ordin prezinta marele avantaj al faptului ca, indiferent de perioada cuprinsa intre emitere si scadenta, odata exigibil, biletul la ordin devine titlu executoriu", precizeaza Irina Dobre.
Riscurile instrumentelor de plata depind de natura lor
Vlad Gyergyai (foto 3, dreapta), associate la Pachiu si Asociatii, mentioneaza ca riscurile privind instrumentele alternative de plata precum cambia, biletul la ordin sau fila CEC difera in functie de natura acestora.
"Avand in vedere faptul ca sunt titluri comerciale de valoare tipice, care pot fi si titluri de credit, cambia si biletul la ordin prezinta riscuri similare. Spre deosebire de cambie si biletul la ordin, fila CEC prezinta anumite particularitati, deoarece nu este si un instrument de creditare, ci doar un instrument de plata. Cambia nu prezinta riscuri importante pentru tragator sau pentru beneficiar, avand in vedere faptul ca din punct de vedere juridic in momentul emiterii cambiei, tragatorul nu este eliberat de datorie, tragatorul fiind eliberat doar in situatia in care se prevede in mod expres ca, odata cu cambia, are loc o novatie prin care tragatorul este inlocuit cu persoana trasa. Astfel, in situatia in care trasul nu achita datoria mentionata in continutul cambiei, beneficiarul se poate intoarce impotriva tragatorului, emitentul cambiei fiind tinut in continuare sa execute obligatia initiala", explica Vlad Gyergyai.
Vlad Gyergyai subliniaza ca executarea obligatiei prevazuta in cambie poate fi garantata de terte persoane prin aval sau transmisa mai departe prin gir, posesorul cambiei putand sa se indrepte, in situatia in care, atat trasul, cat si tragatorul nu-si executa obligatia, impotriva avalistilor si/sau posesorilor anteriori ai cambiei.
"Utilizarea biletului la ordin este similara cu cea a cambiei, reglementarile cambiei fiind aplicabile si biletului la ordin, in masura in care acest fapt este posibil. Astfel, biletul la ordin prezinta aceleasi avantaje privind posibilitatea avalizarii sau valorificarii creantei, pe calea regresului impotriva emitentului sau persoanelolor care au transmis anterior biletul la ordin prin gir", adauga Vlad Gyergyai.
Vlad Gyergyai mai spune ca, deoarece fila CEC reprezinta doar un instrument de plata si nu poate fi folosita cu titlu de creditare, utilizarea ei prezinta anumite riscuri pentru emitent si o garantie in plus pentru beneficiar.
"Spre deosebire de cambie si bilet la ordin, pentru care emiterea acestora fara acoperire nu constituie infractiune, in cazul filei CEC emitentul trebuie sa se asigure ca in momentul eliberarii CEC-ului exista acoperirea necesara, in caz contrar emitentul savarsind infractiunea prevazuta de art. 84 din Legea 59/1934 sau infractiunea de inselaciune prevazuta de art. 215 vechiul Cod penal sau art. 244 noul Cod penal. In concluzie, biletul la ordin si cambia nu prezinta riscuri importante pentru parti, fiind recomandate pentru a fi utilizate in activitatea curenta a comerciantilor. Cu toate acestea, avand in vedere garantia acordata filei CEC, prin incriminarea penala a faptei de emitere a unei astfel de file fara acoperire, acest instrument de plata prezinta un plus de siguranta pentru beneficiar in ceea ce priveste valorificarea creantei sale", subliniaza Vlad Gyergyai.
Costurile suplimentare ale fiecarui instrument de plata
Irina Dobre mentioneaza ca, in cazul platii documentare prin incasso, costurile pentru vehicularea documentelor de la exportator la importator prin intermediul bancii pot varia substantial de la o banca la alta, motiv pentru care recomanda o consultare atenta a taxelor si comisioanelor fiecarei banci in parte.
"Cu toate ca pentru beneficiar, cecul reprezinta mai multa garantie, prin faptul ca tragatorul are disponibil in cont la momentul emiterii, putem considera ca securizarea respectivului disponibil aduce cu sine pentru tragator un cost suplimentar. Spre exemplu, in cazul unui comerciant cu probleme in mentinerea unui flux de numerar pozitiv, emiterea unui cec poate presupune o indisponibilizare, pana la data prezentarii cecului la plata, termen care poate sa varieze de la 8 la 15 zile, a sumei prevazute pe titlul cecului si poate duce chiar la o imposibilitate de executare a obligatiilor sale fata de alti debitori", explica Irina Dobre.
Firmele cu afaceri de sub 100.000 de euro ar trebui sa foloseasca ordinul de plata
Radu Noslacan recomanda firmelor cu venituri de sub 100.000 de euro sa foloseasca ordinul de plata, pornind de la premisa ca o societate comerciala cu o asemenea cifra de afaceri desfasoara activitati economice de dimensiuni restranse si are un numar limitat de parteneri contractuali.
"Aceasta se datoreaza faptului ca, in cazul acestui instrument de plata, institutia bancara verifica existenta in cont a disponibilului banesc corespunzator, acceptandu-l la plata doar in caz afirmativ, ceea ce face ca acest instrument sa nu implice riscuri majore. Recomand folosirea ponderata a cecurilor pentru efectuarea de plati, care, desi sunt mai la indemana, prezinta mai multe riscuri decat ordinul de plata pentru cel care efectueaza plata, avand in vedere ca emitentul unui cec este contrans sa asigure existenta disponibilului banesc prin instituirea unor sanctiuni de natura penala, ceea ce se poate dovedi dificil in situatia unei societati comerciale cu o cifra de afaceri de sub 100.000 de euro, care, de regula, intampina dificultati in pastrarea unui anumit nivel al fluxului de numerar", explica Radu Noslacan.
Totusi, Radu Noslacan precizeaza ca ii este dificil sa recomande folosirea unui anumit tip de instrument de plata pornind doar de la cifra de afaceri a unei societati comerciale, deoarece alegerea unui instrument de plata depinde de specificul activitatii unei societati comerciale (obiectul de activitate), de partenerii contractuali ai acesteia (persoane fizice, persoane juridice, entitati romane sau straine) si chiar de la o situatie sau conjunctura la alta (de exemplu, urgenta platii).