Coordonatoarea echipei care a redactat Noul Cod al Insolventei: Procedura va fi mai rapida si mai eficienta

Noua procedura privind insolventa, cea din Noul Cod al Insolventei, care a fost adoptat recent de Camera Deputatilor, este mai rapida decat cea din prezent, care se desfasoara prin Legea nr 85/2006, a spus pentru AvocatNet.ro Irina Sarcane, Managing Partner-ul casei de avocatura Sarcane & Associates.

Mai exact, avocata s-a referit la faptul ca durata planului de reorganizare poate fi de maximum 4 ani de la confirmarea initiala a planului. Concret, aceasta durata cuprinde 3 ani pentru planul initial de reorganizare, calculati de la data confirmarii planului, si inca un an in caz de prelungire a procedurii. 

"Prelungirea excesiva a procedurii de insolventa era cauzata de prelungirea perioadei de observatie, mai ales din cauza timpului necesar solutionarii contestatiilor. Un termen lung al planului nu deranjeaza (n.red. - in OUG nr. 91/2013, durata planului de reorganizare era de un an, cu posibilitatea de prelungire pentru inca un an), dimpotriva, dat fiind ca un plan de reorganizare confirmat inseamna un debitor pe cale de a se insanatosi deja, criza este depasita", a detaliat Irina Sarcane.

De mentionat ca, in prezent, prin Legea nr 85/2006, planul de reorganizare propus trebuie sa aiba tot o durata de 3 ani, iar procedura insolventei poate fi prelungita in timpul perioadei de observatie. Conform Legii nr. 85/2006, perioada de observatie este cea cuprinsa intre data deschiderii procedurii insolventei si data confirmarii planului de reorganizare sau, dupa caz, a intrarii in faliment, fara sa se precizeze cat timp poate dura aceasta. In plus, procedura de insolventa reprezinta procedura, prin care un debitor intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului, se precizeaza in Legea nr. 85/2006.

Camera Deputatilor a adoptat pe 15 aprilie un proiect de lege privind insolventa. Proiectul adoptat de catre deputati reprezinta o modificare a OUG nr. 91/2013 care a intrat in vigoare pe 25 octombrie 2013. Ordonanta din octombrie a fost insa declarata neconstitutionala, incepand cu 1 noiembrie 2013, judecatorii de la Curtea Constitutionala sustinand ca un asemenea Cod nu poate fi adoptat prin OUG. In aceste conditii, in prezent, procedura de insolventa a firmelor se face conform Legii nr. 85/2006.  

Managing Partner-ul de la Sarcane & Associates a mentionat ca, in cazul in care ar fi ramas in vigoare, OUG nr 91/2013 ar fi anihilat orice posibilitate de reorganizare, din cauza termenului de reorganizare de doar un an, dar mai ales din cauza faptului ca ar fi permis executarea silita a creantelor bugetare intr-o procedura paralela cu insolventa.

Cu toate ca Ordonanta privind insolventa a fost declarata neconstitutionala, Guvernul a preluat majoritatea prevederilor acesteia si le-a inaintat Parlamentului sub forma unui proiect de lege. Acest proiect de lege privind insolventa a fost respins de Senat, pe 25 februarie, dar a fost adoptat de deputati pe 15 aprilie.

Atentie! Pentru a intra in vigoare, Noul Cod al Insolventei trebuie promulgat de presedinte si publicat in Monitorul Oficial.

Actualul termen de procedura a fost transformat intr-un termen administrativ de control

Printre cele mai importante aspecte modificate in Noul Cod al Insolventei fata de cel vechi, respectiv Legea nr. 85/2006, avocata a enumerat transformarea actualului termen de procedura, ce se stabileste la fiecare 120 de zile, intr-un termen administrativ de control.

Mai exact, in Noul Cod la Insolventei este pastrata una dintre actualele prevederi privind procedura insolventei. Concret, administratorul judiciar va depune lunar un raport, care va cuprinde descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului, precum si, daca este cazul, stadiul efectuarii inventarierii.

Totusi, in Legea 85/2006, se precizeaza ca, la fiecare 120 de zile, judecatorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, in care administratorul judiciar va expune, in sinteza, masurile efectuate in acest interval cuprinse in rapoartele de activitate. 

In schimb, in Noul Cod al Insolventei, se mentioneaza ca, la fiecare 120 de zile, judecatorul-sindic va analiza si se va pronunta asupra stadiului continuarii procedurii, printr-o rezolutie. Prin aceasta rezolutie judecatorul-sindic va putea pune in sarcina administratorului judiciar anumite masuri si va acorda un termen administrativ de control sau de judecata, dupa caz.

"Pe de o parte, acest fapt va degreva sedintele de judecata de dosarele ce nu presupun cereri cu caracter contencios, iar, pe de alta parte, va permite stabilirea unor termene mai rapide pentru cererile contencioase", a explicat Irina Sarcane.

Atentie! Insolventa va putea fi solicitata, atat de debitor, cat si de creditor, doar in cazul unei datorii mai mari de 40.000 de lei, care este considerata valoarea de prag, conform Noului Cod al Insolventei. Prevederea exista si in OUG nr. 91/2013, fiind preluata si in proiectul de lege adoptat de deputati. 

A aparut dubla conditionare pentru votarea planului de reorganizare

Managing Partner-ul de la Sarcane & Associates a precizat ca o modificare importanta introdusa de Noul Cod al Insolventei este dubla conditionare pentru votarea planului de reorganizare, respectiv majoritatea grupelor, dar si un procent de 30% din masa credala. Prin aceasta dubla conditionare s-a avut in vederea evitarea practicilor de aprobare a unui plan de reorganizare fara sustinerea unei parti rezonabile a creditorilor, potrivit Irinei Sarcane.

De asemenea, pentru depasirea blocajelor cauzate de pasivitatea creditorilor, apare posibilitatea ca, la cererea administratorului judiciar, judecatorul sindic sa decida asupra chestiunilor despre care adunarea creditorilor nu poate hotara din lipsa de cvorum, conform avocatului care a contribuit la scrierea Noului Cod al Insolventei. 

Avocata a adaugat ca una dintre cele mai importante modificari introduse de Noul Cod al Insolventei o reprezinta posibilitatea creditorului, care are creante curente, sa ceara deschiderea procedurii falimentului, daca nu i s-a achitat creanta in 60 de zile, in timpul perioadei de observatie sau de reorganizare.  

Durata maxima a perioadei de observatie este limitata la 12 luni

Dintre noutatile conceptuale importante introduse de Noul Cod al Insolventei, Managing Partner-ul de la Sarcane & Associates le-a mai enumerat pe urmatoarele:

• introducerea super-prioritatii pentru finantarile acordate in perioada de observatie, in vederea acordarii unei sanse suplimentare la redresare debitorului onest; aceasta prevedere exista si in OUG nr. 91/2013;
• reglementarea procedurii de contestare a evaluarilor;
• clarificarea regimului creantelor provenind din contracte de leasing, data fiind practica neunitara;
• introducerea explicita a testului creditorului privat, ceea ce va permite sprijinirea concordatelor preventive si reorganizarii de catre creditorii bugetari;
• vanzarea de urgenta a unor bunuri pentru obtinerea fondurilor necesare cheltuielilor de procedura, chiar in timpul perioadei de observatie;
• introducerea obligativitatii inventarierii la deschiderea procedurii insolventei, nu doar la faliment;
• mentinerea contractelor in derulare doar daca exista fonduri in acest sens;
• introducerea unor prevederi privind insolventa grupurilor de societati; acest fapt este o premiera in legislatia europeana;
• in cazul esuarii planului de reorganizare se revine la tabelul definitiv al creantelor, respectiv se reverseaza hair-cut-ul;
• durata maxima a perioadei de observatie s-a limitat la 12 luni; anterior, nu exista nici o limita;
• reducerea etapelor pentru omologarea concordatului preventiv si introducerea unor avantaje pentru creditori, comparativ cu actuala procedura a insolventei.

Avocata a precizat ca toate aceste modificari, introduse prin Noul Cod al Insolventei, echilibreaza drepturile creditorilor cu cele ale debitorilor, in conditiile in care anterior balanta era inclinata in favoarea debitorilor.

"Prin clarificarea unor elemente ce au generat practica neunitara, se va micsora numarul de litigii asociate", a completat Irina Sarcane.

In plus, Managing Partner-ul de la Sarcane & Associates a subliniat ca aceste modificari vor avea un impact pozitiv pentru companii.

"Business-urile vor avea sanse majorate de redresare, fie anterior procedurii insolventei, prin concordatul preventiv, fie in procedura insolventei, prin planul de reorganizare. Pe de alta parte, se imputineaza motivele de a folosi legea intr-o maniera speculativa sau chiar frauduloasa, de catre debitori, ceea ce va creste increderea si predictibilitatea in mediul de afaceri", a detaliat Irina Sarcane.

Important! Irina Sarcane coordoneaza consortiul care a redactat Noul Cod al Insolventei. Consortiul este format din PricewaterhouseCoopers (leader de consortiu) si David&Baias SCA, subcontractanti fiind SMDA (Stanescu Milos Dumitru si Asociatii) si Universitatea de Vest Timisoara. Proiectul prin care a fost redactat Noul Cod al Insolventei este finantat de Banca Mondiala.

Pe site-ul Camerei Deputatilor a fost afisat Noul Cod al Insolventei in forma legii trimisa spre promulgare. Puteti consulta forma trimisa spre promulgare urmand acest link.